SMURD

[w1seMan]

In 15 ani, primul serviciu medical de interventie mobila infiintat dupa 1989, dintr-o initiativa personala, a devenit o adevarata mandrie nationala

Serviciul Municipal de Urgenta si Reanimare infiintat de medicul Raed Arafat a implinit vineri 15 ani de la prima interventie. Intr-un deceniu si jumatate, echipele SMURD au salvat mii de vieti,iar modul de organizare al serviciului din Mures a fost preluat de multe alte judete. Un „911” autohton care cunoaste valoarea vietii si se lupta pentru ea neintrerupt, un serviciu public care functioneaza la un nivel de eficienta pe care l-am dori in toate institutiile Romaniei.

Este de ajuns sa se strige o data „Urgenta!” ca echipa SMURD este pregatita sa faca fata oricarei situatii. Nimeni nu stie niciodata ce vor gasi la locul unde sunt chemati, dar stiu ca vor face absolut tot ce este posibil pentru a mai salva un om. SMURD exista pentru ca in medicina de urgenta fiecare secunda conteaza si fiecare minut poate fi limita dintre viata si moarte. Toti se implica in ceea ce fac si sunt dedicati in intregime, cu grija si responsabilitate. Si toti au ceva in comun: permanentul contact cu riscul. Riscul de a pierde un pacient si, in acelasi timp, riscul de a-si pierde propria viata.

La cei 41 de ani, cu statura sa impunatoare, dependent de tot ce inseamna comunicatie, fara sa stie ce este timpul liber, Read Arafat este cel care a pus bazele SMURD si a revolutionat medicina de urgenta din Romania. Si daca SMURD functioneaza ireprosabil, asta nu e intamplator, ci se datoreaza responsabilitatii si profesionalismului medicului iordanian. Supranumit "Micul Dumnezeu", lui Raed Arafat nu ai ce sa-i reprosezi ca medic. In tot judetul Mures, locul unde a luat nastere SMURD, nu exista suflare de om care sa nu stie cine e Raed. Si ei stiu ca daca Raed merge la o interventie, pacientul este ca si salvat.

„Accident la Hateg. Politraumatism grav...”, se striga pe holul mic al baracii SMURD Mures. Medicul Boeriu lasa totul si iese afara. Pana la elicopterul aflat pe pista lipita practic de baraca gri medicul mai primeste cateva informatii despre pacient, de la Raed Arafat, coordonatorul SMURD. In acelasi timp, sunt anuntati si pilotii; acestia verifica in cateva secunde conditiile meteo si ies din hangar, alergand spre elicopter. S-au scurs doar 5-6 minute si aparatul este deja in aer, indreptandu-se spre locul accidentului. Membrii echipei nu stiu niciodata ce vor gasi acolo, dar stiu ca vor face absolut tot ce este posibil pentru a mai salva un om. Si repede. Pentru ca in medicina de urgenta fiecare secunda conteaza, fiecare minut poate fi limita intre viata si moarte.

Iar echipa SMURD sfideaza timpul si moartea de 15 ani (impliniti chiar vineri, 23 septembrie). Asta ii tine aici si ii uneste.

Despre inceput, medicul primar Cristian Boeriu (37 de ani) isi aminteste ca totul era nou si atragator: „Era o ambulanta frumos colorata, care facea foarte multa galagie prin oras, cu multe girofaruri, si multi studenti la medicina erau atunci atrasi tocmai de aspectul asta deosebit. Era bataie pe programari, iti gaseai foarte dificil un loc in garda...”. El lucreaza la SMURD din 1992. Cand a venit, era student. A facut voluntariat pana in 2000, cand a fost angajat, prin concurs. De la el aflam si ca SMURD-ul nu prea era luat in serios la inceput. „Un medic strain, care venise de la Cluj si care facea galagie prin oras. Cam asta insemna SMURD-ul atunci. Sigur ca dupa doi-trei ani de activitate lucrurile au luat o turnura foarte serioasa”, spune el. Pe timpul studentiei, dar si al stagiaturii si rezidentiatului, Boeriu a fost sustinut financiar de parinti. La SMURD, l-a tinut in primul rand adrenalina. „E o activitate de alerta permanenta, te tine in priza si s-a dovedit in acesti 13 ani ca mi se potriveste. Cel care nu suporta nu rezista aici”, spune medicul. Iar pentru asta el „da vina” pe specificul muncii - o munca grea, la care sunt supusi cu totii in egala masura. „Noi avem cu totii o doza de... nebunie, pana la urma, si asta ne apropie”, nu se fereste el sa spuna.

Infrastructura

SMURD inseamna acum un sistem complex: dispeceratul (punctul principal de coordonare unde membrii SMURD lucreaza, alaturi de politie, pompieri, jandarmi etc., la solutionarea apelurilor primite la 112), iar la periferie sapte masini si echipaje de prim ajutor finantate sau co-finantate de autoritatile locale si Ministerul de Interne. In resedinta de judet exista o masina de terapie intensiva care lucreaza in colaborare cu spitalul si pompierii, elicopterul regional, care colaboreaza cu spitalul si Ministerul de Interne, prin unitatea de aviatie, si o unitate mobila de nou-nascuti, care deserveste mai multe judete pentru transportul neo-natal.

Cu elicopterul, SMURD acopera o zona imediata de interventie la locul accidentului de 8 judete, dar, in acelasi timp, toata zona Transilvaniei pentru transportul unui pacient in stare critica de la un spital la altul.

Anul trecut, SMURD Mures a avut 2.500 de interventii cu masina de reanimare, alte cateva mii cu masinile de prim ajutor, si 370 de interventii cu elicopterul. Unitatea de Primiri Urgente are 12 locuri, iar numarul pacientilor a crescut de la 6.000 in ‘95, la 30.000 de anul acesta.

„Baraca”

Cladirea SMURD, sau „baraca”, cum i se mai spune, se afla chiar langa Spitalul Judetean Mures. Este suficient de mica incat sa se auda de la un capat la altul daca seful striga „urgenta!”. A fost donata, cu o parte din dotare, de Spitalul Regal din Edinburgh si adusa bucata cu bucata cu ajutorul pompierilor scotieni. Numai formalitatile au durat o luna si jumatate, pentru ca Directia Sanitara judeteana se pusese de-a curmezisul. Tot atata timp le-a luat si oamenilor s-o reasambleze si s-o faca functionala. Primaria a construit fundatia, iar restul l-au facut pompierii si jandarmii. Au ajutat si medicii si asistentii, intre garzi si ture. In primii ani nu au avut femei de serviciu, asa ca si-au impartit camerele, de la medic la asistent, si au facut singuri curatenie, ca-n propria casa. Acum, peretii baracii sunt tapetati cu certificate, diplome, dar si incarcati cu dulapuri si bibliorafturi. Nu lipsesc fotografiile sau machetele cu elicoptere. Langa baraca se afla pista de aterizare si „hangarul albastru”.

Elicopterul rosu SMURD isi asteapta zilele acestea un generator nou. In locul lui, acum se pleaca la interventii cu un aparat identic, un Eurocopter, pus la dispozitie de Ministerul de Interne.

Cine moare si cine traieste

Petrisor Varasteanu este rezident in anul IV si lucreaza la SMURD din 2001. A gasit aici un sistem inca in formare, dar care in patru ani s-a perfectionat in fiecare zi. „Esential in sistemul de urgenta este sa ajungi la locul interventiei intr-un timp cat mai scurt, iar, odata ajunsa echipa avansata de interventie, poti sa spui ca acea victima este in siguranta, pentru ca s-a deplasat spitalul la victima. Este practic o camera de reanimare care s-a deplasat pe roti cu tot personalul si toate materialele necesare la bolnav”, spune medicul. Varasteanu a lucrat la Bucuresti, ca asistent in anestezie - terapie intensiva pediatrica, timp de 12 ani, apoi a venit la Targu Mures, pentru rezidentiat. A ales SMURD, pentru ca i se dusese vestea si centrului, si doctorului Arafat. „Un medic de urgenta cand ajunge la un accident rutier cu sase victime trebuie sa faca triajul, sa fie un mic Dumnezeu acolo, sa decida cine traieste, cine moare, sa hotarasca ce anume trebuie facut pentru a salva cat mai multi, iar stresul este fantastic pentru liderul echipei. Responsabilitatea apasa atunci pe umerii lui”, explica medicul greul profesiei. „Vii la serviciu, nu stii cand incepe, cand se termina, cate interventii o sa ai, pentru ca... nici oamenii nu stiu cand o sa moara. Nicio zi nu seamana cu alta si niciun pacient cu altul”, spune Varasteanu.

Cele mai grele momente

Suferinta umana la care asista permanent i-a invatat pe membrii SMURD sa-si infranga emotia, sa se detaseze. Doua momente i-au lasat insa complet ravasiti sufleteste. Doua accidente, unul de masina si unul aviatic, i-au luat dintre ei pe unii dintre cei mai buni colegi. Doi oameni au murit intr-un accident rutier la Predeal, iar in urma cu doi ani si jumatate un elicopter inchiriat de SMURD pentru interventii s-a prabusit la cinci minute dupa decolarea de pe aeroportul din Cluj. Atunci au pierdut un medic, un asistent si doi piloti. Acestia transportasera un nou-nascut cu o malformatie cardiaca la Cluj, de unde micutul urma sa plece in Ungaria pentru o interventie care, in cele din urma, i-a salvat viata. Pentru echipa SMURD si pentru familiile acestora au urmat luni de durere, care i-ar fi putut indeparta de misiunea lor. Au inteles ca oricare dintre ei poate muri, dar au ramas si, in ciuda riscurilor, au continuat sa faca ce stiau mai bine - sa salveze vieti.

„Iti trebuie si putin umor”

Oricat de grea sau cruda ar fi lupta pentru viata pe care membrii SMURD o duc de atata timp, ei nu si-au pierdut simtul umorului. Hajnal Vass (38 de ani) este asistent-sef si lucreaza la SMURD din ‘92, cand era inca la scoala postliceala sanitara. A fost un noroc sa fie aleasa, prin tragere la sorti, sa participe la un curs al SMURD. A fost decizia ei sa ramana. Echipa a fost unul dintre lucrurile care au atras-o cel mai mult. „Intr-un spital esti pus acolo si acolo trebuie sa stai, ori aici erai parte, erai intrebat, erai implicat si se lucra pe baza de respect reciproc. N-as spune ca unul fara celalalt nu se descurca, dar impreuna ating acel maximum”, spune asistenta-sefa despre cultura echipei care exista la SMURD. Le fel de mult au impresionat-o disciplina de aici, ordinea, dar si umorul si buna dispozitie: „Sunt glume pe care ni le permitem intre noi, sunt iesiri in oras sau farse memorabile de 1 aprilie. Odata, un coleg a fost deghizat in femeie gravida si in noaptea respectiva au fost chemati toti specialistii sa vina s-o vada - ginecolog, chirurg s.a.m.d. Sau colegi chemati in toiul noptii de-acasa, chipurile pentru interventie.... Trebuie si un pic de umor pe langa toate necazurile care se intampla, pe langa cele prin care am trecut si noi...”, spune Hajnal Vass.

Medicul care a infiintat SMURD este supranumit „Micul Dumnezeu”

Este omul care, acum 15 ani, in inima tarii a resuscitat medicina romaneasca de urgenta. Astazi conduce un SMURD model pentru toata tara si chiar pentru Occident, iar, salvarea altor vieti nu este o profesie, ci stilul lui de viata, de altfel, unicul...

In tot judetul Mures nu exista suflare de om care sa nu stie cine-i Raed Arafat. Muresenii il iubesc enorm si niciunul n-a auzit vreodata o critica la adresa lui. In ce-i priveste pe colegii de echipa, toti stiu ca, daca doctorul Arafat merge la o interventie, atunci pacientul e ca si salvat. Daca se intampla totusi ca pacientul sa moara - pentru ca nu exista medic, oricat de experimentat, care sa nu fi pierdut pacienti -, atunci toti stiu ca Raed a facut absolut tot ce e omeneste cu putinta ca sa-l salveze. „Un mic Dumnezeu”, i se mai spune, tocmai pentru ca realizarile lui de-a lungul timpului par minuni, desi nu depasesc limitele realitatii. La cei 41 de ani, „Micul Dumnezeu” are o statura impunatoare, voce sonora, dura, dar si un zambet molipsitor. Si vorbeste perfect romaneste, desi nu este roman, ci iordanian.

Raed a venit in Romania la varsta de 16 ani, iar la 17 a inceput sa studieze medicina la Cluj. La terminarea studiilor, in 1989, a vrut sa se si apuce de medicina de urgenta, dar, cum la Cluj n-a fost posibil, „din cauza sindicatelor”, a decis sa plece la Targu Mures.

A ajuns acolo la inceputul lui septembrie 1990 si, cu sprijinul doctorului Chioreanu, a reusit sa formeze o mica echipa. In urma cu 15 ani, pe 23 septembrie, pleca la prima interventie. „Fusese un accident rutier si era un obicei ca prima masina care trece sa arunce bolnavul in ea si sa ajunga cu el la spital, ca nimeni nu avea incredere ca sosesti. Am ajuns in sase minute si toata lumea se intreba „cine sunt astia care au sosit?””, isi aminteste doctorul Arafat.

Prima masina de interventie a cumparat-o cu bani proprii, din mostenirea lasata de tatal sau. Era o masina mica, marcata cu girofar, sirena, bine echipata, care lucra in colaborare cu Ambulanta. Apoi, in primele luni, au primit o masina de reanimare din Germania, ca donatie. A fost si momentul in care au aparut problemele cu autoritatile sanitare judetene, care spuneau ca n-au nevoie de asa ceva. „Simteau o concurenta, care, in final, nu era decat un sprijin. Un serviciu public, si nu o activitate privata, pentru ca noi lucram sub egida Clinicii de Terapie Intensiva a Spitalului Judetean”, explica Arafat.

Acasa, dar in garda

„In primele patru-cinci luni, am fost unicul medic care a facut garda permanenta. Luam masina si colegii la mine acasa, unde locuiam in chirie. Stateam practic la mine, iar daca ne chemau plecam”, povesteste Raed despre inceputurile SMURD-ului. De fapt, la inceput a fost doar SMUR, Serviciul Municipal de Urgenta si Reanimare. De-abia mai tarziu, in ‘91, cand au inceput colaborarea cu pompierii, s-a adaugat la nume si Descarcerarea.

„In primul rand faceam galagie mare, eram niste tineri nebuni care se plimbau cu masini pictate pe care scria ba SMUR, ba SMURD, ba doctor...”, isi aminteste acum medicul.

Tot in primul an au aparut si voluntarii, care au avut, de-a lungul timpului, un rol major in dezvoltarea serviciului. Insusi Raed a lucrat ca voluntar in primii 8 ani, la fel ca si majoritatea colegilor sai, medici sau asistenti. Pe unii i-au sustinut parintii, altii au lucrat si in spital, rezervand SMURD-ului orele libere. Mai tarziu, chiar spitalul a angajat pe schema asistenti si i-a transferat la SMURD. Acum sunt peste 170 de persoane in structura SMURD si a UPU (Unitatea de Primiri Urgente): medici, asistenti, pompieri, soferi, toate categoriile de personal, plus voluntari.

Despre succesul sau, doctorul Raed Arafat spune ca n-ar fi fost posibil daca n-ar fi avut alaturi oameni extraordinari si o echipa pe masura. La modul cel mai pragmatic insa, dezvoltarea sistemului de medicina de urgenta la nivelul judetului Mures a depins de foarte multi factori de decizie. Iar SMURD s-a bucurat de sprijinul tuturor: autoritati locale, nationale, dar si de suportul moral si material al oamenilor simpli. „Sa nu uitam ca Muresul a avut o premiera in ‘98, cand noi am achizitionat o ambulanta nou-nouta, complet dotata, la 100.000 de dolari, numai din bani colectati prin cheta publica, din tot judetul”, povesteste coordonatorul SMURD.

Sprijinul a venit de peste tot

Donatii in bani, echipamente sau ajutor in formarea profesionala au venit in timp si din alte tari, ca Marea Britanie (Scotia), Franta, Germania, Statele Unite ale Americii, Norvegia, Elvetia, Olanda sau Italia. Cu multe dintre aceste tari, SMURD colaboreaza in mai multe programe.

Acestea sunt insa si tarile de la care doctorul Raed Arafat a luat ce era mai bun pentru a face sistemul de la Mures sa functioneze. Iar cand il caracterizeaza nu este modest: „Diferenta intre Mures in anul ‘90 si Mures in 2005, in domeniul asistentei de urgenta, este de 30-35 de ani, comparativ cu alte tari. Noi in ‘90 aveam o asistenta de urgenta prespitaliceasca destul de rudimentara si ca dotare, si ca practica, si acum am ajuns la un model despre care foarte multi colegi din afara au spus ca se compara, si chiar bate unele sisteme din Europa Occidentala”. Desi mandru, Arafat este insa departe de a fi satisfacut. Visul sau este sa ajute la imbunatatirea nivelului de ingrijire medicala de medicina de urgenta in toata tara. Acum altii invata de la el, iar, pe modelul SMURD-ului din Mures, s-au creat centre la Oradea, Sibiu, Cluj, Timisoara, Craiova, Bucuresti si Iasi. „Mai e mult de munca. Eu sper ca pana in 2010-2015 sistemul sa fie total functional. Daca nu-l strica cineva, cu alte interese, comerciale...”, spune Raed Arafat.

Voluntar in serviciul public

De interese comerciale au fost si ei suspectati, inca de cand s-au infiintat. „In ultima perioada, au aparut unii care au atacat activitatea noastra cu Ministerul Administratiei si Internelor pe linie aviatica, pe motiv ca de ce Unitatea Speciala de Aviatie s-a bagat in treaba asta si ca ar trebui sa fie o activitate comerciala. Or, aceasta este o activitate publica, de stat, si n-are ce cauta interesul comercial aici. Dar cum am deranjat la inceput cu masinile SMURD, acum am deranjat anumite entitati prin activitatea organizata cu elicopterele”, crede doctorul Arafat. Merge insa inainte, asa cum a facut-o mereu pentru ca a invatat sa transforme piedicile in provocari. Iar momentele critice, in care SMURD a trebuit sa lupte pentru propria existenta, n-au fost putine. Numai in primii sase ani au primit comisii peste comisii de ancheta. Unii dintre anchetatori au pus chiar, neoficial, problema expulzarii lui Arafat din tara, pe motiv ca, in calitate de cetatean strain, ar fi fost ilegal sa conduca un serviciu de genul SMURD.

Apoi, in ‘94, cand au primit ca donatie, din Scotia, cladirea in care functioneaza acum SMURD, au avut din nou probleme. „Directia de sanatate a spus „Nu ne trebuie, s-o duca in Somalia, ca pe-atunci era la moda Somalia. N-avem nevoie de gunoaiele altora”. Si, de fapt, aceasta cladire a schimbat total rolul nostru - de la un serviciu care facea interventie in prespital, aducea bolnavul la usa spitalului si se oprea acolo, la un serviciu de urgenta foarte complex, care se ocupa si de primiri urgente, si de tot. Si a avut o influenta si asupra dezvoltarii conceptului de medicina de urgenta din Romania. A fost o lupta in care autoritati locale, parlamentari locali, personalitati locale au luat pozitie, de partea noastra”, povesteste Arafat. La fel a fost si cand ministrul sanatatii, Bartos, a emis un ordin care prevedea ca pe toate masinile sa scrie „Ambulanta” si „961”. Si atunci SMURD-ul a riscat sa fie desfiintat. „Simteam ca trebuie sa merg mai departe. Era o senzatie ciudata, sa vrei sa faci ceva, si sa patesti ce pateam. Dar ce n-au inteles ei despre mine e ca mai mult ma ambitionau. Asta n-au inteles nici pana acum in legatura cu mine si cu echipa mea”, spune coordonatorul SMURD.

O singura politica - a pacientului

In Mures, exista deja „o cultura SMURD” si in randul oamenilor obisnuiti, iar pe Raed Arafat unii chiar ar vrea sa-l vada primar. Daca ar candida, probabil ar castiga, numai ca lui nu i-a trecut nicio clipa prin gand asa ceva. Iar cand vorbeste de asta, aminteste zambind de „evolutie pana la nivelul incompetentei”: „Eu sunt bun ca doctor de urgenta, nu ca primar. Poate sunt un bun manager in domeniul meu, medicina de urgenta, nu stiu daca in alte domenii as fi bun, n-am testat si nici n-am de gand sa testez. Inca mai am mult de facut la mine. Nu intru in politica pentru ca nu acolo este locul meu. De facut, fac politica, dar numai politica pacientului. Colaborez cu politicienii foarte bine si recunosc cand un politician ne sprijina. Cel mai rau este sa nu recunosti cand cineva te-a ajutat si sa arati cu degetul numai pe cine iti face rau”, spune Raed.

Sursa : Evenimentul Zilei