Parola: migie

Nick : Immortall

Premiul :  3 GM Gift

Saparica / JoE

http://www.linkmania.ro/topic/485562-un-tribut-pentru-oameni-de-exceptie/?do=findComment&comment=7265867

http://www.linkmania.ro/topic/490181-romani-care-au-castigat-medalii-la-olimpiada/?do=findComment&comment=7265865

http://www.linkmania.ro/topic/490370-vedete-prost-imbracate/?do=findComment&comment=7265861

http://www.linkmania.ro/topic/477418-deserturi-delicioase/?do=findComment&comment=7265860

http://www.linkmania.ro/topic/490249-în-spatele-cortinei-cine-sunt-cei-pe-care-îi-admirăm-pe-marele-ecran/?do=findComment&comment=7265858

http://www.linkmania.ro/topic/490293-muzeele-lumii/?do=findComment&comment=7265855

http://www.linkmania.ro/topic/173441-joc-hai-să-numărăm-până-la-1000000-la-10000-thebestboy11/?do=findComment&comment=7265854

http://www.linkmania.ro/topic/486390-gluma-zilei/?do=findComment&comment=7265853

Ion Caramitru
Ion Caramitru găzduiește Gala premiilor UNITER 2013
Nume la naștere	Ion Horia Leonida Caramitru
Născut	9 martie 1942 (73 de ani) București
Ocupație	actor, Regizor de teatru, om politic
Alte nume	Pino
Căsătorit cu	Micaela Caracaș
Cetățenie	România

Ion Caramitru (n. 9 martie 1942, București) este un actor de teatru și film, dar și regizor român de origine aromână^[1]. Este președinte al UNITER din 1990, iar în prezent, din 2005 este directorul Teatrului Național din București.

Ion Caramitru a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, clasa profesor Beate Fredanov, în 1964, când a și debutat pe scena Teatrului Național din București, în „Eminescu”, de Mircea Ștefănescu^[1]. A fost actor și regizor laTeatrul Bulandra, al cărui directorat l-a și deținut în perioada 1990 - 1993^[1]. A fost ministrul Culturii între anii 1996 - 2000^[1]. Este căsătorit cu actrița Micaela Caracaș și are trei fii: Ștefan, Andrei și Matei Caramitru.

Teatrografie[modificare | modificare sursă]

• Hamlet - „Hamlet" de William Shakespeare, regia Costache Antoniu, Studioul Casandra, 1963
• Profesorul - „Steaua fără nume" de Mihail Sebastian, regia Costache Antoniu, Studioul Casandra, 1964
• Eminescu - „Eminescu" de Mircea Ștefănescu, regia Sică Alexandrescu, 1964
• Perdican - „Să nu te joci cu dragostea" de Alfred de Musset, regia Moni Ghelerter, 1964
• Mircea Basarab - „Vicarul" de Alexandru Davila, regia Sică Alexandrescu, 1965
• Vânzător de ziare - „Un tramvai numit dorință" de Tennesse Williams, regia Liviu Ciulei, 1965
• Herault - „Moartea lui Danton" de Georg Buchner, regia Liviu Ciulei, 1966
• Bota - „Procesul Horia" de Alexandru Voitin, regia Liviu Ciulei, 1967
• Romeo - „Romeo și Julieta" de William Shakespeare, regia Val Mugur, 1967
• Cezar - „Iulius Cezar" de William Shakespeare, regia Andrei Șerban, 1968
• Malcolm - „Macbeth" de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, 1968
• Tommy - „Photo Finish" de Peter Ustinov, regia Petre Sava Băleanu, 1969
• Leonce - „Leonce și Lena" de Georg Buchner, regia Liviu Ciulei, 1970
• Lelio - „Mincinosul" de Carlo Goldoni, regia Sanda Manu, 1971
• Riccardo - „Vicarul" de Rolf Hochuth, regia Radu Penciulescu, 1972
• Feste - „A douăsprezecea noapte" de William Shakespeare, regie colectivă, 1973
• Bacon - „Elisabeta I" de Paul Foster, regia Liviu Ciulei, 1974
• Actorul - „Azilul de noapte" de Maxim Gorki, regia Liviu Ciulei, 1975
• Pașa din Vidin - „Răceala" de Marin Sorescu, regia Dan Micu, 1977
• Ferdinand - „Furtuna" de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, 1978
• Pericle - „Pericle" de William Shakespeare, regia Dinu Cernescu, 1981
• Hamlet - „Hamlet" de William Shakespeare, regia Alexandru Tocilescu, 1985
• Cotrone - „Uriașii munților" de Luigi Pirandello, regia Cătălina Buzoianu, 1987
• Lelio - „Teatrul comic" de Carlo Goldoni, regia Silviu Purcărete, 1992
• Creon - „Antigona" de Sofocle, regia Alexandru Tocilescu, 1993
• Iuri Zvonariov - „Sorry" de Aleksandr Galin, regia Yuriy Kordonskiy, 2003
• Regizorul - „Șase personaje în căutarea unui autor" de Luigi Pirandello, regia Liviu Ciulei, 2005
• „Dialoguri și fantezii în jazz" - spectacol de poezie și muzică alături de Johnny Răducanu, 2006
• Eduard al III-lea - „Eduard al III-lea" de William Shakespeare, regia Alexandru Tocilescu, 2008
• "Macbeth" - "Macbeth" de William Shakespeare, regia Radu Penciulescu (11.04.2011)[1]

Regizor[modificare | modificare sursă]

• „Amintiri" de Alexei Arbuzov
• „Neînsemnații" de Terry Johnson
• „A treia țeapă" de Marin Sorescu
• „Forma mesei" de David Edgar
• „Acasă" de David Storey
• „Șapte dintr-o lovitură" de Lia Bugnar, 2008
• „Toți fiii mei” de Arthur Miller, 2009

Filmografie[modificare | modificare sursă]

Decorații[modificare | modificare sursă]

• Premiul revistei Cinema pentru interpretare, 1976
• Premiul Asociației Cineaștilor, 1980
• Premiul Special al Juriului pentru rolul principal din filmul Luchian, la Festivalul Național al Filmului, Costinești, 1984
• Ofițer de Onoare al Ordinului Imperiului Britanic (decorat în 1995 de către Regina Elisabeta a-II-a a Marii Britanii și Irlandei de Nord)
• Cavaler al Ordinului Literelor și Artelor (Franța 1997)
• Ordinul pentru Merit al României în grad de Mare Cruce, 2000
• Doctor Honoris Causa al Universității de Arte "George Enescu", Iași, 2008
• Crucea Casei Regale a României^[3]

Alina Alexandra Dumitru

Alina Alexandra Dumitru (n. 30 august 1982, Ploiești,^[1] România) este o judoka română, medaliată cu aur la Jocurile Olimpice de la Beijing 2008, la categoria 48 kg,^[2] multiplă campioană europeană^[3] și medaliată cu bronz la campionatele mondiale.

În 9 august 2008, Dumitru devenea prima campioană olimpică din istoria judo-ului românesc,^[4] învingând-o în semifinală pe dubla campioană olimpică en-titre Ryoko Tani (Japonia) și, în finală, pe Yanet Bermoy (Cuba) prin waza-ari și ippon, în doar 80 de secunde. Performanța lui Dumitru este memorabilă și pentru că era prima oară când Dumitru reușea să o învingă pe marea sa rivală Ryoko Tani, de altfel neînvinsă într-o competiție oficială din 1996,^[5] și o ocazie ideală pentru a-și lua revanșa împotriva celei care o învinsese in 2005, la Campionatul Mondial - Yanet Bermoy.^[6]

În aprilie 2011 a cucerit medalia de aur la Campionatul European de judo de la Istanbul^[7].

Fructele sunt recomandate pentru o dietă sănătoasă şi echilibrată. Include-le în alimentaţia ta zilnică pentru a-ţi asigura doza necesară de vitamine. Iată o reţetă delicioasă pe care trebuie să o încerci.

Stan și Bran sunt numele date în limba română unui celebru cuplu comic din anii '20–'50 ai secolului al XX-lea (Stan și Bran fiind două dintre cele mai vechi și populare nume bărbătești la români, alături de dubleta Stan și Oprea).

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

• Anobile, Richard J., ed. A Fine Mess: Verbal and Visual Gems from The Crazy World of Laurel & Hardy. New York: Crown Publishers. 1975. ISBN 0-517-52438-4. (Laurel & Hardy film frames and dialogue reproduced in book form)
• Barr, Charles. Laurel & Hardy. Berkeley, California: University of California Press, 1974, first edition 1967. ISBN 0-520-00085-4. (Insights and observations about the screen characters portrayed by Laurel and Hardy)
• Brooks, Leo M. The Laurel & Hardy Stock Company. Hilversum, Netherlands: Blotto Press. 1997. ISBN 90-901046-1-5.
• Byron, Stuart and Elizabeth Weis, eds. The National Society of Film Critics on Movie Comedy. New York: Grossman/Viking, 1977. ISBN 978-0-670-49186-5.
• Crowther, Bruce. Laurel and Hardy: Clown Princes of Comedy. New York: Columbus Books, 1987. ISBN 978-0-86287-344-8.

Date generale[modificare | modificare sursă]

Cuplul era format din actorii Stanley Laurel (Stan) și Oliver Hardy ("Ollie", supranumit de către români Bran).^[1] Au activat în perioada 1930–1950. Stanley Laurel a murit în 1965, iar Oliver Hardy în 1957. Au regizat multe comedii, precum La dentist și Chiriașii.

Muzeul Ermitaj
Înființat	1852
Locația	Sankt-Petersburg, Rusia 2, piața Palatului, 190000 Sankt-Petersburg
Mărimea colecției	Antichități orientale și clasice Obiecte preistorice Sculpturi Obiecte din aur Picturi
Numărul vizitatorilor	3 milioane

Muzeul Ermitaj (în rusă: Эрмитаж) este un muzeu situat în apropierea orașului Sankt Petersburg, Rusia, pe malul Nevei, înPalatul de iarnă din Sankt Petersburg, este astăzi unul dintre cele mai vechi muzee din lume. Mai mult de 60.000 de piese sunt expuse în aproximativ 1.000 de săli, în timp ce 9 milioane de obiecte sunt păstrate în rezervă. Muzeul prezintă, pe lângă numeroase piese ale antichității, o colecție de opere de artă europene a perioadei clasice care se numără printre cele mai vechidin lume, alături de cea a muzeului Luvru și muzeului Prado. Printre operele expuse figurează picturi ale celor olandezi și francezi ca Rembrandt, Rubens, Matisse și Paul Gauguin. Aici pot fi găsite o pictură în ulei a lui Leonardo da Vinci, cât și 69 de picturi ale lui Pablo Picasso. Muzeul are 2500 de angajați. Clădirile ce adăpostesc muzeul constituie unul dintre principalele ansambluri ale centrului Sankt-Petersburgului, ansamblu inclus în patrimoniul mondial al UNESCO.

11767

Pe-un picior de splai, pe-o gură de n-ai, e un staul mare, cu multe mioare, în comisii varii, care îşi votează pensii şi salarii.
Bine copitate duc naţiunea-n spate. Fără - nu se poate. Nu-i democraţie, dacă nu-s în stână. Doar că nu dau lapte, brânză, carne, lână.
Dau doar legi isteţe cu un ştaif peren, întruniţi în turma ce se cheamă plen: câte deşte are omul la o mână, câţi dulăi au dreptul să păzeasc-o stână, câte dobitoace pe-un tăpşan să pască, când e de căciulă, când să îţi pui bască.
Legile Odihnei (munca se prezumă), Pravila Părerii (cauciuc sau gumă), câte zile intră într-o săptămână, Hotărârea Ciorii (să n-o dai din mână), cum se ia rugina, cum se-afumă stupii, Legea Vânătorii (să nu sperii lupii).
Mioriţe late, late-bucălate, cu imunitate, de-un mandat încoace gura nu vă tace, ţara nu vă place. Ciuliţi cu grăbire ce-aveţi de ciulit: vin colindătorii, cum au mai venit, dar nu vin cu clinchet, ci cu zornăit. 

Saparica / JoE

http://www.linkmania.ro/topic/485562-un-tribut-pentru-oameni-de-exceptie/?do=findComment&comment=7265537

http://www.linkmania.ro/topic/490181-romani-care-au-castigat-medalii-la-olimpiada/?do=findComment&comment=7265536

http://www.linkmania.ro/topic/490370-vedete-prost-imbracate/?do=findComment&comment=7265534

http://www.linkmania.ro/topic/477418-deserturi-delicioase/?do=findComment&comment=7265532

http://www.linkmania.ro/topic/490293-muzeele-lumii/?do=findComment&comment=7265529

http://www.linkmania.ro/topic/490249-în-spatele-cortinei-cine-sunt-cei-pe-care-îi-admirăm-pe-marele-ecran/?do=findComment&comment=7265523

http://www.linkmania.ro/topic/486390-gluma-zilei/?do=findComment&comment=7265517

http://www.linkmania.ro/topic/173441-joc-hai-să-numărăm-până-la-1000000-la-10000-thebestboy11/?do=findComment&comment=7265514

Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici; n. 15 ianuarie 1850, Botoșani – d. 15 iunie 1889, București) a fost un poet, prozatorși jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.^[1] Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat. În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stephane Mallarme, bunăoară. Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat pînă la urmă) și de teoriile lui Hegel.

Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe cîțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”. Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.

Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.^[2] A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședinta din 25 ianuarie 1902.^[3] Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu. În 17 iunieEminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.

Pancakes cu lemon curd si zmeura

Mănăstirea Peșterilor din Kiev (Ucraina)

 

Lavra Pecerska

Lavra Peșterilor din Kiev (în ucraineană: Києво-Печерська лавра; în rusă: Киево-Печерская Лавра) este o mănăstire ortodoxă importantă situată în Kiev, Ucraina, cunoscută și sub numele de Mănăstirea Peșterilor Kievului. Fondată în vremea Rusiei Kievene (1051 d.Hr.), mănăstirea a rămas un centru major al creștinismului ortodox din lumea slavă. În plus, mănăstirea este reședința

Născut	27 ianuarie 1936 (79 de ani) Cluj
Alma mater	Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale din București
Ocupație	actor
Căsătorit cu	Tatiana Iekel Anna Széles Anna Török
Copii	Florin și Daniel
Cetățenie	România  Republica Moldova[1]
Roluri importante	Mărgelatu (anii 1980)

Biografie[modificare | modificare sursă]

Născut din părinți bucovineni (mama originară din Valea Seacă, tatăl, medic veterinar, originar din Corlata), Florin Piersic și-a petrecut copilăria în Corlata, Pojorâta și Cajvana,^[3] apoi în Cernăuți și, ulterior, la Cluj, unde a urmat Liceul de băieți nr. 3 (azi,Colegiul Național Emil Racoviță).^[4][5]

A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București (IATC, astăzi UNATC), promoția 1957. La doi ani după absolvire, Florin Piersic a debutat pe scena Teatrului Național din București obținând rolul titular în Discipolul diavolului. Au urmat Tragedia optimistă, Oameni și șoareci sau Orfeu în Infern, piese care au scos în evidență geniul, naturalețea și prospețimea actorului. Are o bogată activitate teatrală la Teatrul Național din București).^[6]

În anii '60, Florin Piersic se căsătorește cu actrița Tatiana Iekel^[7], care i-a dăruit și primul copil, pe Florin Jr.^[7] A doua soție a fost tot o actriță, Anna Szeles^[7], alături de care a devenit tată pentru a doua oară. În 1985 Anna Széles a cerut și a obținut divorțul și s-a mutat în Ungaria, luându-l cu ea și pe fiul lor, Daniel. În 1993, după o relație de 7 ani, Florin Piersic s-a căsătorit cu Anna Török, de asemenea originară din Cluj.^[7]

În 26 ianuarie 2011 cinematograful „Republica” din Cluj-Napoca a fost redenumit în cinematograful „Florin Piersic”.^[8]

De-a lungul timpului Florin Piersic a primit titlul de „cetățean de onoare” al mai multor orașe precum: Bacău, Cluj-Napoca, Caracal, Sighet, Suceava, Baia Mare, Oradea, București sau Galați.

La 10 decembrie 2012, prin decretul președintelui Nicolae Timofti, actorului i s-a acordat cetățenia Republicii Moldova. Florin Piersic a adresat o scrisoare președintelui moldovean motivând solicitarea prin faptul că acolo este primit foarte bine de oameni și se simte iubit, iar tatăl lui a activat, în calitate de medic veterinar, atât în Bucovina cât și în Basarabia (la Cernăuți, respectiv Soroca).^[9]

În anul 2009 Florin Piersic înregistrează un disc de autor la casa de discuri OVO MUSIC: „Florin Piersic Hoinărind printre amintiri în lumea muzicii lui Dan Iagnov”. Toate cele 10 melodii sunt compuse de Dan Iagnov: „O poveste de o zi”, „Latino lasciv”, „Anemone mii”, „Femeia e secretul”, „Și ploua...”, „Pe cărările vieții”, „Poveste cu un saxofon”, „Viața este o poveste”, „Cînd ninge” și „Un pas pe zăpadă”. Versurile cântecelor „Latino lasciv” și „Anemone mii” sunt scrise de Dan Iagnov. Versurile celorlalte cântece sunt scrise de Andreea Andrei.

Vaslui. Era noastră. El şi ea în bucătărie, ea îşi ondulează lasciv şoldurile şi-i spune lui că-l aşteaptă în dormitor, el promite că mai bea un păhărel şi vine, să-l aştepte.

După jumătate de oră, el doarme cu capul pe masă, alături de sticla goală. Ea iese la balcon şi strigă cu putere:

- Există oare un bărbat adevărat în blocul ăsta? Răspunde un vecin:
- Dar ce, ai ceva de băut?

11754

Joe / Saparica

http://www.linkmania.ro/topic/490426-stiati-ca/?do=findComment&comment=7264402

http://www.linkmania.ro/topic/477827-animale-bizare/?do=findComment&comment=7264401

http://www.linkmania.ro/topic/485562-un-tribut-pentru-oameni-de-exceptie/?do=findComment&comment=7264400

http://www.linkmania.ro/topic/490181-romani-care-au-castigat-medalii-la-olimpiada/?do=findComment&comment=7264399

http://www.linkmania.ro/topic/490370-vedete-prost-imbracate/?do=findComment&comment=7264398

http://www.linkmania.ro/topic/477418-deserturi-delicioase/?do=findComment&comment=7264397

http://www.linkmania.ro/topic/486390-gluma-zilei/?do=findComment&comment=7264394

http://www.linkmania.ro/topic/173441-joc-hai-să-numărăm-până-la-1000000-la-10000-thebestboy11/?do=findComment&comment=7264392

Dem Rădulescu
Dem Rădulescu (dreapta) și Sebastian Papaiani (stânga)
Nume la naștere	Dumitru R. Rădulescu
Născut	21 septembrie 1931  Râmnicu Vâlcea
Decedat	17 septembrie 2000 (68 de ani) București
Ocupație	actor de teatru, de film, de televiziune; profesor laUniversitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București.
Cetățenie	România

Biografie

S-a născut la Râmnicu Vâlcea într-o familie de negustori. După terminarea liceului la Râmnicu Vâlcea, „Bibanul” (poreclă primită în liceu) a trebuit să aleagă între sportul de performanță și actorie. El a obținut chiar o stea de aur, la un campionat de amatori, la Râmnicu Vâlcea; a luptat în ring la categoria semi-mijlocie.^{[necesită citare]} A debutat ca amator la vârsta de 17 ani, la un bal organizat de fanfara gării.

În 1956, a câștigat premiul I pentru interpretare cu piesa Steaguri pe turnuri (îl interpreta pe „banditul” Rijikov), la un concurs pentru tineri actori. A fost remarcat de Sică Alexandrescu; practic acesta a fost debutul carierei sale.

A fost prieten cu Ion Cojar și Liviu Ciulei^{[necesită citare]}; cu ultimul a colaborat pentru Farfuridi din „O scrisoare pierdută”, unde a avut colegi de excepție: Victor Rebengiuc, Mariana Mihuț, Petre Gheorghiu, Ștefan Bănică, Mircea Diaconu, Octavian Cotescu, Aurel Cioranu și Fory Etterle. Liviu Ciulei l-a numit „un actor de geniu”.^{[necesită citare]}

A fost căsătorit cu actrița Adriana Șchiopu (Mioara Popovici din „Vine poliția!”, Lucreția din „Băieți Buni”) cu care are o fiică născută la 14 octombrie 1986, Irina Rădulescu, aceasta călcând pe urmele părinților săi, fiind actriță la Teatrul Mic din 2008.

S-a stins din viață la București în urma unui infarct, la 17 septembrie 2000.^[1]

Este înmormântat la cimitirul Bellu.

Prajitura cu crema de iaurt

Ingrediente blat pentru Prajitura cu crema de iaurt
– 5 oua , 5 linguri de zahar , 5 linguri de faina , 1 praf de copt

Ingrediente pentru crema de iaurt
– 1 litru de iaurt , 500 ml frisca , 5 linguri de zahar praf , 3 plicuri de gelatina , 2 plicuri de Tort gel rosu , 2 prafuri de vanilie , 300 gr de fructe de padure ( mure , afine , coacaze, zmeura , etc. ) sau fructe exotice (banane , portocale , kiwi , etc),

Pregatire Prajitura cu crema de iaurt
Din ingredientele pentru blat se face un blat de tort astfel : Se bat spuma albusurile cu un praf de sare , se adauga zaharul , apoi galbenusurile frecate si faina amestecata cu praful de copt . Se da la copt .

Pregatire crema de iaurt 
Se bate frisca , se amesteca cu iaurtul , zaharul vanilat si cele 5 linguri de zahar praf . Gelatina se hidrateaza si se incalzeste putin si se adauga la crema de iaurt . Aceasta compozitie se toarna peste blat . Deasupra se pun fructele , peste care se toarna pliculetele de Tort gel rosu dizolvat dupa intructiunile de pe plic . Se lasa sa se intareasca .

Singura diferență dintre o mașină cu volan pe dreapta și una cu volan pe stânga, este că la cea cu volanul pe dreapta bărbatul te bate la cap din partea stângă.