adalet
-
Posts
180 -
Joined
-
Last visited
Content Type
Profiles
Forums
Events
Posts posted by adalet
-
-
-
-
nu avem deloc doua actiuni. dragostea n-o faci, o simti. "a face dragoste" e o expresie de fite si trebuie sa fii o persoana destul de ingnoranta si cu o judecata simplista daca accepti asa ceva in limbajul tau si daca nu incerci macar sa faci o analiza a celor doua concepte.
Doar nu or fi toti la fel de modesti, destepti si complecsi ca tine.
nu exista mai multe tipuri de sex, ci o diversitate de motive si dorinte pentru care faci sex.
Si sexul e o transpunere a sentimentelor. :bye2: Poate unora nu le-o place sa faca sex ca si curvele.
P.s.: Mai de prost gust par incercarile de defrisare a caracterului figurativ apartinand limbii romane.
-
-
-
-
-
de ce spui tu ca ipoteza defineste teoria? in ce sens o defineste? pana ca ipoteza sa fie confirmata si dovedita prin experimente, ea e total opusul teoriei si bineinteles, odata devenita teorie, ea nu mai poate fi ipoteza.
Pentru ca teoria porneste de la ipoteze, demonstrabile sau nu, care mai tarziu se transforma intr-un ansamblu de idei, ipoteze, legi si concepte ? Si pentru ca oricum ipotezele vor ramane ipoteze mereu, altfel nu ai putea sa prezinti demonstratia unor legi/concepte fara a crea un stol de papagali ?
ON: Stirea asta e fas si ignora principiile de baza ale mecanicii cuantice, care specifica ca tot ce se intampla un universul asta se calculeaza numai pe baza unor distributii de probabilitate, care si alea la randul lor pot fi false sau adevarate. Da domle, pana acum NASA a calculat cred vreo nspe mii de cicluri solare, toate semnificand acelasi tip de calamitate, toate amenintand Canada, S.U.A. si UK impreuna cu instaltiile lor electrice. Chiar cercetatorii de la NOAA au admis ca e posibil ca ciclul nr 24 sa fie mai slab ca cele de pana acum, dar au prevenit ca exista si posibilitatea producerii unor fenomene meteo puternice in spatiu.
-
- Ce se petrece aici ? Ce se petrece la noi, intreba disperata pe un ton ascutit. Tata ?!
- Tatiana ... Nu ... Nu ... Nu stiu ... Unde-i Pavel ?
- A plecat acum. S-a dus pe camp la o plimbare cu mujicii, zise vocea dadacii.
- Bine, ma duc sa vad de cai.
- Nu Ivan, nu te duci dupa cai. In seara asta imi dai mie atentie, zise o voce aspra si impunatoare.
- Ce vrei ?! Cine esti tu ?! Ce vrei de la noi, rasuna si mai ascutit vocea Tatianei.
- Nimic ! Nu e treaba ta fetito. Ivan ! Zi-i babaciunii s-o ia de aici. Prezenta ei ma tulbura !
- Haide ... Hai Taniusa. Hai sa mergem la rosturile noastre. Hai mama ... Taniusa, dadaca se tanguia incercand sa o desprinda din acel peisaj prevestitor.
- Ia loc, il invita Ivan pe batran la masa, ce parca mai adineauri se incovoia sub greutatea bucatelor pranzului tinut in cinstea sarabatoririi Botezatorului. Bei ceva ? Dadaca ! Ada ceva de baut dadaca. Ma duc sa vad de cai si ma intorc Anton.
- Imediat Ivan Mastacovi.
Dadaca reveni cu o tava cu ceai si o aseza pe masa.
- Auzi, care ti-i rostul tau pe aceasta lume, intreba Anton cu aceeasi voce aspra dar de data aceasta lacoma.
- Sa-mi servesc stapanul batrane.
- Pitirim, zise vesel si ironic. Anton Pitirim ma cheama. Auzi Ivan ? Ai aici o baba tare proasta. Ma supara. Imi da ceai, rasul sau harsait rasuna sinistru in noapte.
- Sofia Marcovna, zise Ivan. Cateodata esti tare proasta. Du-te la rosturile tale si lasa-ne.
- Nu ma jigni Ivan Mastacovici, zise dadaca cu amaraciune in glas.
- Bei o vodca ?
- Iti bati joc de mine ?
- Atunci bei vin Anton ?
- Beau.
In timp ce Mastacovici cobora in incaperea, ce odata gazduise o baie de aburi, din zare incepu sa se auda un cantec fezandat de argoul rural. Mastacovici se intoarse cu o ulcica plina de vin si incepu sa serveasca.
- Noroc Gusev, zise Anton. Parca asa iti zicea la ocna.
- Noroc Anton.
- Auzi cantecul ? Ca la ocna Gusev, ca la ocna.
- Ca la ocna Dimitrii. Asa iti zicea si tie pe atunci, nu ?
- Asa e Gusev. Dar tu ai plecat, m-ai parasit, nu ti-ai respectat juramantul Gusev, vorbele lui cazura ca un bici.
- Ce vrei Anton, striga Gusev dand cu pumnul in masa.
- Nu bate, nu bate in masa ca nu ma sperii Ivan Mastacovici.
- Tot ceea ce am cladit eu aici, a fost cladit pe spatele altora ! Pe langa mine mai traiesc multe suflete.
- Ei lasa, ca i-o ajuta viata sa-si gaseasca ei alt stapan.
- Pentru viata Dimitrii !
- Pentru viata Gusev ! Auzi ? Dar nu te saturi de replica asta "pentru viata" ? Viata e aici, dar moartea unde-i ? Ziua te mai ascunzi de ea, il mai priveste pe altul. Dar noaptea ? Noaptea ... Unde-i moartea ?
- Nu stiu Anton.
- Ar trebui sa stii Ivan Mastacovici.
Cantecul incepu sa rasune mai tare si mai accentuat. Un ras spart, stricat se auzi din apropiere. O sluta, o schioapa, o nebuna imbracata in trente de sarbatoare isi facu aparitia in curte.
- Pentru copilas, zise sluta printre rasetele ei. M-au pedepsit pentru copilasi. Ca si cainii pot fi popii uneori.
- Aoleu. Ce esti tu ? Nu ma omora Doamne, incepu Anton sa rada.
- Sa nu-ti razi de mine fratioare, zise sluta. Noi pe corabii mari vom pleca de-aici.
- De unde ai mai aparut si tu ? Mastacovici radea, instinctele sale deja fiind conduse de licoarea ametitoare.
- Ce zici Gusev ? Ca la ocna Gusev.
- Ca la ocna Dimitrii.
Mastacov incepu sa danseze in stil cazacesc, condus si mai mult de licoarea lui Bachus.
- Asa Gusev, batranul aplauda ritmat. Asa Gusev ! Ca la ocna Gusev !
Dansul se termina cu un chiuit si un pumn trantit in podeaua de lemn ce servea drept suport mesei din curte. O liniste tematoare se asternu.
- Ma duc sa mai aduc vin, zise Gusev vesel. Si cobora in beciul de sub fosta baie de aburi in timp ce alt cantec incepu sa-si raspandeasca in aerul noptii notele vesele dar si triste, imbiind la contemplarea vietii. Contemplarea vietii de la oras sau de la tara, contemplarea cutumelor, contemplarea mujicilor.
- Chiar ca bine canta mujicii astia, isi zise in sinea lui Anton.
Si deodata, se auzi un pocnet de pistol. Teama se transforma intr-o incordare apastoare ce inunda curtea casei lui Mastacovici, fost Gusev, ocnas condamnat pentru o crima comisa la betie, in timp ce cantecul incerca sa strapunga bariera acelei linisti, gonit, izolat de straniul peisaj. Usa baii de aburi se deschise, un fum cu reflexii rosiatice incepu sa se raspandeasca in curte. Batranul se ridica molcolm de la masa indreptandu-se spre aburul rosiatic ...
- Nu asa prostule, zise Dimitrii. Nu asa ar fi trebuit sa se termine. Prostule. Lasule. Vicleanule. Sa mergem ! Sa mergem, Marina !
- Noi pe corabii mari vom pleca de-aici, zise sluta de Marina parca plangand acum, schiopatand cu bratele in vant ca un catel inspre insotitorul ei, fratele ei, tatal ei, parintele Anton Pitirim.
====================================
Viziunea si adaptarea mea indreptata asupra lucrarii lui Maxim Gorki, Batranul.
-
-
:-* Ai inventat tu inca odata internetul ca sa il folosesti?Sa nu imi vorbesti tu mie de matematica,tu aia care habar nu ai cu ce se mananca Teoria Probabilitatii si faci niste greseli de clasa a 2-a.
mulexi, 0ne, Godless, Alex.R (Opran Alxandru Rares) daca ai vreo problema vis-a-vis de persoana mea expune-o in alta parte. Nu esti nici academician, nici macar olimpic.
ON: Stirea asta e o porcarie total nefondata fara si doar si poate o preluare pentru mase.
-
Apreciez. Pot sa umplu sectiunea cu stiri din lumea mondena, daca par mai interesante, sau sugereaza-mi ce subiecte ar prinde mai bine la public. Asa cum altora li se par interesante stiri despre Paris Hilton beata, asa mi se par mie interesante acestea.
Posteaza ceva mai constructiv si cat mai apropiat de adevar. Ce nu te-ai prins tu pana acum, e ca la banii pe care-i iau aia de la NASA tocmai vrajelile de genul asta nu-si permit sa le debiteze in presa. Ca tot vorbeam de stiri cu aspect mitologic. Repet, nu te-ai prins.
Doar ipotezele demonstrate pot fi considerate ca si parte a teoriei.
Cand ajungi la facultate mai stam de vorba.
-
E prostie de stire ca asa zici tu?Am sa iti reamintesc peste cativa ani despre subiectul acesta cand ne intalnim intr-o pestera ceva la o bere,
Ai calculat tu la cei 14-15 ani ai tai cate pete solare va avea acest ciclu solar ? Acum ii 100% sigura treaba.
-
Cel mai optimist scenariu este acela in care Terra va suferi doar cateva ore din cauza furtunilor magnetice si nu zile sau luni intregi, asa cum prevede Dr. Fisher. Cert este, avertizeaza cercetatorii NASA, ca masurile trebuie luate din timp pentru a preveni un dezastru de asemenea proportii.
Ce-mi plac mie stirile tale.
Furtunile cosmice provocate de exploziile solare, care afecteaza liniile electrice de pe Pamant si satelitii artificiali din spatiu, ar putea fi cu 50% mai puternice in urmatorul ciclu solar de 11 ani, au anuntat luni oamenii de stiinta, transmite Reuters.Terminati cu prostiile astea de stiri.
teoria->este sustinuta de argumente si dovezi (Teoria Evolutiei)
ipoteza->0 argumente ,0 dovezi ( povesti din biblie)
Cam asta e diferenta intre cele 2.
Pe cand teoria este un ansamblu de presupuneri, enuntate pe baza unor fapte cunoscute, cu privire la fenomene care nu pot fi observate direct, ipoteza defineste teoria. E pacat ca la varsta ta de proaspat licean sa nu stii delimitarea celor doi termeni.
-
-
-
Acum aproape 72 de ani, la 18 iulie 1938, inceta sa bata inima celei mai iubite Regine a Romanilor, Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg, in urma unei grele suferinte. Se punea astfel capat unei vieti tumultuoase de 63 de ani, pline de impliniri, dar si de dezamagiri. Nascuta ca printesa britanica la 3/17 octombrie 1875, in Eastwall Park, si sfarsind ca Regina a Romaniei Mari, trecuta la ortodoxism in 1926, Maria a lasat cu „limba de moarte” ca inima sa, detasata de restul trupului care urma sa fie depus, conform regulilor, la necropola regala de la Manastirea Curtea-de-Arges, sa fie asezata spre eternitate sub lespezile bisericutei Stella Maris, de la Balcic, localitate situata astazi in Bulgaria.
Testamentul Reginei Maria
"Cand veti ceti aceste slove, eu voiu fi trecut pragul tacerii vesnice"
Tarii mele si Poporului meu,
Cand veti ceti aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul Tacerii vesnice, care ramane pentru noi o mare taina. Si totusi, din marea dragoste ce ti-am purtat-o, as dori ca vocea mea sa te mai ajunga inca odata, chiar de dincolo de linistea mormantului.
Abia implinisem 17 ani, cand am venit la tine; eram tanara si nestiutoare, insa foarte mandra de tara mea de bastina, si am imbratisat o noua nationalitate m'am straduit sa devin o buna Romanca. La inceput n'a fost usor. Eram straina, intr'o tara straina, singura intre straini. Dar prea putini sunt aceia cari se reculeg sa cugete cat de greu este calea, pe care o Principesa straina trebuie s'o parcurga ca sa devie una cu noua tara in care a fost chemata. Am devenit a voastra prin bucurie si prin durere. Privind inapoi e greu de spus ce a fost mai mare: bucuria ori durerea ? - cred ca bucuria a fost mai mare, dar mai lunga a fost durerea.
Nimeni nu e judecat pe drept cat traieste: abia dupa moarte este pomenit sau dat uitarii. Poate de mine va veti aminti deoarece v'am iubit cu toata puterea inimei mele si dragostea mea a fost puternica, plina de avant: mai tarziu a devenit rabdatoare, foarte rabdatoare.
Mi-a fost dat sa traiesc cu tine, Poporul meu, vremuri de restriste si vremuri de mari indepliniri. Pentru un timp mi-a fost dat sa-ti fiu calauza, sa-ti fiu inspiratoare, sa fiu aceia care a pastrat flacara vie, aceia care a devenit centrul de indarjire in zilele cele mai negre.
Aceasta ti-o pot spune astazi caci nu mai sunt in viata. In acele zile mi-ai dat un nume ce mi-a fost drag; m'ai numit "Mama tuturor"si as vrea sa raman in amintirea ta aceia care putea totdeauna sa fie gasita in clipele de durere sau pericol. A venit mai tarziu o vreme cand m'ati negat, dar aceasta este soarta mamelor, am primit aceasta, si v'am iubit mai departe, cu toate ca nu va puteam ajuta asa de mult ca in zilele cand credeati in mine. Dar aceasta e uitata.
Atat timp am fost in mijlocul tau, incat mi se pare, abia cu putinta ca trebuie sa te parasesc; totusi, orice om ajunge la capatul drumului sau.
Eu am ajuns la capatul drumului meu. Dar inainte de a tacea pentru vesnicie vreau sa-mi ridic, pentru ultima data, mainile pentru o binecuvantare.
Te binecuvantez, iubita Romanie, tara bucuriilor si durerilor mele, frumoasa tara, care ai trait in inima mea si ale carei carari le-am cunoscut toate. Frumoasa tara pe care am vazut-o intregita, a carei soarta mi-a fost ingaduit sa o vad implinita. Fii tu vesnic imbelsugata, fii tu mare si plina de cinste, sa stai vesnic falnica printre natiuni, sa fii cinstita, iubita si priceputa.
Am credinta ca v'am priceput: n'am judecat, am iubit...
Niciodata nu mi-au placut formele si formulele, nu prea luam uneori seama la cuvintele ce le rosteam. Am iubit adevarul si am visat sa traiesc in lumina soarelui, insa fiecare traieste cum poate nu cum ar dori. Dar cand iti vei aminti de mine, Poporul meu, gandeste-te ca la una care a indragit viata si frumusetea, care a fost prea cinstita ca sa fie cu bagare de seama, prea miloasa sa fie invingatoare, prea iubitoare ca sa judece.
N'am nici o avutie sa va las, ceiace cu atata marinimie mi-ati daruit am cheltuit intre voi: am infrumusetat acele locuri unde mi-a fost dat sa traiesc. Daca toate cele frumoase iti vor aminti de mine atunci voi fi indeplin rasplatita de dragostea ce ti-am daruit-o, fiindca frumosul mi-a fost un crez.
Am redesteptat la o viata noua micul castel parasit de la Bran, dar Tenha-Juva a fost locul cel infaptuit, acolo mi-a fost dat sa fac din vis adevar, si fiindca aceasta a insemnat pentru mine mai mult decat asi putea talmaci vreodata, am cerut fiului meu Regele Carol II ca inima mea sa fie adusa si asezata la Stella Maris, biserica ce am cladit-o la marginea marii.
Cu trupul voi odihni la Curtea de Arges langa iubitul meu sot Regele Ferdinand, dar doresc ca inima mea sa fie asezata sub lespezile bisericii ce am cladit-o. In decursul unei lungi vieti atatia au venit la inima mea incat moarta chiar, asi dori sa mai poata veni la ea dealungul potecii cu crini ce mi-a fost mandria si bucuria. Vreau sa odihnesc acolo in mijlocul frumusetilor faurite de mine, in mijlocul florilor ce le-am sadit. Si cum acolo se gaseste inima mea eu nu vreau sa fie un loc de jale ci dinpotriva de pace si de farmec cum a fost cand eram in viata. Incredintez copiii mei, inimei Poporului meu, fiind muritori pot gresi, dar inimile lor calde asa cum a fost a mea: iubiti-i si fiti folositori unui#B3A49C altuia caci asa trebuie sa fie.
Si acum va zic ramas bun pe veci: de acum inainte nu va voi putea trimite nici un semn: dar mai presus de toate aminteste-ti, Poporul meu, ca te-am iubit si ca te binecuvantez cu ultima mea suflare.
Necunoscand vremea ce-mi este harazita pe pamant hotarasc prin acest testament ultimele mele vointe. Binecuvantez Tara, pe copiii si nepotiii mei. Rog pe copii mei sa nu uite niciodata ca increderea in Dumnezeu este o calauza in fericire si mangaere in suferinta. Ii rog sa fie uniti, sa sustie Tara si sa se sustie intre ei. Ii mai rog sa se supuie fara discordii ultimelor mele vointe.
Iubirea mea de Mama pentru ei, este aceiasi si daca dispun de partea disponibila numai in favoarea unuia din ei, este numai pentru ca este mai lipsit de nevoile vietii.
M.S. Regelui Carol II
Proprietatile mele din Balcic, Tenka-Juvah, Mavi-Dalga, impreuna cu Castelul, toate celelalte cladiri si Biserica Stella Maris, cladite din mijloacele mele proprii, conform conceptiei mele de arta si frumos, intr'un cuvant, tot ce se afla la Balcic, fara nici o exceptie, le las Fiului meu Carol, Regele Romaniei, cu sarcina ca el sa plateasca si sa completeze celorlalti patru mostenitori ai mei partile in rezervare.
In virtutea Testamentului sotului meu Regele Ferdinand, mobilele de la Palatul Cotroceni si cele din Pelisor de la Sinaia sunt proprietatea mea. Deasemenea in virtutea aceluias testament, am uzufructul pana in 1939 asupra mosiei Sinaia - Predeal si asupra caselor si cladirilor mentionate acolo. Aceste drepturi mi-au fost recunoscute si consfintite prin actul de partaj intervenit intre toti copiii nostri, mostenitori ai Regelui Ferdinand, si semnat de fiecare din ei. La aceste drepturi nu am renuntat: ele intra deci in avutul meu si urmeaza sa fie cuprinse la imparteala.
Legate
Rog pe fiul meu Carol ca din suma ce reprezinta uzufructul, sa plateasca mai intaiu urmatoarele legate:
SOCIETATEA PRINCIPELE MIRCEA 500.000 lei
Eliza Karl - 60.000 de lei, Anna Thiele- 40.000 de lei, Elena Kopkov - 60.000 de lei, Virgil Janza - 40.000 de lei, iar o suma de 300.000 de lei sa o imparta personalului Casei mele. Partea ce se va socoti in proportie cu insemnatatea slujbei ce o ocupa si cu numarul anilor serviti.
Las surorii mele Victoria Malita, Mare Ducesa a Rusiei, o renta viagera anuala de 120.000 franci - francezi. Multumesc domnului colonel Zwiedineck pentru serviciile credincioase aduse mie in tot timpul, plin de greutati cat a condus in modul cel mai desinteresat administratiunea Casei Mele, si las fiicei sale Domnisoara Zwiedineck 200.000 de lei.
Binecuvantez inca odata pe fiul meu Carol si rog Atot Puternicul sa-l ajute sa lucreze si sa faca totul pentru linistea si prosperitatea Romaniei, Tara mea draga.
Hotarasc ca fiica mea Elisabetha, Regina Greciei, sa aiba partea ei de mostenire Castelul si intreaga mea mosie Copaceni, cu tot ce se afla acolo fara nici o rezerva folosindu-se cum va crede pentru multumirea ei.
Rog pe Atot Puternicul sa o ajute spre deplina ei fericire. Voiesc ca partile rezervatare ce se cuvin fiicei mele Maria Regina Jugoslaviei si fiului meu Nicolaie Principe al Romaniei sa fie primite de ei in bani.
Las fiicei mele Ileana, Arhiducesa de Austria, Principesa a Romaniei, peste partea rezervatara toata cotitatea disponibila si hotarasc sa aiba in partea ei de mostenire Castelul Bran cu tot ce se gaseste in el, si cu toate terenurile si constructiunile ce sunt proprietatea mea la Bran fara nici o rezerva, si cu singura sarcina de a lasa in folosinta I.W.C.A (Asociatiunea Fetelor Crestine) pe cat timp aceasta societate va fi patronata de un Membru al Casei Regale din Romania, Casa mea mare din satul Bran, cu destinatia de a servi pentru coloniile de vara ale numitei Societati.
Dorinta mea este ca Ileana sa-l foloseasca in deplina fericire pastrandu-l cat timp va fi cu putinta.
Mor cu credinta ca nu se va gasi nimeni in Romania care sa o induplece de a veni in Tara care s'a nascut, de care o leaga o dragoste adanca si pentru care a muncit cu toata inima.
Las iubitului meu nepot Mihai, Voievod de Alba Iulia, diamantul cel mare ce mi-a fost daruit de Regele Ferdinand. Din bijuteriile mele am dispus de fapt inca din timpul vietii.
Rog pe fiii mei Carol si Nicolaie sa nu faca nici un fel de obiectiuni cu privire la bijuterii sau la valoarea lor, caci nu se cuprind in patrimoniul meu. Fiicele mele stiu cui apartine fiecare.
As fi vrut sa pot lasa mult iubitei mele Tari in semn de dragoste necurmata ce i-am purtat si pe care o las izvor nesecat mostenitorilor mei.
Dorinta mea fierbinte ar fi fost sa inalt o biserica mica pe fostul front de la Onesti si sa infiintez un camin cu numele meu pentru studentele de la Universitatea din Iasi, ca amintire a zilelor grele petrecute acolo in timpul marelui razboiu pentru intregirea neamului.
Resimt o vie intristare ca modesta mea avere, datorata generozitatii iubitului meu sot Regele Ferdinand, si redusa inca prin greutatile din ultimul timp nu-mi ingaduie sa fac binele ce as dori.
Iert pe cei cari m-au facut sa sufar. Rog pe cei carora involuntar le-as fi gresit sa ma ierte caci nu am voit sa fac rau nimanui.
Revoc orice testament anterior. Anexez la acest testament doua scrisori care se vor deschide de catre copii mei indata dupa moartea mea, inainte de imormantare.
Acest testament a fost facut scris, datat si semnat cu mana mea la Tenka - Juvah, Balcic, astazi Joi 29 iunie 1933.
MARIA, REGINA ROMANIEI
-
Importanta regelui Carol I in istoria Romaniei nu mai trebuie demonstrata. A fost un domnitor vrednic, comandant al ostirii romanesti pe campul de lupta, precum vitejii voievozi din timpurile noastre eroice, un foarte bun gospodar al tarii, si un ctitor de mari asezaminte culturale. Testamentul sau din 14/26 februarie 1899, din care vreau sa prezint cateva fragmente, arata un patriotism profund, un monarh in cautarea perfectiunii, un om de o inalta tinuta morala.
Testamentul meu, scris si iscalit de propria mea mana, la 14/26 februarie 1899, in capitala mea, Bucuresti. // Testamentul meu, scris de mine, in luna lui fevruarie 1899, pentru a fi publicat prin "Monitor" dupa moartea mea, cu rugamintea ca ultima mea vointa si dorinta sa fie urmate intocmai cum le-am descris aci, cu propria mea mana, fiind inca voinic si sanatos. Avand aproape 60 de ani, privesc ca o datorie, ca, sa ma hotarasc a lua cele din urma dispozitii. Alcatuind acest testament, gandesc inainte de toate la iubitul meu popor, pentru care inima mea a batut neincetat si care a avut deplina incredere in mine. Viata mea este asa de strans legata de aceasta de Dumnezeu binecuvantata tara, ca doresc sa-i las, si dupa moartea mea, dovezi vadite de adanca simpatie si de viul interes pe care le-am avut pentru dansa. Zi si noapte, m-am gandit la fericirea Romaniei, care a ajuns sa ocupe acum o pozitie vrednica intre statele europene, m-am silit ca simtamantul religios sa fie ridicat si dezvoltat in toate straturile societatii si ca fiecare sa indeplineasca datoria sa, avand ca tinta numai interesele statului. Cu toate greutatile pe care le-am intalnit, cu toate banuielile care s-au ridicat, mai ales la inceputul domniei mele, in contra mea, expunandu-ma la atacurile cele mai violente, am pasit fara frica si fara sovaire inainte, pe calea dreapta, avand nemarginita incredere in Dumnezeu si in bunul simt al credinciosului meu popor. Inconjurat si sprijinit de fruntasii tarii, pentru care am avut intotdeauna o adanca recunostinta si o vie afectiune, am reusit sa ridic, la gurile Dunarii si pe Marea Neagra, un stat inzestrat cu o buna armata si cu toate mijloacele, spre a putea mentine frumoasa sa pozitie si realiza odata inaltele sale aspiratiuni. Succesorul meu la tron primeste, ia dar o mostenire, de care el va fi mandru si pe care o va carmui, am toata speranta, in spiritul meu, calauzit fiind prin deviza: "Totul pentru tara, nimic pentru mine". Multumesc din suflet tuturor care au lucrat cu mine si care m-au servit cu credinta. Iert acelora care au scris si au vorbit in contra mea, cautand a ma calomnia sau a arunca indoieli asupra bunelor mele intentiuni. Trimitand tuturor o ultima salutare, plina de dragoste, rog ca si generatiile viitoare sa-si aminteasca din cand in cand de acela care s-a inchinat cu tot sufletul, iubitului sau popor, in mijlocul caruia el s-a gasit asa de fericit. Pronia cereasca a voit ca sa sfarsesc bogata mea viata. Am trait si mor cu deviza care straluceste in armele Romaniei: "Nihil sine Deo!" Doresc sa fiu imbracat in uniforma de general (mica tinuta, cum am purtat-o in toate zilele), cu decoratiile de razboi si numai Steaua Romaniei si Crucea de Hohenzollern, pe piept. Am ramas credincios religiunii mele, insa am avut si o deosebita dragoste pentru biserica rasariteana, in care scumpa mea fiica, Maria, era botezata. Binecuvantarea corpului meu se va face de un preot catolic, insa doresc ca clerul de amandoua bisericile sa faca rugaciuni la sicriul meu, care trebuie sa fie foarte simplu. (...) Coroana de otel, faurita dintr-un tun luat pe campul de lupta si stropit cu sangele vitejilor mei ostasi, trebuie sa fie depusa langa mine, purtata pana la cel din urma locas al meu si readusa apoi la palat. Sicriul meu, inchis, va fi pus pe afetul unui tun, biruit (daca se poate) la Plevna si tras de sase cai din grajdurile mele, fara valuri negre. Toate steagurile care au falfait pe campiile de bataie vor fi purtate inaintea si in urma sicriului meu, ca semn ca scumpa mea armata a jurat credinta steagului sau si sefului sau suprem, care prin vointa lui Dumnezeu, nu mai este in mijlocul credinciosilor sai ostasi. Tunurile vor bubui din toate forturile din Bucuresti, Focsani si Galati, ridicate de mine, ca un scut puternic al vetrei stramosesti, in timpuri de grele incercari, de care Cerul sa pazeasca tara. Trimit armatei mele, pe care am ingrijit-o cu dragoste si careia m-am inchinat cu toata inima, cea din urma salutare, rugand-o a-mi pastra o amintire calda. (...) Prin o buna gospodarie si o severa randuialla in cheltuieli, fara a micsora numeroasele ajutoate cerute din toate partile, averea mea a crescut din an in an, asa ca pot dispune astazi de sume insemnate, in folosul scumpei mele Romanii si pentru binefaceri. Am hotarat dar o suma de 12 milioane de lei, pentru diferitele asezaminte, noi fundatiuni si ca ajutoare. Aceasta suma va fi distribuita precum urmeaza: 1. La Academia Romana, sase sute mii de lei, capital pentru publicatiuni. 2. La Fundatiunea mea Universitara, pentru sporirea capitalului, sase sute mii de lei. 3. La Orfelinatul "Ferdinand" din Zorleni, langa Barlad, pentru sporirea capitalului, cinci sute mii de lei. 4. Pentru intemeierea unui internat de fete de ofiteri in armata mea, cu un institut de educatiune, cu un invatamant practic, la Craiova, doua milioane lei. 5. Pentru intemeierea unei scoli industriale la Bucuresti, trei milioane lei. (Urmeaza alte 12 legate). Inaltand rugaciuni fierbinti catre A-tot-Puternicul, ca sa ocroteasca de-a pururea Romania si sa raspandeasca toate harurile asupra scumpului meu popor, ma inchin cu smerenie inaintea vointei lui Dumnezeu si iscalesc cea din urma hotarare a mea. In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin. Facut la Bucuresti, la 14/20 februarie 1899. //CAROL// Am scris si iscalit cu propria mea mana acest testament, pe doua coale, formand opt pagini, legate cu fir rosu si am pus sigiliul meu. // CAROL// -
Din cate stiu Citybanc nu e banca de stat sau ceva in genul asta . So , daca lucrezi la compania mea unde eu sunt s@fu te dau afara pe ce motiv vreau eu . Asta depinde si de ce scrie in contractul de angajare .
Si-asa se cheama un sef retardat.
-
-
-
-
Ian Gillan
-
Vrei sa spui skin-ul ?
Probabil o sa fie, dupa ce terminam cu skin-ul oficial.
Pentru userii cu un navigator wap/telefon mai slab ar fi mai eficient.
:-* Ai inventat tu inca odata internetul ca sa il folosesti?
-
Recently Browsing 0 members
- No registered users viewing this page.
Diferentele dintre sex si dragoste
in HOT Spot
Posted
Pai hai sa lasam problema asta la o parte ca ajungem la drobul de sare si o sa stam sa ne jelim toti la el. Ideea in sine era ca, daca dai dovada de intelegere a definitiei si reusesti sa treci granita determinismului in sine, ajungi sa intelegi conceptul asa cum trebuie, de unde rezulta ca simplitatea aferenta gandirii personale, e nula. Daca ajungem la motive gen bani, instinct etc. etc. atunci ignoranta mea poate spune ca nu depaseste respectul datorat verilor nostri primari (primatele) pentru ca aia si-o trag nene. Si-o trag si doar atat.
Cu toata stima, ma retrag in aceeasi forma ... "simplista". :unsure:
P.S.: Una e cand vrei sa discuti/dezbati, alta e cand incepi sa-ti afisezi marfa pe diverse tarabe. Se stiu ei care.
L.E.: Hai sa gandim profund ...
"Hun, did you cheat on me ?"
"No dear, i made sex with him"
"WHAT ?!"
"Excuse me, i made love with him"
E pe preferinte daca nu ma insel.