Adolescentii predispusi la boli din cauza lipsei de somn

[PePe]

Lipsa de somn ii predispune pe adolescenti sa dezvolte factori de risc pentru boli de inima.

Adolescentii care nu dorm suficient pot fi mai predispusi sa dezvolte factori de risc pentru boli de inima, cum ar fi Hipertensiunea arteriala si excesul de grasimi in organism, sugereaza un studiu american, preluat de Reuters.

" Somnul conteaza ", a spus dr. Elsie Taveras de la Massachusetts General Hospital din Boston. '' Durata si calitatea somnului sunt piloni ai sanatatii alaturi de regimul alimentar si activitatea fizica ''.

Taveras si colegii ei au efectuat cercetarea pe 829 de adolescenti carora le-au cerut sa poarte la incheietura mainii dispozitive de monitorizare a activitatii, pentru a-si inregistra somnul de noapte si activitatea din timpul zilei timp de 7 pana la 10 zile. Ei au examinat, de asemenea, factorii de risc pentru boli de inima, accident vascular cerebral si diabet zaharat prin masurarea circumferintei taliei adolescentilor, a tensiunii arteriale, colesterolului si a rezistentei la insulina, un semn distinctiv al diabetului.

In general, jumatate dintre adolescenti dormeau cel putin 7,4 ore pe noapte, au constatat cercetatorii. Doar aproximativ 2% dintre acestia au dormit minimum cele 8 ore pe noapte recomandate de National Sleep Foundation pentru adolescentii cu varste cuprinse intre 14 si 17 ani sau minim 9 ore pe noapte recomandate pentru intervalul de varsta 11 - 13 ani.

Cei mai multi participanti aveau ceea ce se considera " eficienta scazuta a somnului ", deoarece dupa ce au adormit au ramas adormiti doar pentru 84% din timp.

Un somn mai lung si o eficienta mai mare a somnului - adica a ramane adormit mai mult timp - au fost asociate cu o tensiune arteriala mai mica, o circumferinta a taliei mai mica, mai putina masa de grasime si un nivel scazut de colesterol, scriu cercetatorii in revista Pediatrics in care a fost publicat studiul la 15 iunie.

Desi multe cercetari anterioare au asociat un somn insuficient cu o gama larga de probleme de sanatate, inclusiv obezitate, diabet, boli cardiace si tulburari de dispozitie, multe dintre aceste studii s-au concentrat asupra adultilor sau nu au masurat obiectiv somnul.

'' In mod interesant, multe dintre relationarile pe care le-am observat in acest studiu au fost independente de calitatea regimului alimentar si de activitatea fizica, precum si de grasimea corporala globala, care sunt cateva dintre principalele cai prin care se considera ca somnul inadecvat influenteaza riscul cardiometabolic '', a explicat Taveras intr-un e-Mail transmis Reuters.

Studiul nu a fost un experiment controlat conceput pentru a demonstra daca sau cum cantitatea sau calitatea somnului ar putea avea un impact direct asupra factorilor de risc cardiometabolici la tineri.

De asemenea, este neclar daca somnul insuficient ar putea provoca probleme de sanatate cum ar fi excesul de grasime sau Hipertensiunea arteriala sau dimpotriva, conditiile medicale de fond ar fi putut compromite capacitatea adolescentului de a dormi.

Chiar si asa, concluziile subliniaza influenta ampla pe care somnul o poate avea asupra altor aspecte ale sanatatii adolescentilor, a declarat James Gangwisch, un cercetator de psihiatrie la Universitatea Columbia din New York City, care nu a fost implicat in studiu.
" A avea un somn inadecvat creste senzatia de foame prin afectarea hormonilor apetitului, leptina si ghrelin, ceea ce poate duce la supraalimentare si crestere in greutate ", a spus cercetatorul prin e-Mail. " Faptul ca nu dormiti suficient va poate face sa va simtiti obositi si stresati, ceea ce face mai dificila participarea la exercitii fizice regulate si aderarea la un plan alimentar ".

" Parintii trebuie sa-i invete pe copii sa faca din somn o prioritate si sa-i ajute sa dezvolte o buna rutina de culcare '', a adaugat Gangwisch.

" Studiul actual evidentiaza impactul negativ al somnului insuficient asupra sanatatii fizice, dar sunt compromise si capacitatile mentale si emotionale ale copilului ", a subliniat Gangwisch. " Pur si simplu, a merge la culcare mai devreme poate aduce beneficii uriase in ceea ce priveste imbunatatirea energiei, a starii de spirit, a concentrarii si capacitatii de a invata ".

[Jully]

Studii şi cercetări pe problematica nevoii de somn şi a problemelor de somn în perioada adolescenţei, regăsim la Papalia et al. (2010, p.362), astfel:

• privarea de somn în rândul adolescenţilor a fost numită “epidemie” (Hansen, 2005),
• în medie, 40% din adolescenţii (majoritatea băieţi) dintr-un studiu desfăşurat în 28 de ţări industrializate, au declarat că se simt somnoroşi dimineaţa cel puţin o dată pe săptămână, iar 22% au afirmat că se simt somnoroşi în majoritatea zilelor (Scheidt, 2000),
• în general, pe măsură ce cresc, copiii se culcă mai târziu şi dorm mai puţin în zilele lucrătoare. Adolescentul obişnuit, care dormea peste 10 ore pe noapte la 10 ani, doarme mai puţin de 8 ore pe noapte la 16 ani (Eaton, 2008),
• adolescenţii au nevoie de tot atâta somn ca la vârste mai mici, sau chiar de mai mult. Somnul până mai târziu, la sfârşit de săptămână, nu compensează somnul pierdut în timpul săptămânii,
• tiparul culcatului târziu şi al dormitului târziu dimineaţa contribuie la insomnie, problemă care apare deseori la sfârşitul copilăriei (Hoban, 2004),
• privarea de somn poate să reducă drastic motivaţia şi să cauzeze iritabilitate, iar concentrarea şi performanţele şcolare pot suferi. De asemenea, somnolenţa poate fi mortală pentru adolescenţii care şofează.

Un studiu efectuat de Mercer, Merritt şi Cowell (1998, p.259) arată că solicitările crescute ale stilulul de viaţă actual şi reducerea orelor de somn conduc la stare de somnolenţă în cursul zilei şi la funcţionare deficitară pentru adolescenţi. Un eşantion de 612 adolescenţi au completat un chestionar care descria patternuri şi probleme de somn, informaţii socio-demografice, activităţi cotidiene, dezvoltare pubertară, dispoziţie despresivă şi preferinţa pentru dimineaţă sau seară. Aproximativ 63% dintre respondenţi au afirmat că simt nevoia de mai mult somn în timpul săptămânii, că oboseala interferează cu activitatea şcolară şi că au probleme de somn. Cei 63% adolescenţi au afirmat că în medie, timpul de somn ideal este de 9,2 ore, adică cu aproximativ 2 ore mai mult decât dormeau ei şi au manifestat preferinţă pentru ore târzii de culcare şi ore târzii de trezire. Diferenţele biologice în nevoia de somn şi în calitatea somnului au apărut, în acest studiu, începând cu vârsta de 14 ani.

Giannotti, Cortesi, Sebastiani şi Ottaviano (2002, p.191) identifică 2 tipuri de ritmuri fiziologice, comportamentale şi psihologice cu privire la nevoia de somn: Tipul M (morning-type) şi Tipul E (evening-type). Tipul M sunt persoanele matinale, care manifestă preferinţă pentru activităţile începute dis-de-dimineaţă, şi care au dificultăţi în a sta treji după o anumită oră seara. Tipul E sunt persoanele nocturne, care preferă orele de culcare târzii şi care au dificultăţi cu trezitul de dimineaţă. Între cele 2 tipuri există diferenţe între variabile fiziologice precum: stare de alertă subiectivă, temperatură corporală, ritm cardiac, presiune sangvină, secreţii hormonale (Baehr et al., 2000, Bailey si Heitkemper, 1991; Monk et al., 1997; Smyth et al., 1997). Preferinţa pentru unul din cele 2 stiluri variază odată cu vârsta (Carrier et al., 1997, apud Giannotti et al., 2002, p.191). Adulţii preferă să fie matinali (Taillard et al., 1999, apud Giannotti et al., 2002, p.192).

Studiile efectuate pe adolescenţi au arătat o preferinţă crescută pentru desfăşurarea activităţilor seara, fapt ce demonstrează că adolescenţa este un stadiu în care ciclul veghe-somn tinde să fie întârziat faţă de ritmul circadian al ciclului veghe-somn al copiilor. Adolescenţii tind, progresiv, să stea treji până mai târziu şi să se trezească mai târziu dimineaţa, faţă de preadolescenţi. Mai mult, există o tendinţă de extindere a orelor de somn în weekend. Valdez et al. (1996, apud Giannotti et al., 2002, p.192) a efectuat un studiu care a sugerat că prelungirea orelor de somn în weekend poate fi rezultatul reducerii orelor de somn din timpul săptămânii, în timp ce întârzierea orelor de culcare pare să fie asociată cu tendinţa sistemului circadian de a menţine întârzierea orelor de somn raportate la perioada de lumină solară.

Experţii în somn recunosc că modificările biologice stau la baza problemelor de somn ale adolescenţilor (Sadeh, 2000, apud Papalia et al., 2010, p.363). Momentul când se secretă melatonină este un indicator  al momentului când creierul se pregăteşte pentru somn, iar începând cu adolescenţa, această secreţie se produce mai târziu, seara (Carskadon et al., 1997, Laberge et al., 2000, apud Giannotti et al., 2002, p.192).

Iglowstein, Jenni, Molinari şi Largo (2003) au observat că durata totală a somnului descreşte de la o medie de 14.2 ore la vârsta de 6 luni, la o medie de 8.1 ore, la vârsta de 16 ani.

De ce stau adolescenţii treji până târziu? Papalia et al. (2010, p.363) oferă următoarele explicaţii:

• Îşi fac lecţiile.
• Vorbesc cu prietenii sau trimit mesaje.
• Navighează pe Internet.
• Joacă jocuri pe calculator.
• Pur şi simplu, doresc să se poarte ca adulţii.

Adolescenţii tind să fie cel mai puţin activi şi cel mai stresaţi dimineaţa devreme, şi mai activi după-amiaza. Începerea programului de şcoală mai târziu, ajută la îmbunătăţirea concentrării elevilor (Crouter şi Larson, 1998, apud Papalia et al., 2010, p.363).

 

SURSA: Papalia, D.E.; Wendkos Olds, S.; Duskin Feldman, R. (2010). Dezvoltarea umană. Bucureşti: Ed. Trei