Jump to content

GoGUt

LinkManiac
  • Posts

    475
  • Joined

  • Last visited

Posts posted by GoGUt

  1.  

    Hummusul , mancare libaneza

    By ceva bun

    Ți-a plăcut? Dă mai departe!Email this to someoneShare on FacebookTweet about this on TwitterPin on PinterestShare on Google+Share on StumbleUpon

    Hummusul, cunoscut sub multiple nume în întreg Orientul Apropiat (hamos, houmous, hommos, hommus, hummos,hummous or hummus), este  denumirea arabă (romanizată) a cuvântului năut şi desemnează unul dintre cele mai îndrăgite aperitive (mezes) din bucătăria levantină. În arabă, denumirea întreagă a acestui aperitiv este hummus cutahini (حُمُّص بطحينة), cu referire la celălalt ingredient de bază al acestui preparat: pasta de susan.

    Hummusul se regăseşte în toate ţările din vechea Sirie Otomană, inclusiv Israelul, iar una dintre cele mai rafinate versiuni ale sale este cea libaneză. De altfel, în octombrie 2008, Asociaţia Industriaşilor Libanezi a solicitat Comisiei Europene înregistrarea hummusului ca marcă libaneză.

    Porţii: 6-8

    Timp preparare: 15 minute (dacă năutul este fiert)

    humus04.jpg

     

    Ingrediente:

    • 250 grame de năut uscat (400 grame dacă este fiert)
    • 1 lămâie
    • 150 ml tahini
    • 2 căţei de usturoi (opţional)
    • 3 linguri de ulei de măsline
    • sare şi piper alb

    Preparare:

    1. Puteţi folosi năut la conservă, gata fiert sau, mai bine, năut uscat pe care îl fierbeţi singuri. Năutul, ca mai toate suratele fasolei, respectă modalitatea de fierbere a acesteia. Cel mai bine ar fi să înmuiaţi năutul câteva ore (sau peste noapte) pentru a-i facilita fierberea uniformă. Un năut înmuiat se fierbe 1 oră şi jumătate la foc mediu, într-un vas acoperit.
      În primă fază, fierbeţi năutul spumind, neacoperit, după care îl puteţi acoperi pentru a grăbi şi uniformiza fierberea.
    2. Năutul scurs – păstraţi o parte din zeama în care a fiert – se pasează (în robot / blender) sau se toacă fin.
    3. Pasta de năut se amestecă bine cu cea de susan (tahini), zeama de la lămâie şi usturoiul tocat pastă.
    4. Se adaugă, amestecând continuu, uleiul şi apă (din apa în care a fiert năutul) până obţineţi o cremă fină, dar consistentă.
    5. Potriviţi de sare şi piper.

    Hummusul se serveşte proaspăt, stropit cu lămâie, decorat cu semințe de pin sau dâre uşoare de sumac (sau boia dulce) şi chimion. Hummusul merge de minune cu lipii, dar se poate servi şi cu crackers.

  2. Doua blonde:

    - Eu stiu sa fac magie.

    - Nu te cred! Prima blonda stinge lumina.

    A doua:

    - Oauu, dar unde este lumina? Prima blonda deschide frigiderul:

    - Uite unde s-a ascuns!

  3. Peştera Liliecilor din Munţii Rarău

    Peştera Liliecilor din Munţii Rarău#1
    Mărime font - +
     

     Subteranele României ascund aproximativ 12.000 de peşteri, ale căror galerii însumează 1.000 de km: Gheţarul Scărişoara, Peştera Urşilor, Peştera Bistriţei, Peştera Scărişoara, Peştera Muierilor, Peştera Liliecilor, Peştera Ialomiţei, Peştera Vântului, Peştera Meziad.
    Cu siguranţă unul dintre cele mai accesibile masive montane, dar în acelaşi timp extrem de atractive, este Rarăul. Cunoscutele Pietre ale Doamnei sau Cheile Moara Dracului, Codrul Secular şi Peştera Liliecilor aduc numeroşi turişti dornici de aventură în natura sălbatică a Carpaţilor Orientali.
    Peştera Liliecilor din Rarău se găseşte în muntele Hăghimiş, pe raza comunei Pojorâta, şi este situată la aproape un kilometru de Pietrele Doamnei, la o altitudine de aproximativ 1.500 de metri. Intrarea în peşteră este constituită dintr-un puţ de aproape 14 m adâncime, peştera având o dezvoltare de 340 de m şi o denivelare de 86 de metri. Mai poartă denumirea de Borta Îngrădită şi este şi cea mai mare peşteră de tracţiune gravitaţională din România.


    Formată în calcar, însă fără formaţiuni concreţionare, este cunoscută datorită coloniilor de lilieci care şi-au găsit adăpost în interiorul întunecat al peşterii. În timpul iernii, aici se găseşte cel mai mare număr de lilieci din estul României, fiind întâlnite peste 12 specii diferite, printre care: liliacul mustăcios, liliacul de Brandt, liliacul cu urechi mari, liliacul comun mic, liliacul comun mare, liliacul brun urecheat, liliacul mic cu potcoavă. Este diferită de celelalte peşteri din ţară datorită lipsei de stalactite, stalagmite sau a oricăror altfel de depuneri calcitice. Spre deosebire de acestea, care au fost create de curgerea apei, Peştera liliecilor din Rarău s-a format prin crăparea blocului de piatră şi prin alunecarea pe substratul mai puţin rigid, datorită tracţiunii gravitaţionale laterale.
    Peştera are în componenţa sa 6 încăperi: Sala Ascunsă, Sala Ramificată, Sala Dreptunghiulară, Sala Liliecilor, Sala Luminată şi Sala Conică. Legătura dintre săli se face prin puţuri de adâncimi de aproape 14 metri.
    În apropierea peşterii puteţi admira Pietrele Doamnei pe vârful cărora creşte floarea Reginei, şi care reprezintă una dintre cela mai interesante forme geologice din Orientali. De asemenea, nu departe de acestea puteţi vizita şi Cheile Dracului, cele mai bine păstrate din întreaga zonă, ocrotite ca rezervaţie geologică şi întinsă pe o suprafaţă de 10 ha.
    Rezervaţia Slătioara, cunoscută mai mult sub numele de „Codrul Secular de la Slătioara”, păstrează pe aproximativ 600 de ha, un rest din vegetaţia lemnoasă ce acoperea cu secole în urmă munţii din nordul Moldovei. Rezervaţia este situată pe un pinten sudic al Rarăului, ce cuprinde arbori monumentali, brazi şi molizi, cu diametre de peste un metru, înălţimi de până la 50 metri şi cu vârste între 400 şi 500 de ani, fiind considerată una din cele mai vechi din România.
    Toate aceste frumuseţi naturale pot fi admirate în drumeţia pe care vă recomandăm să o faceţi în masivul Rarău. Vă este oferită o vastă reţea de trasee turistice montane, care permit cunoaşterea zonei şi contopirea cu natura sălbatică a masivului bucovinean.

    • Upvote 1
  4. Rezervatia geologica si paleontologica Dealul Repedea se afla la sud de orasul Iasi. Accesul este facil, avand la dispozitie mijloacele de transport in comun. Se parcurge DN 24, drumul care leaga orasul Iasi de Vaslui, pana la iesirea din Iasi. Dealul pe care se afla rezervatia este marcat de un foarte mare releu de televiziune, vizibil - atunci cand vremea permite - de la foarte mare distanta (foto 1, la aproape 2 km mai la vale inspre Iasi fata de releu).

    repedea_iasi_01-romania-natura.jpg

                           1 

    Zona in care se afla azi Dealul Repedea era acoperita acum multe milioane de ani de apele Marii Sarmatice, care se intindeau pe un teritoriu intins intre Viena de astazi si Muntii Tian-Shan din Asia Centrala. Cu timpul, Marea Sarmatica s-a fragmentat, sub influenta miscarilor tectonice, intr-o serie de mari de mai mica intindere cum ar fi Marea Neagra, Marea Caspica si altele. Pe teritoriul de astazi al Romaniei, apa s-a evaporat iar gresia si calcarul au suferit eroziuni din cauza mai multor fenomene naturale.

    In anul 1862, profesorul Grigore Cobalcescu de la Universitatea „Al. I. Cuza” cerceteaza zona carierelor de piatra de la Pietrarie - Repedea si publica lucrarea „Calcariul de la Rapidea” in care descrie fauna fosila descoperita in rocile respective. Aceasta lucrare reprezinta actul de nastere al geologiei romanesti. Dealul Repedea a fost declarat monument al naturii si a devenit prima rezervatie paleontologica din tara, in anul 1955.

    repedea_iasi_02-romania-natura.jpg

                                                       2

    repedea_iasi_03-romania-natura.jpg

               3

    Urcand drumul care duce spre releu ajungem la un moment dat la iesirea din Iasi, marcata de un mic monument (foto 2) si imediat intram in satul Paun, unde, pe partea opusa monumentului amintit se afla un prim indicator cu imprejurimile (foto 3). 

    In dreapta noastra in sensul de urcus se afla o padure de foioase care la inceput de aprilie 2011 inca nu era inverzita si avea multe tufe de vasc (foto 4).
    repedea_iasi_04.jpg?height=355&width=366
        4
     
    Urmand mai departe drumul intalnim foarte putin mai sus fata de indicatorul care ne avertizeaza cu privire la rezervatie, pe partea dreapta in sensul de urcus, un drum betonat care se strecoara printre cateva case, spre releul de televiziune. Aceasta straduta poarta numele cercetatorului Grigore Cobalcescu. Ne inscriem pe acest drum si ceva mai incolo mai intalnim un indicator care ne spune ce reguli trebuie sa urmam daca vrem sa vizitam rezervatia (foto 5). 
    repedea_iasi_05.jpg?height=386&width=275
       5
     
    repedea_iasi_06.jpg?height=209&width=419
              6
     
    In stanga noastra se afla un vast platou, pe el releul de televiziune iar in spatele releului o padure. Drumul pe care suntem mai continua circa 100 metri pana in fata ultimului panou (foto 6). Intalnim si unele dintre florile specifice acestei perioade, toporasii (foto 7).
     
    repedea_iasi_07.jpg
                7
     
    repedea_iasi_08.jpg?height=245&width=429
              8
     
    Imediat ajungem pe marginea unui spectaculos abrupt de calcar unde zarim cateva stanci (foto 8). Au forme spectaculoase si se vad straturile depuse de-a lungul timpului (foto 9). De aproape se observa o multime de fosile interesante (foto 10).
     
    repedea_iasi_09.jpg?height=237&width=380
               9
     
    repedea_iasi_10.jpg
                  10
     
    Coboram pe o poteca si ajungem la baza acestui abrupt, intr-o portiune care ne duce cu gandul la o fosta faleza. Pereti inalti de 10-15 metri ni se dezvaluie (foto 12) iar undeva se vede intrarea intr-o grota (foto 13).
     
    repedea_iasi_12.jpg?height=281&width=390
             12
     
    repedea_iasi_13.jpg?height=228&width=316
                13
     
    Patrundem prin acea intrare, destul de mare de altfel caci am mers in picioare, si ajungem intr-o sala mare (foto 14) luminata printr-o alta intrare, mult mai mare decat aceea pe unde am venit (foto 15).
     
    repedea_iasi_14.jpg?height=236&width=375
                  14
     
    repedea_iasi_15.jpg?height=264&width=348
                    15
     
    Probabil ca acum cateva milioane de ani pe aici se plimbau pesti multicolori si scoicile pe care le vedem acum in aceste calcare atunci se aflau in voia lor. Ne indreptam spre iesire (foto 17). Peste tot, pereti de calcar care ne uimesc.
     
    repedea_iasi_17.jpg?height=343&width=255
               17
     
    repedea_iasi_20.jpg?height=196&width=311
             20
     
    Ceva mai incolo, vegetatie formata din arbusti cu multi spini si multe santuri (foto 20) in care se mai observa gauri in calcar. Ne departam putin pentru a face o fotografie de ansamblu a acestei zone (foto 21) si urcam deasupra abruptului. Nu e foarte senin dar facem o fotografie inspre orasul Iasi (foto 22).
     
    repedea_iasi_21.jpg?height=322&width=733
               21
     
    repedea_iasi_22.jpg
               22
     
    Ne indreptam apoi spre nord unde mai descoperim cateva stanci cu multe fosile (foto 23) si imediat sub ele un copac care s-a grabit sa-si arate florile galbene (foto 24).
     
    repedea_iasi_23.jpg
              23
     
    repedea_iasi_24.jpg?height=255&width=292
               24
     
    Mai incolo gasim un foarte vechi marcaj punct albastru. Revenim iar pe platoul principal si ne indreptam pe marginea abruptului spre padurea din spatele releului. Peste tot stanci, dispuse mai mult sau mai putin haotic (foto 26), pereti inalti si tufe spinoase. Intram in padure (foto 27) si mergem pe marginea vaii din dreapta noastra. Se aud zgomote de la satul Pietraria, aflat foarte putin mai jos.
     
    repedea_iasi_26.jpg?height=225&width=351
             26
     
    repedea_iasi_27.jpg?height=211&width=312
               27
     
     Din loc in loc se vad alunecari de teren si iar grote (foto 28) iar mai incolo un perete mai bine “intretinut”, unde se antreneaza alpinistii (foto 29). Pe acest perete sunt montate si cateva pitoane. O superba surplomba dar la nivelul unui om intregeste peisajul (foto 30).
     
    repedea_iasi_28.jpg?height=254&width=373
               28
     
    repedea_iasi_29.jpg?height=246&width=219
                29
     
    repedea_iasi_30.jpg?height=196&width=283
            30
     
    Continuam sa mergem pe langa peretele de escalada si ceva mai incolo un imens bloc de piatra s-a desprins si a alunecat putin (foto 31). Dupa el, cateva pietre pline ochi cu cochilii de scoici (foto 32).
     
    repedea_iasi_31.jpg?height=263&width=218
              31
     
    repedea_iasi_32.jpg?height=276&width=385
             32
     
    Urcam cativa metri si ajungem pe o poteca, in padure; o planta abia a iesit dintre frunze (foto 33). Vedem un marcaj (foto 34) care duce la Barnova. De aici facem cale intoarsa spre releul de televiziune.
     
    repedea_iasi_33.jpg
                 33
     
    repedea_iasi_34.jpg?height=180&width=319
             34
     
    repedea_iasi_35.jpg
              35
     
    Dintr-un anume punct avem o spledida perspectiva asupra satului Pietraria (foto 35). Ajunsi la releu ne indreptam spre DN 24 unde ia sfarsit excursia noastra.
  5. -Domnule David Copperfield , cu ce ocazie in Romania ?
    -Schimb de experienta.....Traian Basescu imi arata cum a ascuns flota Romaniei iar eu o sa ii arat cum sa se ascunda de DNA !

     

     

  6. Bula mergea plingind pe strada. Un trecator il intreaba:
    - De ce plingi, Bula?
    - M-a batut tata.
    - Si acum unde te duci asa hotarit?
    - La Dinamo, ca am auzit ca aia nu bat pe nimeni.

  • Recently Browsing   0 members

    • No registered users viewing this page.
×
×
  • Create New...