Subteranele României ascund aproximativ 12.000 de peşteri, ale căror galerii însumează 1.000 de km: Gheţarul Scărişoara, Peştera Urşilor, Peştera Bistriţei, Peştera Scărişoara, Peştera Muierilor, Peştera Liliecilor, Peştera Ialomiţei, Peştera Vântului, Peştera Meziad.
Cu siguranţă unul dintre cele mai accesibile masive montane, dar în acelaşi timp extrem de atractive, este Rarăul. Cunoscutele Pietre ale Doamnei sau Cheile Moara Dracului, Codrul Secular şi Peştera Liliecilor aduc numeroşi turişti dornici de aventură în natura sălbatică a Carpaţilor Orientali.
Peştera Liliecilor din Rarău se găseşte în muntele Hăghimiş, pe raza comunei Pojorâta, şi este situată la aproape un kilometru de Pietrele Doamnei, la o altitudine de aproximativ 1.500 de metri. Intrarea în peşteră este constituită dintr-un puţ de aproape 14 m adâncime, peştera având o dezvoltare de 340 de m şi o denivelare de 86 de metri. Mai poartă denumirea de Borta Îngrădită şi este şi cea mai mare peşteră de tracţiune gravitaţională din România.

Formată în calcar, însă fără formaţiuni concreţionare, este cunoscută datorită coloniilor de lilieci care şi-au găsit adăpost în interiorul întunecat al peşterii. În timpul iernii, aici se găseşte cel mai mare număr de lilieci din estul României, fiind întâlnite peste 12 specii diferite, printre care: liliacul mustăcios, liliacul de Brandt, liliacul cu urechi mari, liliacul comun mic, liliacul comun mare, liliacul brun urecheat, liliacul mic cu potcoavă. Este diferită de celelalte peşteri din ţară datorită lipsei de stalactite, stalagmite sau a oricăror altfel de depuneri calcitice. Spre deosebire de acestea, care au fost create de curgerea apei, Peştera liliecilor din Rarău s-a format prin crăparea blocului de piatră şi prin alunecarea pe substratul mai puţin rigid, datorită tracţiunii gravitaţionale laterale.
Peştera are în componenţa sa 6 încăperi: Sala Ascunsă, Sala Ramificată, Sala Dreptunghiulară, Sala Liliecilor, Sala Luminată şi Sala Conică. Legătura dintre săli se face prin puţuri de adâncimi de aproape 14 metri.
În apropierea peşterii puteţi admira Pietrele Doamnei pe vârful cărora creşte floarea Reginei, şi care reprezintă una dintre cela mai interesante forme geologice din Orientali. De asemenea, nu departe de acestea puteţi vizita şi Cheile Dracului, cele mai bine păstrate din întreaga zonă, ocrotite ca rezervaţie geologică şi întinsă pe o suprafaţă de 10 ha.
Rezervaţia Slătioara, cunoscută mai mult sub numele de „Codrul Secular de la Slătioara”, păstrează pe aproximativ 600 de ha, un rest din vegetaţia lemnoasă ce acoperea cu secole în urmă munţii din nordul Moldovei. Rezervaţia este situată pe un pinten sudic al Rarăului, ce cuprinde arbori monumentali, brazi şi molizi, cu diametre de peste un metru, înălţimi de până la 50 metri şi cu vârste între 400 şi 500 de ani, fiind considerată una din cele mai vechi din România.
Toate aceste frumuseţi naturale pot fi admirate în drumeţia pe care vă recomandăm să o faceţi în masivul Rarău. Vă este oferită o vastă reţea de trasee turistice montane, care permit cunoaşterea zonei şi contopirea cu natura sălbatică a masivului bucovinean.