Aurul si platina au cazut din cer in urma cu 4 miliarde de ani

[Andu]

Aurul, platina ?i alte metale pre?ioase ?i c?utate sunt accesibile omului în prezent datorit? unui bombardament cu meteori?i la care ar fi fost supus? Terra în urm? cu 4 miliarde de ani, potrivit unui studiu realizat de cercet?torii de la Universitatea din Bristol, publicat în Nature.

De?i metalele pre?ioase sunt foarte rare la suprafa?a Terrei, ele ar trebui s? fie ?i mai rare , dac? se iau în considerare condi?iile în care planeta s-a format, în urm? cu 4,5 miliarde de ani.

În timp ce elementele din care este compus? Terra erau pe cale s? se uneasc?, dup? Big Bang, coliziuni formidabile cu corpuri uria?e - de dimensiunea Lunii pân? la cea a lui Marte - au antrenat emisii de c?ldur? care au determinat topirea materiei.

În oceanul de magm? astfel creat, fierul s-a separat de silica?i (minerale care compun scoar?a terestr? în propor?ie de 97%) ?i s-a adunat spre centrul Terrei. Metalele pre?ioase sunt atrase de fierul în stare lichid?. Aceste elemente "siderofile" (aflate în zona central? a globului p?mântesc, cu afinitate pentru fier) au fost atrase de fierul în stare lichid? din centrul planetei noastre, p?r?sind scoar?a terestr?.

O comoar? inestimabil? s-ar afla sub picioarele noastre, la o adâncime de 3.000 de kilometri. Speciali?tii spun c? acest? cantitate de aur existent? în centrul P?mântului ar putea servi la placarea planetei cu o folie cu o grosime de patru metri.

În pofida acestui fapt, concentra?ia de metale pre?ioase din mantaua terestr? r?mâne de 10 pân? la 1.000 de ori mai ridicat? decât ar trebui s? fie, potrivit procesului de formare a planetei.

Unii oameni de ?tiin?? au avansat ipoteza c? atrac?ia elementelor pentru fier s-a diminuat dup? ce au fost supuse presiunilor ?i temperaturilor mari de pe fundul oceanelor de magm?. Aceast? teorie func?ioneaz? îns? numai pentru anumite elemente.

Cercet?torii au propus astfel o alt? explica?ie, aceea a unui "bombardament târziu" - în urm? cu 3,8 - 4 miliarde de ani - cu al?i meteori?i, mai mici, care au ad?ugat planetei noastre ni?te elemente suplimentare, în propor?ie de 0,5% - 1%. Fierul lichid se deplasase deja spre centrul P?mântului, aurul ?i rudele sale siderofile nu au mai c?zut prad? atrac?iei pentru acesta, astfel încât au r?mas la suprafa?? - motiv pentru care poate fi g?sit în minele existente în prezent.

Explica?ia este plauzibil? ?i seduc?toare, îns? este dificil de confirmat. Chiar dac? geologii au dovezi vizuale ?i tangibile ale acestei "aglomer?ri târzii" de mici meteori?i pe Terra, ei nu ?tiu dac? acest aport a fost suficient pentru a justifica relativa abunden?? a metalelor pre?ioase în scoar?a terestr?.

Matthias Willbold ?i echipa sa de cercet?tori de la Universitatea din Bristol, Marea Britanie, au efectuat o analiz? de o precizie f?r? precedent a varia?iilor tungstenului - un metal foarte rezistent - de la suprafa?a Terrei.

Rezultatele studiului lor vin în sprijinul teoriei "sosirii târzii" a meteori?ilor.

De?i scoar?a terestr? are aproape peste tot aceea?i concentra?ie de tungsten 182 - un izotop al acestui metal -, acesta nu se reg?se?te în aceea?i concentra?ie în unele zone foarte vechi care au sc?pat de bombardamentul meteori?ilor, precum Isua, din Groenlanda, format? în urm? cu aproximativ 3,8 miliarde de ani.

Totu?i, astrofizicianul Thorsten Kleine sus?ine c? studiul ridic? alte întreb?ri interesante. Mostrele din Isua, care nu au fost supuse acestui bombardament târziu cu meteori?i, ar trebui s? fie s?race în elemente înalt siderofile. Totu?i, acest lucru nu este adev?rat, din motive care înc? le scap? speciali?tilor, a mai spus acesta.

Sursa

[Guest Advanced12]

Ce nu face omul pentru un interviu de ..... + banii care ii vin de pe urma inverviului