În spatele cortinei ... cine sunt cei pe care îi admirăm pe marele ecran?

[saparica]

Biografie Matt Bomer

 

 

Matthew "Matt" Staton Bomer (Spring, Texas, 11 octombrie 1977) este un actor american. Nascut in Spring, Texas, din Sissi si John Bomer, Matthew a absolvit liceul Klein High School, in apropiere de Houston, unde a si participat la o serie de piese de teatru oferite de Alley Theatre din Houston. Dupa ce a absolvit Universitatea Carnegie Mellon, Matthew s-a mutat la New York si a urmat un curs la finalizarea caruia a primit rolul lui Ian Kipling in telenovela americana All My Children. In 2001 se alatura distributiei serialului Guiding Light, interpretand personajul Ben Reade. Adevarata notorietate insa, ii vine odata cu intrarea in distributia serialului Tru Calling, in 2003-2004.

Bomer a fost considerat pentru rolul lui Superman/Clark Kent din Superman Returns, dar cand regizorul Brett Ratner a fost substituit in 2003 cu Bryan Singer, rolul lui Superman i-a fost acordat lui Brandon Routh in 2004.

Marea sansa apare in 2006 odata cu filmul The Texas Chainsaw Massacre: The Beginning, care desi nu a fost un succes comercial, i-a dat sansa sa isi etaleze talentul actoricesc, astfel reusind sa obtina rolul principal din serialul Traveler marca ABC. In ciuda petitiilor fanilor, serialul a fost insa anulat abia dupa un sezon de 8 episoade.

Intre 2007 si 2009 a aparut ca guest star in serialul Chuck, marca NBC.

Din 23 octombrie 2009 Bomer detine rolul principal, alaturi de Tim DeKay, din serialul politist White Collar.
 

[saparica]

Russell Crowe
Russell Crowe în 2013
Nume la naștere	Russell Ira Crowe
Născut	7 aprilie 1964 (51 de ani) Wellington, New Zealand
Alma mater	Auckland Grammar School
Ocupație	actor, producător de film, cântăreț,muzician, character actor[*], scenarist
Căsătorit cu	Danielle Spencer (2003-)
Cetățenie	Noua Zeelandă, Australia
Premii Oscar
Premiul Oscar pentru cel mai bun actor 2001 Gladiatorul
Premii Globul de Aur
Cel mai bun actor - Dramă 2002 A Beautiful Mind
Premii BAFTA
Cel mai bun actor 2001 A Beautiful Mind
Premii AFI
Premiul AFI pentru cel mai bun actor în rol principal 1992 Romper Stomper Premiul AFI pentru cel mai bun actor în rol secundar 1991 Proof

Russell Ira Crowe (n. 7 aprilie 1964) este un actor neozeelandezo - australian. Cariera sa actoricească a debutat la începutulanilor 1990 cu roluri în seriale australiene de televiziune, așa cum a fost Police Rescue, și filme precum Romper Stomper. Spre sfârșitul anilor '90, Crowe a apărut în filme realizate în Statele Unite ale Americii, precum L.A. Confidential. În anii 2000, Russell Crowe a fost nominalizat de trei ori pentru titlul de cel mai bun actor, iar în anul 2001 a câștigat Premiul Oscar pentru Cel mai bun actor în rol principal, pentru rolul său din filmul Gladiatorul.

[_Raisa_]

Winona Ryder

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

 

 

Winona Ryder
Winona Ryder în 2010
Nume la naștere	Winona Laura Horowitz
Născută	29 octombrie 1971 (44 de ani) Comitatul Olmsted, Minnesota, Statele Unite
Ocupație	actor, actor de film[*], producător de film, actor de voce[*], character actor[*]
Ani de activitate	1986–prezent
Părinți	Michael D. Horowitz[*]
Cetățenie	Statele Unite ale Americii
modifică

Winona Ryder (n. 29 octombrie 1971), cu numele întreg Winona Laura Horowitz^[1], este o actriță americană. Bunicii din partea tatălui au emigrat în Statele Unite ale Americii din România și Rusia. Aceștia erau de origine evreiască.

Ryder făcut debutul în film odată cu pelicula Lucas din 1986. Cel mai notabil rol al său a fost în pelicula Beetlejuice (1988), regizată de Tim Burton. Acest rol i-a adus atenția publicului și a criticii de specialitate. A avut mai multe apariții în film și televiziune, iar în 1989 a venit cel de-al doilea rol notabil, în filmul Heathers, o satiră controversată despre suicidul la vârsta adolescenței. Tocmai din acest motiv, Winona Ryder și-a atras asupra sa mai multe critici și mai multă publicitate. În 1993 a fost nominalizată și a câștigat premiul pentru Cea mai bună actriță, în filmul The Age of Innocence. În anul următor a fost nominalizată pentru același premiu, pentru rolul din filmul Little Women. În anul 2000, Ryder a primit o stea pe aleea Walk of fame din Hollywood.^[2] Viața ei personală a fost îndelung comentată în presa tabloidă.^[3]Relația sa cu Johnny Depp din prima parte a anilor 90 a adus-o pe prima pagină a ziarelor. Un incident bizar însă, speculat de presa tabloidă, a scos-o pe Winona Ryder din primul rând al vedetelor de la Hollywood pentru un timp. Ea a fost surprinsă în timp ce fura articole vestimentare dintr-un magazin^[4], iar imaginile surprinse de camerele de luat vederi au făcut înconjurul lumii mult timp după aceea. Și-a mărturisit deschis lupta sa cu anxietatea și perioadele de depresie pe care le-a avut, fiind și internată într-o clinică de profil din acest motiv.^[5] În 2006 a revenit pe marile ecrane în filmul Star Trek^[6][7], iar presa de specialitate a primit cum se cuvine acest eveniment. În 2010 a fost nominalizată pentru două premii Guild Awards, pentru rolul din pelicula When Love Is Not Enough: The Lois Wilson Story și pentru rolul secundar din Black Swan^[8], filmul pentru care Natalie Portman a câștigat premiul Golden Globe pentru Cea mai bună actriță într-un rol principal.

[MegaCat]

Mickey Rourke

Philip Andre "Mickey" Rourke, Jr. s-a nascut pe 16 septembrie 1952, in Schenectady, Ney York. Dupa ce parintii lui au divortat, s-a mutat cu mama lui in Florida, unde a urmat liceul Miami Beach.

Este un actor controversat, dificil, cinic si provocator, cu maniere care lasa de dorit si a fost poreclit de Kim Basinger "scrumiera umana". Madsen a donat bani organizatiei IRA, a devenit boxer profesionist in 1991, retragandu-se in 1995, are o sala de gimnastica in Hollywood si o statiune de vacanta in Beverly Hills. A fost arestat de LAPD ca si-a batut sotia.

Inainte de a se dedica carierei de actor, lucrand pentru New York's Actor's Studio, Mickey Rourke isi dorea sa devina jucator profesionist de baseball si boxer. Rourke debuteaza cu roluri mici in filmele "1941" (1979) si "Heaven's Gate" (1980), iar apoi se face remarcat cu "Body Heat" (1981) si "Diner" 1982). Rourke avea sa faca un rol extrem de bun in "Year of the Dragon" (1985), unde era capitanul de politie Stanley White. Filmul insa a fost criticat, iar Rourke a tinut sa ia apararea regizorului Michael Cimino si a refuzat sa dea interviuri. Isi castiga reputatia, fiind un profesionist, aceptand sa lucreze numai la proiecte si cu regizori ce se ridicau la un nivel superior. In 1987 joaca in "A Prayer For The Dying" si "Barfly", in 1986 in provocatorul "9 1/2 Weeks", in 1990 in "Wild Orchid".

[LeviS]

Mircea Diaconu (n. 24 decembrie 1949, Vlădești, Argeș) este un actor, om politic și profesor la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale din București, fost director al Teatrului „Nottara”din București (a demisionat în noiembrie 2011 când în urma acțiunii penale a Agenției Naționale de Integritateîmpotriva căreia a pierdut procesul, fiind declarat în "conflict de interese", deoarece cumula două funcții publice), membru în Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) până în 2004 din partea PD, senator din partea PNL începând cu 2008, europarlamentar independent începând cu 2014.

Născut	24 decembrie 1949 (66 de ani) Vlădești
Ocupație	om politic, actor
Căsătorit cu	Diana Lupescu, actriță
Cetățenie	România

A fost membru fondator al Aliantei Civice (din 7 noiembrie 1990)^[4].

Mircea Diaconu a fost membru al Partidului Național Liberal între 2008 și 2014 și a fost ales din partea acestei formațiuni (de pe locul 3 în circumscripția în care a candidat) ca senator de Argeș la alegerile din 2008. Din martie 2010 - Congresul ordinar PNL - vicepreședinte PNL. În trecut, a fost desemnat membru al CNA din partea Partidului Democrat. Iar mai înainte a cochetat politic cu Convenția Democratică, pentru ca mai apoi să se alăture lui Varujan Vosganian și să intenționeze să candideze (în 1996) la Primăria Capitalei. Din 1 mai 2012 a fost numit Ministru al Culturii.

Ca director al Teatrului Nottara, Diaconu era însă incompatibil atât cu funcția de senator (funcții deținute concomitent timp de 3 ani), cât și cu cea de ministru, întrucât funcțiile politice i-ar fi permis să dirijeze subvenții publice către instituția pe care o conduce.^[5] Agenția Națională de Integritate, o instituție înființată în România pentru a combate asemenea cazuri de conflict de interese, i-a contestat de aceea mandatul în instanță. Diaconu nu s-a prezentat la termenele de judecată, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat și ea incompatibilitatea, el renunțând la locul din Guvern.^[6] Deși incompatibilitatea a fost decisă de instanța supremă încă din iunie, Senatul nu a luat act de ea până în decembrie, mandatul lui Diaconu încetând abia cu câteva zile înainte de expirarea lui,^[7] acțiune comentată de specialiști în drept ca o sfidare și o imixtiune din partea legislativului față de puterea judecătorească, întrucât organisme oficiale ale Senatului l-au asigurat pe Diaconu că nu este incompatibil.^[8]

 

[saparica]

John Dalton

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

 

 

 

John Dalton

Dalton John (n. 6 septembrie 1766 – d. 27 iulie 1844) a fost fizician și chimist englez. La început învățător, apoi secretar și președinte al unei societăți filozofice din Manchester, și-a instalat laboratorul în localul acestei societăți. Principalele lui preocupări științifice au fost în domeniul meteorologiei, al analizei aerului și al comportării amestecurilor de gaze, acestea din urmă ducându-l la enunțarea teoriei atomice (Vezi atom). În legătură cu legea sa, a presiunilor parțiale ale gazelor, publică în 1805 primul tabel de greutăți „atomice” (de fapt greutăți echivalente). În 1808 a publicat o lucrare completă asupra teoriei atomice și a legilor proporțiilor simple și multiple. A făcut prima descriere a cecității cromatice (daltonism), de care suferea.

John Dalton este considerat părintele teoriei atomiste moderne (1808). Reluând teoria anticilor, el afirma că toate corpurile sunt alcătuite din particule numite atomi, pe care i-a imaginat ca sfere de mase și dimensiuni diferite.

A introdus noțiunea de zero absolut, temperatura la care presiunea gazului se anulează.

[FLOW]

Anthony Hopkins

 

Philip Anthony "Tony" Hopkins (n. 31 decembrie 1937) este un actor britanic de film, cunoscut în special pentru rolul doctorului Hannibal Lecter din filmul Tăcerea mieilor.

 

Cuprins

  [ascunde] 

• 1Cariera
• 2Filmografie
• 3Premii
• 4Legături externe

 

Cariera[modificare | modificare sursă]

Anthony Hopkins nu s-a dovedit un elev strălucit, ci mai degrabă unul mediocru. Prefera să se uite la câteva filme pe săptămână în loc să învețe pentru școală. A schimbat chiar și câteva colegii până când s-a înscris, într-un final, sub influența lui Richard Burton, la un colegiu de muzică și dramă, pe care l-a absolvit în 1957. Cariera sa a fost influențată, direct sau indirect, de câteva nume importante din lumea teatrului și cinematografiei. În anul 1965 se mută la Londra, la Teatrul Național, la invitația luiLaurence Olivier, care văzuse în tânărul Hopkins ceva promițător chiar de la prima audiție. Din acest moment, cariera lui prinde contur. Debutul în film îl face cu The White Bus (Autobusul Alb) în 1966. Filmul nu a avut ecou în lumea cinematografică. Tânărul Hopkins repurta însă succese deosebite ca actor de teatru. Momentul de răscruce al carierei sale l-a constituit rolul lui Edgar din Dansul morții de August Strindberg, în care, inițial, fusese doar dublura lui Lawrence Olivier. Soarta însă a vrut ca Olivier să se îmbolnăvească de apendicită și Hopkins să fie nevoit să îi ia locul pe scenă. A fost remarcat și rolurile au început să curgă. În 1971 a jucat primul rol principal, în filmul When Eight Bells Toll.

Filmografie[modificare | modificare sursă]

Anthony Hopkins a jucat în peste 100 de filme, seriale de televiziune și piese de teatru

[LeviS]

Colin Farrell

Colin James Farrell (n. 31 mai 1976, Dublin, Irlanda), cunoscut sub numele de Colin Farrell, este un actor irlandez. A apărut în numeroase filme de succes cum ar fi Minority Report, Miami Vice, Phone Booth, In Bruges sau Triage.

Biografie[modificare | modificare sursă]

 

Farrell la Festivalul de Film de la Toronto, 2007

 

Colin Farrell la premiera fimuluiOndine

Este fiul lui Rita, casnică, și a lui Eamon, un fotbalist care a jucat la echipa Shamrock Rovers FC și a deținut o companie de import export în Dublin. Collin este cel mai mic dintre cei 4 copii ai familiei: mai are un frate - Eamon și două surori - Catherine și Claudine. Ambele surori ale sale au apărut în câteva dintre producțiile cinematografice în care a jucat Colin. Dintre cele două, Claudine lucrează deasemenea și pe post de asistentă și companioană a actorului.

În numeroase interviuri, Colin a vorbit deschis despre adolescență sa, cum la 15 ani și-a pierdut virginitatea cu o femeie cu 20 de ani mai mare decât el, în timpul liceului a fost unul dintre elevii problemă.

 

 

 

 

Carieră[modificare | modificare sursă]

 

Colin Farrell la Festivalul de Film de la Toronto, 2007

Deși inițial voia să o ia pe urmele tatălui său și să se profileze pe o carieră în fotbal, acesta s-a răzgândit între timp și a încercat să se alăture unei formații. După ce a renunțat la Școala de Actorie Gaiety, Farell a fost distribuit în "Ballykissangel" - o dramă difuzată de postul de televiziune BBC, iar mai apoi a apărut în filmul independent Drinking Crude. Filmul cu care a ieșit din anonimat a fostTigerland (2000), regizat de Joel Schumacher, unde l-a interpretat pe arogantul soldat Boz. Acest film a fost urmat în 2001 de American Outlaws, unde avea să-l interpreteze pe celebrul infractor și ucigaș Jesse James - film ce s-a dovedit a fi un adevărat eșec în box-office.

În 2002 a jucat alături de Bruce Willis în Hart's War, însă nu s-a bucurat de prea mare succes nici cu acest film. Momentul lui de glorie a venit în același an, când Steven Spielberg l-a distribuit în Minority Report, alături de Tom Cruise - film ce s-a dovedit a fi un adevărat succes atât financiar cât și critic. Farrell a continuat să se bucure de succes și cu apariția în Phone Booth (2002), The Recruit (2003), Daredevil (2003) și a colaborat din nou cu Joel Schumacher la filmul Veronica Guerin (2003). În 2004 interpretarea împăratului Alexandru cel Mare în filmulAlexander avea să genereze încasări substanțiale. Mai apoi, în 2005, a apărut într-un nou film istoric: The New World, unde a jucat alături de Christopher Plummer și Christian Bale în rolul unui explorator. Miami Vice regizat de Michael Mann este un alt film notabil în care Farrell a jucat împreună cu Jamie Foxx. În 2007 a fost fratele lui Ewan Mcgregor în dramă Cassandra's Dream, regizat de Woody Allen. Rolul din În Bruges (2008) avea să-i aducă primul Glob de Aur din carieră. Cel mai recent a apărut în ultimul film al lui Heath Ledger - The Imaginarium of Doctor Parnassus, iar salariul primit pentru acest rol l-a donat fiicei regretatului actor (Legder).

Viața privată[modificare | modificare sursă]

Colin Farrell a avut o relație cu actrița engleză Amelia Warner între iulie și noiembrie 2001.^[1] Au fost speculații că ei ar fi fost căsătoriți, însă mai târziu el a infirmat asta.^[2] A avut o relație cu fotomodelul Kim Bordenave, din care a rezultat un băiețel, născut pe 12 septembrie 2003.

 

 

[FLOW]

Robin Williams

Robin McLaurin Williams (n. 21 iulie 1951 – d. 11 august 2014) a fost un actor și comic american. A devenit celebru datorită rolului Mork din Mork și Mindy, iar mai târziu a făcut comedie pe scenă și a jucat în multe filme începând cu 1980.

Williams a fost onorat în 1998 cu Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru rolul din Good Will Hunting.^[3] A mai fost nominalizat la Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în 1988, cu rolul interpretat în Bună dimineața, Vietnam!, în 1990pentru rolul din Cercul poeților dispăruți, iar în 1992 pentru cel din Regele pescar.

A câștigat și trei premii Golden Globe, două premii Screen Actors Guild și trei premii Grammy.

Williams s-a născut în data de 21 iulie 1951 la Chicago, Illinois. Tatăl său era Robert Fitzgerald Williams (n. 10 septembrie 1906 – d. 18 octombrie 1987) și a fost director regional al companiei Lincoln-Mercury Motorship. Mama lui era Laura McLaurin(născută Smith, n. 1922 – d. 2001 în orașul Jackson din Mississippi). Williams a fost de religie episcopală, deși mama lui era adeptă a mișcării Christian Science.^[4][5] Avea doi frați vitregi, Todd, care a murit la 4 august 2007 și McLaurin.^[6]

El a crescut în Bloomfield Hills, unde a studiat la școala din Detroit^[7] și la școala din orașul Marin County, unde a frecventat liceul de stat Liceul Redwood.

Williams spunea despre sine că era un copil liniștit și că prima oară a început să o imite pe bunica lui spre amuzamentul mamei sale. A reușit să își învingă timiditatea când s-a implicat în grupul de teatru al liceului.^[8]

În anul 1973, el a fost unul din cei 20 de elevi acceptați pentru a urma cursuri la școala conservatoare de artă Juillard School din orașul New York. Aceasta este o binecunoscută școală conservatoare de artă, cu admitere severă.^[9] Cu programul pentru avansați, el și Christopher Reeve își continuă studiile sub îndrumarea regizorului John Houseman (n. 22 septembrie 1902 - d. 31 octombrie 1988) și le finalizează în 1976.

În televiziune

După ce a făcut parte din distribuția emisiunii The Richard Pryor Show de pe NBC, Williams a primit rolul extraterestrului Mork într-un episod din 1978 al serialului Happy Days.^[10] L-a impresionat pe producătorul acestuia cu un simț al umorului imprevizibil și original. Când a fost rugat să ia loc pentru audiție, el a stat în cap.^[11] În rolul lui Mork, Williams improviza o mare parte din dialog. Personajul său a devenit atât de popular, încât i s-a dedicat propriul sitcom, Mork & Mindy, difuzat între anii 1978 și 1982. Mork a fost un personaj foarte popular. S-au pus în vânzare postere cu el, cărți de colorat și alte produse,^[12] iar Williams a apărut la 12 martie 1979 pe coperta revistei Time

Cinematografie

Primul film în care a apărut a fost comedia Can I Do It 'Till I Need Glasses? din 1977. Rolul din Good Morning, Vietnam (1987) i-a adus lui Williams o nominalizare la Premiul Oscar pentru cel mai bun actor.^[10] A mai fost nominalizat la Premiile Oscar pentru rolul profesorului de engleză din Dead Poets Society (1989), și pentru vagabontul din The Fisher King (1991).^[10] În 1997, a primit primul și singurul premiu Oscar pentru rolul psihologului din Good Will Hunting

Viața privată

La 4 iunie 1978, Williams s-a căsătorit cu Valerie Velardi. S-au întâlnit în 1976 pe când lucra ca barman la un bar din San Francisco.^[15]

La sfârșitul anilor '70, Williams a fost dependent de cocaină.^[10][16]

Pe 4 martie 2009, Robin Williams a fost internat din cauza problemelor de inimă.^[17][18] Pe 13 martie 2009 a suferit o operație pe cord deschis la Clinca Cleveland, când i-a fost înlocuită valvă aortică.

Decesul

La 11 august 2014, în jurul orei locale 11:55, Williams a fost găsit inconștient în Paradise Cay, California.^[ Moartea sa a fost constatată la 12:02. Șeriful comitatului Marin a precizat că actorul a fost găsit spânzurat cu o curea și avea încheietura mâinii crestată.

 

[FLOW]

Channing Tatum

Channing Matthew Tatum (n. 26 aprilie 1980, Cullman, Alabama, SUA) este un actor, dansator, model și producător de film american.

 

 

Biografie[modificare | modificare sursă]

Și-a început cariera ca model și dansator. Pasiunea pentru actorie și-a descoperit-o atunci când a jucat în filmeleShe's the Man (2006), Step Up (2006), Fighting (2009), Public Enemies (2009), G.I. Joe: The Rise of Cobra (2009) și Dear John (2010). S-a născut în Alabama. Tatăl său, Kay, este un lucrător al liniilor aeriene, iar mama sa, Glenn Tatum, lucreayă în construcții. În familia sa se află rude irlandeze, franceze și nativi americani. La vârsta de șase ani familia sa s-a mutat în Mississippi, acolo unde s-a obișnuit și a iubit să trăiască la casă. Este o fire atletică și a practicat în copilărie fotbal, fotbal american și arte marțiale. Când era în școală, cea mai mare atracție pentru el erau fetele, după cum însuși actorul a mărturisit. Și-a petrecut adolescența în Florida și a avut parte de educația catolicăde la Liceul Catolic Tampa. A absolvit în 1998 și a fost declarat cel mai atletic licean. Bursa pe care a obținut-o la Glenville State College, din Virginia nu l-a încântat și a refuzat-o. S-a întors acasă și a avut cele mai bizare slujbe. A început ca stripper, sub numele "Chan Crawford". În anul 2010 a declarat unui ziar australian că i-ar plăcea să se facă un film bazat pe experiența sa ca stripper: "Deja am și regizorul care se va ocupa de această idee. Este vorba de Nicolas Refn, căruia îi place la nebunie ideea", a declarat actorul. Mai târziu s-a mutat la Miami și și-a început cariera de model, având prezentări pentru Armani și Abercrombie & Fitch. Pentru că s-a înscris la mai multe agenții de modele, a avut chiar un contract pentru a apărea pe coperta revistei Vogue. A fost ales de o revistă celebră pentru adolescenți în primii 50 Cei mai frumoși bărbați. A avut prezentări la Milano și New York. În același timp a început să joace în primele sale lungmetraje. A început cu un rol de dansator în videoclipul lui Ricky Martin "She Bangs", iar această colaborare i-a deschis seria colaborărilor pe partea de film.

 

[FLOW]

Cuba Gooding, Jr.

From Wikipedia, the free encyclopedia

 

 

Cuba Gooding, Jr.
Gooding in April 2012
Born	Cuba Michael Gooding, Jr. January 2, 1968 (age 48) The Bronx, New York City, New York, U.S.
Nationality	American
Occupation	Actor
Years active	1986–present
Notable work	Rod Tidwell in Jerry Maguire
Spouse(s)	Sara Kapfer (m. 1994–2014)
Children	3
Parent(s)	Cuba Gooding, Sr. Shirley Sullivan
Awards	Academy Award for Best Supporting Actor Jerry Maguire (1996)

Cuba Michael Gooding, Jr. (born January 2, 1968) is an American actor. He is best known for his Academy Award–winning role as Rod Tidwell in Cameron Crowe's Jerry Maguire (1996). Other notable films he has appeared in include Boyz n the Hood (1991), A Few Good Men (1992), As Good as It Gets (1997), The Fighting Temptations (2003), American Gangster (2007), The Butler (2013) and Selma (2014).

 

Contents

  [hide] 

• 1Personal life
• 2Career
  • 2.1Early career and major success
  • 2.2Post-Oscar prominence
  • 2.3Recent career
  • 2.4Other work
• 3Filmography
• 4References
• 5External links

 

Personal life

Gooding was born on January 2, 1968 in The Bronx, New York City, the son of Shirley Gooding (née Sullivan), a singer with the Sweethearts, and Cuba Gooding, Sr., a lead vocalist of the soul group The Main Ingredient.^[1][2] He has three siblings: April, actor and musician Omar, and Tommy Gooding. His paternal grandfather was a native of Barbados.^[2] His family moved to Los Angelesafter his father's music group had a hit single with "Everybody Plays the Fool" in 1972; two years later, his father left the family. Gooding was raised by his mother and attended four different high schools: North Hollywood High School, Tustin High School, Apple Valley High School, and John F. Kennedy High School in Granada Hills in Los Angeles. He served as class president in three of them.^[3] He became a born-again Christian at age 13.^[4] In 1994, Gooding married his high school sweetheart, Sara Kapfer, and they have three children: Spencer, Mason, and Piper. They live in Pacific Palisades, and Porter Ranch, California. On April 22, 2014, Kapfer filed for divorce from Gooding citing irreconcilable differences.^[5]

Career

Early career and major success

His first job as an entertainer was as a breakdancer performing with singer Lionel Richie at the closing ceremonies of the 1984 Summer Olympics in Los Angeles.^[1] After high school, Gooding studied Japanese martial arts for three years, before turning his focus toward acting. Early on, he landed guest starring roles on shows like Hill Street Blues (1981), Amen (1988) and MacGyver (1988, 1989 and 1990)^[6] and also had a tiny part in the popular comedy Coming to America (1988). Gooding's first major role was in John Singleton's inner-city crime drama Boyz n the Hood (1991), in which he played the lead, Tré Styles. A box office surprise and critical hit, the film is now considered^{[by whom?]} a modern classic. He followed this success with supporting roles in major films such as A Few Good Men (1992), Judgment Night (1993), Lightning Jack (1994), and Outbreak (1995). In 1996, Gooding reached a new level of prominence when he was cast as an arrogant yet charismatic football player on the brink of a career-ending injury in Cameron Crowe's blockbuster dramatic sports comedy Jerry Maguire (1996) with co-star Tom Cruise, which was a major critical and commercial success and was nominated for the Academy Award for Best Picture. Most significantly, it earned Gooding an Oscar for Best Supporting Actor. His exuberant "Show me the money!" line in the film became a nationwide catch phrase.^[7] Additionally, his Oscar acceptance speech has often been cited for its enthusiasm.

Post-Oscar prominence

In 1997, Gooding followed his breakout with a notable supporting role in the acclaimed Academy Award-winning comedy As Good as It Gets (1997), but in the following years his career was inconsistently successful. Some of his best received performances include turns in films such as the mystical drama What Dreams May Come (1998) and the US Naval drama Men of Honor (2000), in which he played the lead role and co-starred with Robert De Niro. Gooding also received attention for his roles in the epic Pearl Harbor(2001) as historical figure Doris Miller, the ensemble farce Rat Race (2001), the musical The Fighting Temptations (2003) in which he co-starred alongside Beyoncé Knowles, and the football drama Radio (2003), in which he played the title role. Additionally, though not well received critically, the family comedy Snow Dogs (2002) was a commercial success. Other roles of note during this time include Theo Caulder in the psychological thriller Instinct (1999) and the voice of Buck in the Disney animated film Home on the Range (2004). However, during this stage of his career, he appeared in a series of films which were not critically or commercially successful, such as Chill Factor (1999), Boat Trip (2002), Norbit (2007) and Daddy Day Camp (2007), all of which had received extremely negative reviews and, with the exception of Norbit, performed poorly at the box office. On top of this, Gooding had allegedly turned down roles in successful films such as Amistad (1997) in the aftermath of his Oscar win. Ultimately, neither his earlier successes nor his leading roles in a couple of smaller independent films, including Lee Daniels' directorial debut Shadowboxer (2005), were able to offset these failures.

Recent career

Since then, in great contrast to earlier stages of his acting career, Gooding has appeared in many more gritty, critically ignored, direct-to-DVD films than theatrical or television releases. A well received performance as Ben Carson in Gifted Hands: The Ben Carson Story (2009) and a small supporting role in Ridley Scott's American Gangster (2007), both proved to be exceptions to this trend. Gooding's next major film role was in the 2012 World War II film Red Tails, produced by George Lucas. In 2013, Gooding had roles in several theatrical release films, including a well received supporting performance in Lee Daniels' The Butler and brief appearances in Don Jon and Machete Kills. He also made his Broadway theatre debut alongside Cicely Tyson and Vanessa Williams in a Tony Award-nominated production of The Trip to Bountiful.^[8] In 2014, he appeared as Civil Rights Movement attorney Fred Gray in the widely acclaimed historical drama Selma. He has since appeared much more frequently on television than in the past, including performances as Samuel Fraunces in the miniseries The Book of Negroes, as a comedically embellished version of himself on Big Time in Hollywood, FL, and as O.J. Simpson in the upcoming anthology series American Crime Story.

Other work

In 2012, he starred in a TV pilot for Fox called Guilty that was directed by McG. Though it was well received in screenings, it was ultimately not picked up by the network. He appeared on Channel 4's Chris Moyles' Quiz Night on August 5, 2011, closing the show dueting "Bad Romance" with Lulu. In 2002, he was given a star on the Hollywood Walk of Fame.^[9]

[_Raisa_]

Eddie Griffin

From Wikipedia, the free encyclopedia

 

 

This article is about the comedian. For the basketball player, see Eddie Griffin (basketball).

Eddie Griffin
Griffin in January 2008.
Birth name	Edward Griffin
Born	July 15, 1968 (age 47) Kansas City, Missouri, U.S.
Medium	Stand-up, film, television
Years active	1991–present
Genres	comedy, observational comedy,satire, improvisational comedy,blue comedy
Subject(s)	Recreational drug use, human sexuality, race relations, politics,racism, religion
Influenced	Loni Love[1]
Spouse	Carla Griffin (1983–1994; divorced) Rochelle Griffin (2002–unknown; divorced) Nia Rivers (2011–2012; divorced)
Children	9
Website	Official website

Edward "Eddie" Griffin (born July 15, 1968) is an American actor and comedian. He is best known for portraying Eddie Sherman on the sitcom Malcolm & Eddie and the title character in the 2002 comedy film Undercover Brother.

 

Contents

  [hide] 

• 1Early life
• 2Career
• 3Personal life
• 4Filmography
  • 4.1Film
  • 4.2Television
• 5Awards
• 6Discography
  • 6.1Live albums
  • 6.2Soundtrack albums
  • 6.3Album appearances
  • 6.4Music video appearances
• 7See also
• 8References
• 9External links

 

Early life[edit]

Griffin was born in Kansas City, Missouri, and was raised by his single mother, Doris Thomas, a phone company operator.^[2] At 15 years old he moved to Compton, California and finished his senior year at Compton High. He later enrolled as a biological engineering major at Kansas State University, but left three months later and joined the United States Navy. ^[3]

Career[edit]

Griffin has starred in films such as The Meteor Man (1993), Deuce Bigalow: Male Gigolo (1999), Double Take (2001), Undercover Brother (2002), John Q (2002), Scary Movie 3 (2003), Deuce Bigalow: European Gigolo (2005) and Norbit (2007). In 2007, he starred in Urban Justice, a thriller set in New Mexico. He also starred in the UPN television series Malcolm & Eddie (1996–2000).

Griffin was ranked at number 62 on Comedy Central's list of the 100 Greatest Stand-ups of All Time.^[4] In 2011 Comedy Central released You Can Tell 'Em I Said It on DVD. It was 82 minutes of unedited and uncensored content.

Griffin performed on two tracks from Dr. Dre's 1999 album, 2001, and the intro track from The D.O.C.'s 1996 album Helter Skelter. He also has appeared on commercials for Miller Beer's Man Laws. He is well known for his comedic routine of imitating Michael Jackson on crack cocaine. He also made an appearance on Chappelle's Show in the skit "World Series of Dice" as Grits n' Gravy.

Personal life[edit]

Griffin has been married three times. He married his first wife, Carla, in 1983; he was 16 years old. They were together for 13 years before divorcing. He married his second wife, Rochelle, in 2002, but they have since divorced. On September 8, 2011, he married Nia Rivers.^[5] However, they filed for divorce after one month of marriage, citing irreconcilable differences. They were officially divorced six months later.^[6] He has nine children.^[7]

In March 2007,^[8] Griffin participated in a charity race at Irwindale Speedway to promote the film Redline, using a Ferrari Enzo owned by Daniel Sadek. During a practice run, Griffin accidentally hit the gas pedal instead of the brake and lost control of the Enzo, crashing hard into a concrete barrier.^[8] He walked away unscathed, but the $1.5 million supercar was badly damaged.^[8] Griffin later lashed out at reporters who claimed the crash was a publicity stunt.^{[citation needed]}

[FLOW]

Wesley Snipes

Biografie

Wesley Snipes s-a nascut in Orlando, pe 31 iulie 1962. Crescut pe strazile din Brox din  New Yorki ,el si-a dovedit interesul pentru actorie de cand era adolescent , absolvind astfel liceul Manhattan`s. Snipes a absolvit universitatea din New York, incepandu-si astfel cariera care l-a consacrat.

Co-fondator al trupei de teatru Struttin' Street Stuff, Snipes a aparut la inceputul carierei lui, in reclame pentru anumite produse, ca de exemplu reclamele la jeans Levi's 501 si la Coca Cola, inainte de marele sau debut de pe Broadway(1985).

Atletul cu lipici la public, Snipes se regaseste in egala masura atat in drama, comedie, sporturi cat si in filmele cu actiuni in viitor. Snipes a fost cu multe femei cunoscute precum Jada Pinkett Smith, Sanaa Lathan, Halle Berry si Jennifer Lopez. A fost casatorit de doua ori. Prima data, cu April Snipes din 1985-1900 cu care are un fiu, Jelani Asar Snipes, nascut in 1988. In 2003 Snipes s-a casatorit cu Nakyung Park, care este mama celor patru copii: Akhenaten Kihwa-T Snipes, Iset Jua-T Snipes, Alaafia Jehu-T Snipes si Alimayu Moa-T Snipes.

Pe 24 aprilie 2008 a fost arestat pentru faptul ca nu si-a platit, ani de-a randul, impozitele.

Are o stea pentru film, în partea de sud, aria 7000, pe Bulevardul Walk of Fame din Hollywood.

[_Raisa_]

Abhishek Bachchan - nascut pe 12 februarie 1976, acest actor indian a avut norocul de a face parte dintr-o familie in care tainele acestei profesii fusesera de mult descifrate. Desi a urmat cursurile mai multor scoli, a realizat ca visul lui era actoria, primul sau rol avandu-l in anul 2000, in filmul Refugee. Succesul la care visa a aparut insa mai tarziu, prin anii 2004-2005 si continua si astazi, avand in vedere ca a jucat intr-o multime de filme de atunci si pana acum.

[FLOW]

Leslie Nielsen

Leslie William Nielsen, OC (11 February 1926 – 28 November 2010) was a Canadian actor and comedian.^[1][2] He appeared in more than 100 films and 150 television programs, portraying more than 220 characters.^[3]

Nielsen was born in Regina, Saskatchewan. He enlisted in the Royal Canadian Air Force and later worked as a disc jockey before receiving a scholarship to study theatre at the Neighborhood Playhouse. Making his acting debut in 1948, he made more than 50 television appearances two years later. Nielsen later made his film debut in 1956, with supporting roles in several drama, western, and romance films produced between the 1950s and the 1970s, with Nielsen crossing genres in both television and films.

Although his notable performances in the films Forbidden Planet and The Poseidon Adventure gave him standing as a serious actor, Nielsen later gained enduring recognition for his deadpan comedy roles during the 1980s and the early 1990s, after being cast against type for the Zucker, Abrahams, and Zucker comedy film Airplane!. Nielsen specialized in his portrayal of characters oblivious to and complicit in their absurd surroundings, which gave him a reputation as a comedian.^[4] Airplane! marked Nielsen's turning point, which made him "the Olivier of spoofs" according to film criticRoger Ebert;^[5] his work on the film also led to further success in the genre with The Naked Gun film series, which are based on their earlier short-lived television series Police Squad!, in which he also starred. Nielsen received a variety of awards and was inducted into the Canada and Hollywood Walks of Fame.

Early life[edit]

Nielsen was born on 11 February 1926 in Regina, Saskatchewan.^[6] His mother, Mabel Elizabeth (née Davies), was aWelsh immigrant, and his father, Ingvard Eversen Nielsen, was a Danish-born constable in the Royal Canadian Mounted Police.^[7][8][9] Nielsen had two brothers; the elder, Erik Nielsen (1924–2008), was deputy prime minister of Canada from 1984 to 1986.^[10]

His half-uncle, Jean Hersholt, was an actor known for his portrayal of Dr. Christian in a radio series of that name and the subsequent television series and films.^[11][12] In a 1994 Boston Globe article, Nielsen explained, "I did learn very early that when I would mention my uncle, people would look at me as if I were the biggest liar in the world. Then I would take them home and show them 8-by-10 glossies, and things changed quite drastically. So I began to think that maybe this acting business was not a bad idea, much as I was very shy about it and certainly without courage regarding it. My uncle died not too long after I was in a position to know him. I regret that I had not a chance to know him better."^[11]

 

Nielsen's half-uncle Jean Hersholt(pictured here in the 1936 film His Brother's Wife) inspired him to become an actor

Nielsen lived for several years in Fort Norman (now Tulita), Northwest Territories where his father was with the Royal Canadian Mounted Police.^[11][13] His father was a troubled man who beat his wife and sons, and Leslie longed to escape. When he graduated from high school at 17, he joined the Royal Canadian Air Force even though he was legally deaf (he wore hearing aids most of his life).^[14][15] Following graduation from Victoria School of Performing and Visual Arts inEdmonton, Nielsen enlisted in the Royal Canadian Air Force and trained as an aerial gunner during World War II. He was too young to be fully trained or sent overseas.^[16] He worked briefly as a disc jockey at a Calgary, Alberta, radio station, before enrolling at the Lorne Greene Academy of Radio Arts, Toronto.^[11][17] While studying in Toronto, Nielsen received a scholarship to the Neighborhood Playhouse. He noted, "I couldn't refuse, but I must say when you come from the land of the snow goose, the moose and wool to New York, you're bringing every ton of hayseed and country bumpkin that you packed. As long as I didn't open my mouth, I felt a certain security. But I always thought I was going to be unmasked: 'OK, pack your stuff.' 'Well, what's the matter?' 'We've discovered you have no talent; we're shipping you back to Canada.'"^[11] He moved to New York City for his scholarship,^[6] studying theater and music at the Neighborhood Playhouse, while performing in summer stock theatre.^[18] Afterward, he attended the Actors Studio,^[19] until making his first television appearance in 1948 on an episode of Studio One, alongside Charlton Heston,^[20] for which he was paid $75.^[11]

Early career[edit]

"It was a strange era, the tail end of the golden age. A time when the Tiffany's of filmmakers was burying its head in the sand and trying to pretend that this new medium (television) was not happening."

Nielsen reflecting on the era when he started acting.^[20]

Nielsen's career began in dramatic roles on television during "Television's Golden Age",^[21] appearing in almost 50 live programs in 1950 alone.^[22] He said there "was very little gold, we only got $75 or $100 per show."^[22] He narrated documentaries and commercials and most of his early work as a dramatic actor was uneventful.^[23] Hal Erickson of Allmovie noted that "much of Nielsen's early work was undistinguished; he was merely a handsome leading man in an industry overstocked with handsome leading men."^[23] In 1956 he made his feature film debut in the Michael Curtiz-directed musical film The Vagabond King.^[24] In the Seattle Post-Intelligencer, Nielsen remembered Curtiz as "a sadist, a charming sadist, but a sadist".^[20] Nielsen called this film "The Vagabond Turkey".^[25] Though the film was not a success, producer Nicholas Nayfack offered him an audition for the science fiction film Forbidden Planet, resulting in Nielsen's taking a long contract with Metro-Goldwyn-Mayer (MGM).^[20][26]

 

Nielsen, along with co-star Anne Francis, in his second film, Forbidden Planet (1956). Nielsen: "Supposedly a science fiction version of Shakespeare's The Tempest, it was all about the id, or something like that. Who knows? The Trekkies today regard it as the forerunner of Star Trek. I just had to wear a tight uniform and make eyes at Anne Francis. I was pretty thin back then."^[27]

Forbidden Planet became an instant success,^[28] and roles in other MGM films such as Ransom! (1956), The Opposite Sex (1956) and Hot Summer Night (1957) followed.^[29] In 1957 he won the lead role opposite Debbie Reynolds in theromantic comedy Tammy and the Bachelor, which, as a Chicago Tribune critic wrote in 1998, made people consider Nielsen a dramatic actor and handsome romantic lead.^[30] However, dissatisfied with the films he was offered, calling the studios "a Tiffany, which had forgotten how to make silver", Nielsen left MGM after auditioning for Messala in the 1959Ben-Hur. Stephen Boyd got the role.^[31][32] After leaving the studios, Nielsen landed the lead role in the Disney miniseriesThe Swamp Fox, as American Revolutionary War hero Francis Marion.^[33] In a 1988 interview he reflected on the series, saying, "That was a great experience, because the Disney people didn't do their shows like everyone else, knocking out an episode a week. ... We only had to do an episode a month, and the budgets were extremely high for TV at that time. We had location shooting rather than cheap studio backdrops, and very authentic costumes."^[34] Eight episodes were produced and aired between 1959 and 1961.^[33]

His television appearances include Justice, Alfred Hitchcock Presents, Voyage to the Bottom of the Sea, The Virginian, and The Wild Wild West. In 1961, he was the lead in a Los Angeles police drama called The New Breed. He guest-starred in a 1964 episode of Daniel Boone with Fess Parker in a minor but credited role. In 1968, he had a major role in the pilot for the police series Hawaii Five-O, and appeared in one of the seventh-season episodes. In 1969, he had the leading role as a police officer in The Bold Ones: The Protectors.

In 1972, Nielsen appeared as the ship's captain in the The Poseidon Adventure. He also starred in the William Girdler's 1977 action film, Project: Kill. His last dramatic role before mainly comedy roles was the 1979 Canadian disaster film City on Fire, in which he played a corrupt mayor. In 1980, he guest-starred as Sinclair on the CBS miniseries The Chisholms.

Airplane! and The Naked Gun[edit]

 

Leslie Nielsen (right) in the role that established him as a comedic actor: Dr. Rumack in 1980 movie Airplane!

Main articles: Airplane! and The Naked Gun

Nielsen's supporting role of Dr. Rumack in Zucker, Abrahams and Zucker's 1980's Airplane! was a watershed in his career. The film, a parody of disaster films such as Zero Hour! and Airport, was based on building a comedy around the actors known for dramatic roles. Other stars included Robert Stack, Peter Graves, and Lloyd Bridges. Nielsen's deadpan delivery contrasted with the absurdity surrounding him. When asked, "Surely you can't be serious?", he responded with a curt, "I am serious. And don't call me Shirley." In several interviews he reflected on the line: "I thought it was amusing, but it never occurred to me that it was going to become a trademark. It's such a surprise ... the thing comes out, people say, 'What did he say?!'"^[35] Nielsen said he was "...pleased and honored that [he] had a chance to deliver that line."^[36] The comedic exchange was at #79 on the American Film Institute's AFI's 100 Years...100 Movie Quotes.^[37] The American Film Institute included the film in its list of the top ten comedy films of all time in 2008,^[38] and a 2007 survey in the United Kingdom judged it the second greatest comedy film of all time,^[39] while in 2012 Empire magazine voted it No. 1 in The 50 Funniest Comedies Ever poll.^[40] Critics praised the film, which also proved a long-term success with audiences.^[41] In 2010 Airplane! was selected for preservation in the National Film Registry by the Library of Congress.^[42][43]

The directors cast Nielsen for his ability to play like "a fish in water", saying "You could have cast funny people and done it with everybody winking, goofing off, and silly... we wanted people to be oblivious to the comedy."^[38] For Nielsen, Airplane! marked a shift from dramatic roles to deadpan comedy. When it was suggested his role in Airplane! was against type, Nielsen protested that he had "always been cast against type before," and that comedy was what he always wanted to do.^[44] The same directors cast Nielsen in a similar style, in their TV series Police Squad!. The series introduced Nielsen as Frank Drebin, the stereotypical police officer modeled after serious characters in earlier police series.

Police Squad's opening sequence was based on the 1950s show M Squad, which starred Lee Marvin, which opened with footage of a police car roving through a dark urban setting with a big band playing a jazz song in the background. The voice-over and the show's organization into acts with an epilogue was homage toQuinn Martin police dramas including The Fugitive, The Streets of San Francisco, Barnaby Jones, The F.B.I., and Cannon. Nielsen portrayed a serious character whose one-liners appeared accidental next to the pratfalls and sight gags around him. Although the show lasted only six episodes Nielsen received an Emmy Award^[45] nomination for Outstanding Lead Actor in a Comedy Series.^[46]

Six years after cancellation of Police Squad!, the film The Naked Gun: From the Files of Police Squad! returned Nielsen to his role as Frank Drebin. It involved a ruthless drug king trying hypnosis to assassinate Queen Elizabeth II. Drebin, like the doctor in Airplane!, seemed unaware of the absurdity around him even when contributing to it. Nielsen did many of his own stunts: "You have an idea of how you're going to do something, and it's your vision... unless you do it, it really doesn't stand a chance."^[35] This movie grossed over $78 million and was well received by critics.^[47][48] Ebert's 3½–star review (out of four) noted, "You laugh, and then you laugh at yourself for laughing."^[49]

The Naked Gun spawned two sequels: The Naked Gun 2½: The Smell of Fear (1991) and Naked Gun 33⅓: The Final Insult (1994). Naked Gun 2½ grossed more than the original, with $86.9 million, while Naked Gun 33⅓ grossed $51.1 million.^[50][51] Nielsen remained open to a fourth Naked Gun film, although he doubted that it would be produced — "I don't think so," he said in 2005. "If there hasn't been one by now, I doubt it. I think it would be wonderful."^[52]

Nielsen briefly appeared on the World Wrestling Federation program in the summer of 1994 on WWF Monday Night Raw; capitalizing on Frank Drebin. Nielsen (andGeorge Kennedy) were hired as sleuths to unravel the mystery of The Undertaker who had disappeared at January's Royal Rumble event. At SummerSlam 1994, in a Naked Gun parody, they were hot on the case (in fact, they were standing on a case). Although they did not find The Undertaker, the case had been closed (the literal case had been shut) and thus, they solved the mystery.^[53] In 1990, Nielsen appeared as a Frank Drebin character in advertisements in the United Kingdom forRed Rock Cider.

Non-comedic roles after Airplane! included Prom Night (1980) and Creepshow (1982), both horror films, and as a dramatic and unsympathetic character in the 1986 comedy Soul Man. His last dramatic role was as Allen Green, a violent client of a prostitute killed in self-defense by Barbra Streisand's character, Claudia Draper, inMartin Ritt's courtroom drama Nuts (1987).

Later comedies[edit]

Subsequent to Airplane! and The Naked Gun, Nielsen portrayed similar styled roles in a number of other films. These mostly emulated the style of The Naked Gunwith varying success and often targeted specific films: many were panned by critics and most performed poorly. Repossessed (1990) and 2001: A Space Travesty(2001) were parodies of The Exorcist and 2001: A Space Odyssey, respectively. Both attempted absurd comedy but were poorly received.^[54][55] Even a leading role in a Mel Brooks comic horror, Dracula: Dead and Loving It, failed to generate much box office excitement, although it did gain a following later release to video. Both 1996's Spy Hard and 1998's Wrongfully Accused, a parody of James Bond films and The Fugitive, were popular on video but not well received by critics.^[56][57]

His attempt at children's comedies met additional criticism. Surf Ninjas (1993) and Mr. Magoo (1997) had scathing reviews. Several critics were disappointed that Nielsen's role in Surf Ninjas was only "an extended cameo" and Chris Hicks recommended that viewers "avoid any comedy that features Leslie Nielsen outside of theNaked Gun series."^[58][59] Jeff Miller of the Houston Chronicle panned Mr. Magoo, a live action remake of the 1950s cartoon, by saying, "I'm supposed to suggest how the film might be better but I can't think of anything to say other than to make the film again."^[60]

Nielsen's first major success since The Naked Gun came in a supporting role in Scary Movie 3 (2003). His appearance as President Harris led to a second appearance in its sequel, Scary Movie 4 (2006). This was the first time Nielsen had reprised a character since Frank Drebin. In one scene, Nielsen appeared almostnude, and one critic referred to the scene as putting "the 'scary' in Scary Movie 4."^[61]

[FLOW]

Gérard Depardieu

Gérard Depardieu
Gérard Depardieu Cannes 2010.jpg
Gérard Depardieu la Festivalul de la Cannes, 2010
Nume la naștere    Gérard Xavier Marcel Depardieu
Născut    27 decembrie 1948 (67 de ani)
Châteauroux, Indre, Franța
Ocupație    actor de film[*], actor[1], regizor de film[2][3], producător de film[4][5], Producător de televiziune[6], Businessman[4][7][8]
Căsătorit cu    Élisabeth Guignot (1971-1996)
Partener(i)    Carole Bouquet (1997–2005)
Clémentine Igou (2005–prezent)
Părinți    René Depardieu[*]
Anne Depardieu[*]
Copii    Julie Depardieu[*], Guillaume Depardieu
Frați    Alain Depardieu[*]
Cetățenie    Franţa Franța, Rusia Rusia
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Gérard Xavier Marcel Depardieu CQ (rusă: Жерар Ксавье Депардьё - Zherar Ksavye Depardyo) (n. 27 decembrie 1948, Sunet pronunție) este unul dintre cei mai cunoscuți actori francezi. El a câștigat mai multe premii, incluzând câte o nominalizare pentru cel mai bun actor la Academy Award și la premiile BAFTA1992 pentru rolul său din Cyrano de Bergerac, și o alta la Oscar în 1991. Pentru aceeași prestație de înalt nivel artistic a fost onorat cu Frunza de Palmier la Cannes în 1990. Tot datorită cunoscutului personaj al lui Edmond Rostand a primit premiul Globul de Aur pentru Cel Mai Bun Actor din Green Card[9]. Depardieu și-a manifestat intenția de a renunța la cetățenia franceză, iar președinția rusă a anunțat că i-a acordat-o pe cea rusă.[10]

Cuprins  [ascunde] 
1    Biografie
2    Filmografie
3    Note
4    Legături externe
Biografie[modificare | modificare sursă]
Gérard Depardieu s-a născut în Châteauroux, Indre, Franța. Este unul din cei șase copii ai lui Anne Jeanne Josèphe "la Liette" (n. Marillier) și René Maxime Lionel "le Dédé" Depardieu, un fierar și pompier voluntar.[11][12] Depardieu și-a petrecut mai mult timp pe stradă decât la școală, pe care a abandonat-o la vârsta de 13 ani. La 16 ani, Depardieu a plecat din Châteauroux la Paris, unde a studiat actoria, îndrumat de Jean-Laurent Cochet. În 1986, numele lui a început să fie cunoscut pentru performanța sa din rolul unui fermier cocoșat din filmul Jean de Florette. 5 Ani mai târziu el a câștigat un César pentru rolul său din Cyrano de Bergerac. El a jucat rolul lui Obélix în cele trei filme Astérix.[13]

În 1970 Depardieu s-a căsătorit cu Élisabeth Guignot cu care a avut doi copii: actorul Guillaume (1971–2008) și actirța Julie (1973). În 1992, în timp ce era despărțit de Élisabeth, el a avut o fiică, Roxane, cu modelul Karine Sylla. În 1996 el a divorțat de Élisabeth și a început o relație cu actrița Carole Bouquet, cu care a fost căsătorit între 1997 și 2005[14]. Pe 14 iulie 2006, el a avut un copil, Jean, cu Hélène Bizot, conform numărului 3089 (din 31 iulie 2008) din Paris Match. Din 2005, Depardieu trăiește cu o romancieră, absolventă a Universității Harvard, Clémentine Igou.

Pe 13 octombrie 2008, fiul său Guillaume a murit la vârsta de 37 de ani, din cauza unor complicații, datorate unei pneumonii contractate se pare în România cu prilejul filmării peliculei Copilăria lui Icar[15].

[FLOW]

Julia Roberts

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

 

 

Julia Roberts
Julia la Festivalul de Film Tribeca 2011 la premieraJesus Henry Christ, pe care ea l-a produs
Nume la naștere	Julie Fiona Roberts
Născută	28 octombrie 1967 (48 de ani) Smyrna, Georgia, SUA
Alma mater	Campbell High School[*], Georgia State University[*]
Ocupație	actor de televiziune[*], actor de film[*],actor, producător de film
Căsătorită cu	Lyle Lovett (1993-95) Daniel Moder (2002-prezent)
Părinți	Betty Lou Bredemus[*]
Frați	Eric Roberts, Lisa Roberts Gillan[*]
Cetățenie	Statele Unite ale Americii
Premii Oscar
Cea mai bună actriță 2000 Erin Brockovich
Premii Globul de Aur
Cea mai bună actriță - Dramă 2001 Erin Brockovich Cea mai bună actriță - Muzical sau Comedie 1991 Pretty Woman Cea mai bună actriță în rol secundar 1990 Steel Magnolias
Premii BAFTA
Cea mai bună actriță 2001 Erin Brockovich
Modifică date / text

Julia Roberts (n. 28 octombrie 1967) este o actriță americană de film, mătușa Emmei Roberts, câștigătoare a premiului Oscar, pentru cel mai bun rol feminin din filmul inspirat de realitate, Erin Brockovich.

În Rețeaua Miraculoasă, ea este vocea personajului Charlotte.

 

Cuprins

  [ascunde] 

• 1Familie și educație
• 2Filmografie
• 3Note
• 4Bibliografie
• 5Legături externe

 

Familie și educație[modificare | modificare sursă]

Pe numele său adevărat Julia Fiona Roberts s-a născut în Atlanta, Georgia, fiica lui Betty Lou și Walter Grandy Roberts. Părinții săi au fost baptiști și catolici și ea a crescut în religia romano-catolică. Fratele său mai mare, cu care o perioadă, a fost certată ,Eric Roberts și sora sa Lisa Roberts Gillan sunt ambii actori. Părinții săi au fost actori și ei, dar și scenariști, au fondat Școala de Actorie din Atlanta. În cadrul grupei de copii, ei au lucrat inclusiv cu micuțul lui Martin Luther King. În semn de mulțumire, acesta i-a plătit acesteia spitalizarea atunci când a născut-o pe micuța Julia. Pentru că părinții au divorțat în 1971, Julia Roberts s-a mutat într-o suburbie a Atlantei. Tatăl ei însă a decedat când ea avea doar zece ani. În acest timp, mama ei se recăsătorise deja cu Michael Motes, cu care au avut încă o fiică, Nancy Motes.

În școală, Julia Roberts a cântat la clarinet într-o formație. Visul ei de copil a fost să devină veterinar, dar după terminarea liceului, frații săi au convins-o să urmeze o carieră în actorie. Mai întâi s-a înscris la o agenție de modele, iar în curând avea să devină actrița celebră din Pretty Woman.

Filmografie[modificare | modificare sursă]

[FLOW]

Uma Thurman

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

 

 

Uma Thurman
Thurman în 2014
Născută	Uma Karuna Thurman 29 aprilie 1970 (45 de ani) Boston, Massachusetts, SUA
Cetățenie	Statele Unite ale Americii
Alma mater	Northfield Mount Hermon School[*],Lee Strasberg Theatre and Film Institute[*]
Ocupație	Actriță, fotomodel
Ani de activitate	1985–prezent
Religie	agnosticism, Budism
Soț	Gary Oldman (c. 1990–92) Ethan Hawke (c. 1998–2005)
Partener(ă)	Arpad Busson (2007–2014)
Copii	3
Părinți	Nena von Schlebrügge Robert Thurman
Premii	Chevalier des Arts et des Lettres‎[*] MTV Movie Award for Best Dance Sequence[*] MTV Movie Award for Best Fight[*] MTV Movie Award for Best Female Performance[*] MTV Movie Award for Best Fight[*]
Modifică text

Uma Karuna Thurman (n. 29 aprilie 1970)^[1] este o actriță și fotomodel american.

 

Cuprins

  [ascunde] 

• 1Biografie
• 2Filmografie
• 3Premii
• 4Referințe
• 5Bibliografie
• 6Legături externe

 

Biografie[modificare | modificare sursă]

 

Uma Thuman 2001 la Cannes

Uma Thurman a jucat în roluri principale într-o mulțime de filme, de la comedii romantice și drame, la filme SF și de acțiune. Este cel mai bine cunoscută pentru filmele sale regizate de Quentin Tarantino. Cele mai cunoscute filme ale sale includ Dangerous Liaisons (1988), Pulp Fiction (1994), Gattaca (1997) și cele două filme Kill Bill (2003–04). În 2013 a jucat în filmul lui Lars von Trier, Nymphomaniac.

Ea este acum "chipul" lui Virgin Media în Regatul Unit și împreună cu Scarlett Johansson, modele pentru genți și alte accesorii la modă pentru hainele proiectate de Louis Vuitton.

La 183 cm înălțime, Uma este una dintre cele mai înalte actrițe din Hollywood.

[_Raisa_]

Nicole Kidman

From Wikipedia, the free encyclopedia

 

 

Nicole Kidman AC
Kidman at the 65th Berlin International Film Festival, February 2015
Born	Nicole Mary Kidman 20 June 1967 (age 48)[1] Honolulu, Hawaii, US
Residence	Sydney, Australia Nashville, Tennessee, U.S.
Nationality	Australia, U.S.A.
Occupation	Actress, producer
Years active	1983–present
Home town	Sydney, New South Wales, Australia
Net worth	AU$331 million (March 2015)[2][3]
Religion	Roman Catholicism
Spouse(s)	Tom Cruise (m. 1990; div. 2001) Keith Urban (m. 2006)
Children	4
Relatives	Antonia Kidman (sister)
Website	Official website

Nicole Mary Kidman, AC (born 20 June 1967) is an Australian-American actress and film producer.^[4] Kidman's breakthrough roles were in the 1989 feature film thriller Dead Calm and television thriller mini series Bangkok Hilton. Appearing in several films in the early 1990s, she came to worldwide recognition for her performances in the stock-car racing film Days of Thunder (1990), the Irish-immigrant-in-America-experience romance-drama Far and Away (1992), and the superhero film Batman Forever (1995). Other successful films followed in the late 1990s. Her performance in the musical Moulin Rouge! (2001) earned her a second Golden Globe Award for Best Actress – Motion Picture Musical or Comedy and her first nomination for the Academy Award for Best Actress. Kidman's performance as Virginia Woolf in the drama film The Hours (2002) received critical acclaim and earned her the Academy Award for Best Actress, theBAFTA Award for Best Actress in a Leading Role, the Golden Globe Award for Best Actress – Motion Picture Drama and the Silver Bear for Best Actress at the Berlin International Film Festival.

Kidman's other notable films include the crime comedy-drama To Die For (1995), for which she won her first Golden Globe Award for Best Actress – Motion Picture Musical or Comedy, the erotic thriller Eyes Wide Shut (1999), the horror-thriller The Others (2001), the epic war drama film Cold Mountain (2003), the drama Dogville (2003), the political thrillerThe Interpreter (2005), and the epic historical romantic drama Australia (2008). Her performances in the drama Birth(2004) and the thriller The Paperboy (2012) earned her Golden Globe nominations for Best Actress and Supporting Actress respectively. Her performance in the 2010 drama Rabbit Hole, which she also produced, earned Kidman further accolades, including a third nomination for the Academy Award for Best Actress. In 2012, she earned her first Primetime Emmy Award nomination for Outstanding Lead Actress in a Miniseries or a Movie for her role in the biopic Hemingway & Gellhorn.^[5]

Kidman has been a Goodwill Ambassador for UNICEF since 1994.^[6] and for UNIFEM since 2006.^[7] In 2006, Kidman was made an Order of Australia,^[8] and was the highest-paid actress in the motion picture industry in that year.^[9] As a result of being born to Australian parents in Hawaii, Kidman has dual citizenship in Australia and the United States.^[10]Kidman founded and owns the production company Blossom Films.

[LeviS]

James Dean

James Byron Dean (n. 8 februarie 1931, Indiana - d. 30 septembrie 1955, Paso Robles) a fost un actor american de teatru și film, care a marcat tineretul american post-belic, mai ales prin rolul lui Jim Stark din filmul "Rebel fără cauză" (Rebel Without a Cause).

S-a născut în Marion, Indiana, într-o familie de fermieri, Winton și Mildred Wilson Dean. La vârsta de nouă ani rămâne orfan de mamă și este trimis de tatăl său în grija unei mătuși din Fairimont. În timpul liceului joacă baschet, ia lecții de vioară și step, deprinde o mare pasiune pentru teatru și bricolaj. În 1949, după absolvirea liceului, se mută în California, locuind împreună cu tatăl și mama sa vitregă.

Din dorința tatălui său urmează cursuri juridice, înscriindu-se la Colegiul Santa Monica, dar nu peste mult timp se transferă la U.C.L.A, dornic să studieze actoria. Acest fapt va atrage furia tatălui său, care va refuza să-l mai întețină material.

James Dean își începe cariera artistică apărând în diverse spoturi publicitare. Din lipsă de bani este nevoit să renunțe la studii și încearcă să obțina de lucru laHollywood. Urmând sfaturile unor prieteni, Dean se va muta la New York unde va reuși să joace teatru, obținând roluri pe Broadway. Marea șansă a vieții sale este admiterea la "Actor`s Studio", unde are ocazia să studieze cu Lee Strasberg, și unde îi va avea colegi pe Marlon Brando și Paul Newman. Va primi roluri episodice în diverse emisiuni și seriale de televiziune: Kraft Television Theater; General Electric Theater; etc. Activitatea sa teatrală este încununata cu succes, primind numeroase premii și cronici favorabile pentru rolul din piesa "Imoralistul" de André Gide.

Astfel reușește să obțină primele sale roluri în filme la Hollywood. Înca din 1951, anul debutului său în cinematografie, se face remarcat, la început în filme nesemnificative, dar mai apoi va reputa un succes răsunător datorat colaborării cu Elia Kazan, primul regizor ce îi ofera un rol principal, cel al lui Cal Trask din "La Est de Eden" (1954). James Dean este distins cu o nominalizare la premiul Oscar, (prima nominalizare post-mortem din istoria Academiei Americane de Film). Această performanță va fi urmată rapid de înca două succese răsunătoare; rolurile din "Rebel fără cauză" de Nicholas Ray și "Uriașul", prezentat publicului după moartea actorului.

Vreme de 50 de ani dupa moartea sa, actorul James Dean, devenit un simbol al tanarului rebel si nonconformist, a fost potretizat drept un sofer nechibzuit si vitezoman, lucru care a dus, dupa cate se pare, si la decesul sau in tragicul accident produs pe 30 septembrie 1955. Un documentar realizat de un post deteleviziune britanic si finalizat de curand spulbera insa aceste ipoteze, demonstrand nu numai ca Dean sofa destul de atent, ci si faptul ca rula cu o viteza mult mai mica decat s-a crezut pana in momentul de fata, relateaza cotidianul britanic "Daily Telegraph". Timp de 50 de ani, cei de la Hollywood au avut tot interesul sa-l prezinte pe Dean drept un actor cu o atitudine rebela, sa raspandeasca ideea ca acesta ar fi avut o pasiune nemasurata pentru masinile rapide si ca iubea viteza. Timp de 50 de ani, toti fanii lui au stiut ca Dean si-a pierdut viata dupa ce autoturismul sau Porsche Spyder 550, in care se afla impreuna cu mecanicul Rolf Weutherich, s-a ciocnit cu o alta masina pe o autostrada din California.
Documentarul realizat de Channel 5 demonstreaza insa faptul ca starul rula cu cel mult 70 de kilometri la ora (practic, cu 20 de km mai putin decat s-a stiut pana in prezent) si ca a franat puternic incercand sa evite impactul cu masina care i-a taiat calea, contrar variantei oficiale conform careia, pentru a evita accidentul, Dean ar fi accelerat. Folosind o tehnologie computerizata ultrasofisticata, realizatorii documentarului au demonstrat ca, intr-adevar, James Dean se afla la volanul masinii in momentul impactului, desi ultimul martor ocular al acestui accident, Don Dooley, sustine de multa vreme ca la volan s-ar fi aflat mecanicul Weutherich, si nu celebrul actor.
Dean, care a murit in drum spre spital din cauza fracturilor la nivelul gatului si ranilor interne, aparuse pana in acel moment in numai trei filme din care doar "La Est de Eden" fusese lansat pe piata. Moartea sa tragica l-a adus insa pe prima pagina a ziarelor, astfel ca din momentul in care a fost lansata pelicula "Rebel fara cauza", Dean a devenit (si a ramas) un simbol al Americii, aspectul sau fizic de baiat capricios si dispretul sau rebel fata de societate si autoritatifiinddefinitorii pentru tineretul american de dupa razboi. In momentul mortii lui Dean, filmarile la pelicula Giants (unde juca alaturi de Elizabeth Taylor si Rock Hudson) nu luasera inca sfarsit dar faptul ca aceasta a fost utlerior lansata pe piata nu a facut decat sa confirme statutul de superstar pe care il dobandise tanarul actor decedat.

[FLOW]

Penélope Cruz - Biografie

Nume real: Penélope Cruz Sánchez · Locul naşterii: Alcobendas, Madrid, Spania · Data naşterii: 28.04.1974 · Ocupaţie: Actriţă · Constituţie: subţire · Înălţime: 163 cm · Culoarea ochilor: căprui · Culoarea părului: castaniu · Zodia: Taur · Etnie/rasă: albă · Universitate: Conservatorio Nacional (9 years classic ballet), Jazz Dance Course, Spanish ballet (3 years) · Religie: romano-catolică · Ţara natală: Spania.Penélope Cruz Sánchez este o actriţă de origine spaniolă născută în Alcobendas, Spania, pe 28 aprilie, 1974. Fratele ei, Eduardo, este cântăreţ, iar sora ei, Mónica, este tot actriţă. Studiază baletul timp de nouă ani şi apoi teatrul. Încă de la 13 ani începe să fie interesată de actorie şi să se prezinte la audiţiile aceluiaşi agent, dar este respinsă de multe ori. La 15 ani ea câştigă la un casting unde se remarcă între cele 300 de fete participante. Apare în videoclipul formaţiei spaniole Mecano şi mai târziu începe o relaţie cu solistul trupei, Nacho Cano. Prezintă emisiunea La Quinta Marcha şi joacă în serialul franţuzesc Série Rose. În 1994, regizează un videoclip pentru Nacho Cano. Începând cu anul 1992, Penelope obţine primele roluri importante în filmele Jamón, jamón (pentru care primeşte o nominalizare la premiile Goya) şi Belle Epoque, cel din urmă câştigând premiul Oscar pentru cel mai bun film străin. În 1997 joacă în Abre los ojos, iar în 1999 în filmul lui Pedro Almodóvar, Todo sobre mi madre, care de asemenea câştigă un Oscar pentru cel mai bun film străin. În 1998 obţine primul ei rol într-un film in limba engleză, The Hi-Lo Country, iar în 2000 apare alături de Matt Damon în All the Pretty Horses. În 2001 joacă în Vanilla Sky, remake-ul american al filmului Abre los ojos şi în Blow, alături de Johnny Depp. După ce petrece un timp în SUA, se întoarce în 2004 în Europa şi învaţă italiana (cunoscând deja engleza, spaniola şi franceza), pentru a interpreta un rol în Non ti muovere (Don't Move). Filmul îi aduce un premiu David di Donatello, echivalentul Italian al premiilor Oscar. În 2005, ea joacă în filmul Sahara. În 2006, apare alături de Salma Hayek în Bandidas  dar succesul ei din acel an este reprezentat de mult apreciata interpretare din Volver, film regizat de Pedro Almodóvar. Astfel, ea împarte un premiu Cannes cu alte cinci actriţe şi este nominalizată la Globurile de Aur, la BAFTA şi la premiile Oscar. Este prima actriţă de origine spaniolă care primeşte o nominalizare la Oscar pentru cel mai bun rol principal feminin. În 2008, joacă alături de Sir Ben Kingsley în Elegy. În acelaşi an, interpretează rolul unei femei instabile mental în filmul lui Woody Allen, Vicky Cristina Barcelona, din a cărui distribuţie fac parte şi Scarlett Johansson, Javier Bardem şi Rebecca Hall. Prestaţia ei din acest film stârneşte multă apreciere în rândul criticilor şi astfel ea câştigă nenumărate premii, inclusiv premiile BAFTA şi Oscar pentru cel mai bun rol secundar. Ea este a doua persoană de origine spaniolă care câştigă un premiu Oscar, după victoria lui Javier Bardem din 2007, dar este singura femeie din Spania care reuşeşte această performanţă. În 2009, împrumută vocea unui personaj din filmul de animaţie G-Force, colaborează din nou cu Pedro Almodóvar în Los abrazos rotos şi interpretează un rol secundar în musicalul Nine, care îi aduce o a treia nominalizare la premiile Oscar. Penélope Cruz este cunoscută şi pentru acţiunile sale caritabile. Ea înfiinţează o fundaţie care oferă ajutor femeilor fără adăpost din India şi lucrează ca voluntar în Uganda. Fiind interesată şi de fotografie, petrece ceva timp în Nepal unde face poze copiilor tibetani pentru o viitoare expoziţie. De asemenea, Cruz se implică şi în lumea modei. Deţine un magazin de îmbrăcăminte în Madrid şi creează o linie de bijuterii şi poşete pentru o companie din Japonia, precum şi o colecţie pentru firma Mango. Penélope are o relaţie de trei ani cu Tom Cruise, alături de care joacă în Vanilla Sky, dar aceasta se încheie în Ianuarie 2004. Se angajeaza într-o relaţie cu Mathew McConaughey după rolul din Sahara, dar aceasta nu este una de lungă durată, cei doi despărţindu-se în 2006. Încă din anul 2007 este împreună cu actorul spaniol Javier Bardem.

[FLOW]

 

Michael Clarke Duncan

Actorul s-a nascut in 1957 si a copilarit in sudul orasului Chicago, intr-un apartament mic, el si sora lui fiind crescuti doar de mama, Jean Duncan.

A fost admis la Universitatea de Stat Alcorn, dar a abandonat cursurile cand mama lui s-a imbolnavit si a avut nevoie de sprijinul lui. In aceasta perioada a lucrat pe excavator si ca bodyguard in cluburi de noapte.

In 1995 s-a mutat la Los Angeles, intentionand sa-si faca o cariera in cinematografie. A fost garda de corp pentru actorii Will Smith si Martin Lawrence, dar a reusit sa atraga atentia dupa ce a aparut in filmul Armageddon, in 1998.

Michael Clarke Duncan a murit in Centrul Medical Cedars Sinai, iar vestea trista a fost facuta publica de logodnica lui.

Actorii de la Hollywood regreta moartea lui Michael Clarke Duncan si au postat numeroase mesaje de condoleante pe siteurile de socializare.

[FLOW]

Robert Downey, Jr.

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

 

 

Robert Downey, Jr.
Downey în Paris la premiera Iron Man 3, 14 aprilie 2013
Născut	Robert John Downey, Jr. 4 aprilie 1965 (50 de ani) Manhattan, New York, SUA
Cetățenie	Statele Unite ale Americii
Ocupație	Actor, producător, scenarist, cantautor, comediant
Ani de activitate	1970–prezent
Soț(ie)	Deborah Falconer (1992–2004) Susan Downey (2005–prezent)
Partener(ă)	Sarah Jessica Parker
Copii	2
Părinți	Robert Downey, Sr.
Website
http://www.downeyunlimited.com/
Modifică date / text

Robert John Downey, Jr. (n. 4 aprilie 1965)^[1] este un actor, producător, scenarist, cantautor și comediant american, dublu nominant al premiului Oscar (1993, 2009), dublu laureat al premiului Globul de Aur (2001, 2010) și laureat al premiului BAFTA(1993). El a debutat ca actor în filmul tatălui său, Robert Downey, Sr. – Pound.

Printre cele mai recente filme în care a jucat sunt The Singing Detective, Kiss Kiss Bang Bang, A Scanner Darkly, Gothika,Zodiac și Tropic Thunder, pentru care a fost nominalizat la Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar. În 2008, Downey a jucat în rolul supereroului Marvel Tony Stark / Iron Man în filmul de acțiune Iron Man, un rol pe care l-a reluat în Iron Man 2, The Avengers, și Iron Man 3. De asemenea, el a avut o apariție cameo în filmul The Incredible Hulk.

Downey a jucat în filme care au încasat fiecare peste 500 de milioane $ la box office pe plan mondial. Două dintre acestea, The Avengers și Iron Man 3, au încasat fiecare câte 1 miliard de dolari. Downey conduce lista Forbes a celor mai bine plătiți actori de la Hollywood, cu venituri estimate de 75 milioane de dolari între iunie 2012 și iunie 2013.^[2]

 

Cuprins

  [ascunde] 

• 1Biografie
• 2Filmografie
• 3Referințe
• 4Legături externe

 

Biografie[modificare | modificare sursă]

Robert Downey, Jr. este fiul regizorului Robert Downey, Sr., iar primul său rol a fost într-un film regizat chiar de tatăl său,Pound(1970). La 20 de ani s-a alăturat, pentru un sezon, showului Saturday Night Live(1985), după care a plecat la Hollywood. În 1987 a primit rolul principal în filmulThe Pick-up Artist. În același an a jucat rolul unui dependent de droguri în Less Than Zero. În 1992 l-a interpretat pe Charlie Chaplin în filmul Chaplin, rol pentru care a primit o nominalizare la Oscar pentru "Cel mai bun actor".

 

Robert Downey, Jr. și soția sa, Susan Downey, la gala Premiilor Oscar 2010

 

Robert Downey, Jr.

În 1997 a primit premiul Globul de Aur pentru "Cel mai bun actor într-un rol secundar" pentru interpretarea uni avocat în serialul Ally McBeal. Apoi a mai jucat în filme ca Kiss Kiss Bang Ban(2005), Zodiac(2007), Sherlock Holmes(2009) precum și seria Iron Man(2008-2010). Între 1996 și 2001 Robert Downey Jr. a fost arestat de mai multe ori, primind chiar și pedepse cu închisoarea pentru probleme legate de consumul droguri. A fost internat în mai multe clinici de dezintoxicare și a reușit să renunțe definitiv la droguri în 2003. A avut relații cu Sarah Jessica Parker, Marisa Tomei și se căsătorește pentru prima oară, în 1992, cu cântăreața Deborah Falconer cu care are și un fiu, Indio Falconer. Se despart în 2001, iar divorțul se finalizează în 2004. În 2005 se căsătorește cu producătoareaSusan Levin.

Filmografie[modificare | modificare sursă]

[muplayer03]

Kevin Spacey

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

 

 

Kevin Spacey
Kevin Spacey
Nume la naștere	Kevin Spacey Fowler
Născut	26 iulie 1959 (56 de ani) South Orange, New Jersey, SUA
Alma mater	Juilliard School[*]
Ocupație	actor de film[*], Regizor de teatru,regizor de film, actor, actor de televiziune[*], producător de film,scenarist, actor de voce[*], character actor[*]
Cetățenie	Statele Unite ale Americii
Premii Oscar
Cel mai bun actor 2000 American Beauty Ce mai bun actor în rol secundar 1996 The Usual Suspects
Premii BAFTA
Cel mai bun actor 2000 American Beauty
Modifică date / text

Kevin Spacey (n. 26 iulie 1959) este un actor (film și teatru) și regizor american. Spacey a crescut în California și și-a început cariera ca un actor de teatru în anii 1980, înainte de a fi primit în distribuția unui film. A primit aprecieri critice în anii 1990, culminând cu Premiul Oscar pentru rolul său din filmul The Usual Suspects (1995), urmat de Premiul Oscar pentru cel mai bun actor din filmul American Beauty (1999).

Tinerețea și începutul carierei[modificare | modificare sursă]

Numele său întreg este Kevin Spacey Fowler. S-a născut în South Orange, New Jersey. Părinții săi sunt Kathleen A. și Kathleen A. Mama sa a fost secretară, iar tatăl lui scriitor. Are doi frați vitregi, Julie și Randy. A urmat cursurile Academiei Militare, de unde a fost dat afară. A urmat, pe rând, cursurile Liceului Canoga Park și Chatsworth din Chatsworth, California, de unde a absolvit cu magna cum laude. În timpul liceului a jucat în producția The Sound of Music, rolul Captain Georg von Trapp. Aici s-a hotărât să ia numele mamei sale, Spacey, care a aparținut bunicului său din partea mamei, ca nume de scenă. Au apărut mai multe speculații, dintre care cea mai frecventă a fost presupunerea că numele său este o combinație între numele și prenumele actorului Spencer Tracy, ca un tribut pentru cariera sa. A făcut stand-up comedy mult timp, până s-a hotărât să urmeze cursurile Facultății de actorie, Juilliard School din New York City. Și-a continuat show-urile de stand-up comedy, făcându-și chiar un nume în acest domeniu.

Filmografie[modificare | modificare sursă]

• Ostatici ostili (1994)
• Se7en (1995)
• Vremea răzbunării (1996)
• Fratele lui Moș Crăciun (2007)

 

[FLOW]

Pierce Brosnan

 

 

 

Pierce Brosnan
Pierce Brosnan în 2014
Născut	Pierce Brendan Brosnan 16 mai 1953 (62 de ani) Drogheda, County Louth, Irlanda
Naționalitate	Irlandez și american[1]
Cetățenie	Irlanda, Statele Unite ale Americii
Alma mater	Saint Martin's School of Art[*]
Ocupație	Actor, producător, activist pentru protecția mediului
Ani de activitate	1977–prezent[2]
Religie	Romano-catolicism[3]
Soție	Cassandra Harris (1980–1991) (decesul ei) Keely Shaye Smith (2001–prezent)
Copii	3
Premii	Officer of the Order of the British Empire[*]
Website
Modifică date / text

Pierce Brendan Brosnan (n. 16 mai 1953, Drogheda, Irlanda) este un actor și producător de film irlandezo-american.

Este cunoscut pentru rolurile în care a interpretat personajul James Bond. De origine irlandeză, Brosnan a debutat ca actor de teatru pe scenele londoneze. A început studiile de teatru în 1973 la Drama Center London. Mai târziu, la Hollywood, își va crea propria companie de producție, "Irish Dream Time".

Între anii 1980 și 1991, a fost căsătorit cu actrița australiană Cassandra Haris, care a decedat în urma unui cancer ovarian în 1991. Din această căsătorie are un fiu (n. 1984), iar pe ceilalți doi copii ai Cassandrei i-a adoptat. S-a recăsătorit în 2001 cu jurnalista americană Keely Shaye Smith, cu care are doi copii.

Este cunoscut și ca activist dedicat protecției mediului înconjurător, membru al organizației Sea Shepherd Conservation Society.

 

Brosnan la Cannes, 2002