Casca prin care Îl vedem pe Dumnezeu

[EleMeNt]

Vreme de mii de ani am meditat, am postit ?i am organizat ritualuri. Ne-am rugat ?i am f?cut incanta?ii pentru a realiza contactul cu planul divin. Dar dac? singurul lucru necesar pentru a-l vedea pe Dumnezeu const? doar într-un magnet pozi?ionat pe una dintre emisferele creierului?

În anul 2003, biologul evolu?ionist britanic Richard Dawkins a devenit cobai în cadrul unui experiment ?tiin?ific. Neurocercet?torul Michael Persinger, coordonator al laboratorului de cercetare a min?ii ?i a con?tiin?ei, din subsolul cl?dirii ?tiin?ifice a Universit??ii Laurentian, Sudbury, Canada, pretindea c? a reu?it s? le induc? experien?e religioase unor subiec?i prin stimularea unor regiuni specifice din creierele lor, cu ajutorul pulsa?iilor electromagnetice.

Dawkins, renumit atât pentru studiile biologice cât ?i pentru criticile sale la adresa religiei, s-a oferit voluntar s? testeze dispozitivul electromagnetic al lui Persinger - "ma?in?ria Domnului", a?a cum au botezat-o unii jurnali?ti. "Am fost dintotdeauna curios cum ar fi s? am o experien?? mistic?", a declarat Dawkins la scurt timp dup? experiment, ocazie cu care ?i-a m?rturisit ?i dezam?girea pentru faptul c? nu a experimentat "comuniunea cu universul" sau vreo alt? senza?ie spiritual?.

Chestiunea este controversat?, împingând ?tiin?a spre limitele ei. Religia este în mod cert cea mai complex? manifestare a celui mai complex fenomen cunoscut stiin?ei, mintea uman?. Dimensiunile religiei variaz? de la intens personale pân? la culturale ?i geo-politice, iar cercet?torii studiaz? experien?ele religioase din motive ?i cu premise foarte diverse. Unii dintre ei sper? s? descopere ra?iuni concrete ale ei ?i s? îmbog??easc? credin?a, în timp ce al?ii v?d religia ca pe o relicva ru?inoas? a trecutului speciei umane, dorind totu?i s? o explice.

Mul?i oameni de ?tiin??, asemenea lui Persinger, privesc creierul ca pe o cheie pentru în?elegerea religiei. Al?ii se concentreaz? pe origini psihilogice, genetice, sau biochimice. ?tiin?a religiei are precedente istorice, Sigmund Freud ?i William James abordând subiectul chiar în secolul trecut. Acum, cercet?torii moderni aplic? tomografii, teste genetice ?i alte instrumente puternice în încercarea de a localiza cauzele psihologice ale experien?ei religioase, a-i caracteriza efectele, a începe s? îi explice influen?a peren? ?i poate chiar a le reproduce.

Experien?e la limita mortii

La Universitatea din Sudbury exist? un dispozitiv despre care se spune ca ar determina experien?e paranormale prin manipularea creierului uman cu ajutorul stimul?rii electromagnetice, pe baza unor tipare complexe de frecven??. Subiec?ii testelor cu acest aparat au m?rturisit, în procentaj considerabil, c? folosirea "C??tii lui Dumnezeu" a n?scut în ei tr?iri atât de profund spirituale încât li s-au p?rut complet reale. Dac? relat?rile sunt adev?rate, unde ne duce acest fapt? Infirm? el experien?ele de acela?i fel pe care le-au avut unii oameni în afara experimentului din laboratorul doctorului Michael Persinger? Sau, dimpotriv?, confirm? solid rela?ia dintre om ?i Dumnezeu? Este paranormalul o for?? interioar? sau un factor extern?

Pentru a examina subiectul, unii speciali?ti sunt de p?rere ca trebuie aprofundat conceptul experien?elor la limita mor?ii (NDE). De-a lungul timpului, aceste tr?iri s-au manifestat în cazul oamenilor din toat? lumea, indiferent de credin?? religioas?, de vârst? sau stil de via??, cu o oarecare regularitate. Adesea, astfel de situa?ii par s? aib? în comun anumite tematici în care subiectul asist? la scene ?i vede obiecte ?i personaje dincolo de în?elegerea mundan?, experimentând concomitent emo?ii puternice care declan?eaz? atât team? inexplicabil? ?i disperare, cât ?i împ?care ?i unificare cu Universul.

Tocmai intensitatea acestor emo?ii este cea care le ofer? adesea oamenilor impulsul de a-?i schimba complet vie?ile (în general într-o manier? considerat? de ei mai bun?) ?i de a oferi speran?? nu doar lor în?i?i cât ?i celor pe care îi cunosc. Înc? din anii '70 s-au desf??urat studii intense privitoare la cauzele acestor manifest?ri, iar doctorul Persinger crede c? are r?spunsul; un r?spuns care, din p?cate, nu este unul pe placul multora.

O experien?? de extracorporalizare este cea în care o persoan? aflat? în pragul decesului se autopercepe p?r?sindu-?i trupul c?tre un tunel spre cap?tul luminos al c?ruia se îndreapt? cu vitez?. Traversând acest tunel, oamenii se întâlnesc des cu prezen?e spirituale semnificative pentru ei. În general, experien?a este pozitiv? ?i optimist?, dar ocazional are conota?ii negative ?i terifiante. Avansând în "c?l?torie" ajung aproape întotdeauna în punctul unde li se spune c? trebuie s? revin? pe P?mânt din motive care dep??esc în?elegerea, moment dup? care se trezesc la scurt timp. Este aceast? aventur? un concept Jung-ian asupra mor?ii, o manifestare oniric? - ?i deci complet imaginat? - cauzat? de o traum? foarte puternic?? Sau, sub ac?iunea acelora?i stimuli, creierul percepe într-adev?r o lume exterioar?, inaccesibil? în mod normal?

O lume paralela?

Studiul doctorului Persinger a demonstrat c? cei care poart? "casca Domnului", o casc? de motociclism cu electrozi ?i bobinaje ata?ate astfel încât s? bombardeze zone cerebrale, cum ar fi lobii temporali, cu diferite frecven?e magnetice, pot manifesta o serie de halucina?ii, de la impresia c? vorbesc cu mor?ii pân? la a vedea fantome ?i chiar a sim?i moartea ?i "senza?iile" ulterioare ei. Dar a spune c? acest dispozitiv poate explica în mod consistent paranormalul ca pe o halucina?ie este ca ?i cum am pretinde c? televizorul demonstreaz? c? oamenii pe care ni-i arat? sunt fictivi.

Casca Domnului este numele popular dat unui aparat de laborator mai corect numit "Casca Koren", dup? numele lui Stanley Koren, de la Departamentul Neuro?tiin?ific al Universit??ii Laurentian, care a construit-o conform specifica?iilor oferite de doctorul Michael Persinger.

Persinger a atras mult? aten?ie cu inve?ia sa de natur?, se spune, s? îi induc? unei persoane senza?ia prezen?ei lui Dumnezeu. Cercet?torul pretinde c? poate crea o experien?? religioas? pentru oricine prin "dereglarea" creierului cu ajutorul unor pulsa?ii electrice regulate. Aceast? metod? determin? lobul temporal stâng s? traduc? activitatea din partea dreapt? a creierului ca pe sim?irea unei prezen?e. Aceast? prezen?? poate fi interpretat? ca orice, de la Dumnezeu pân? la demoni ?i, atunci când implica?iile experimentului nu îi sunt divulgate subiectului, aproximativ 80% dintre cei care poart? Casca lui Dumnezeu spun c? simt pe cineva sau ceva în imediata apropiere.

Richard Dawkins, spre exemplu, faimos pentru criticile sale la adresa religiei, se num?r? printre cei neimpresiona?i de experiment. B?rbatul a purtat casca, dar în urma ?edin?ei de "paranormale" a declarat c? nu a sim?it altceva decât u?oare ame?eli ?i crampe la nivelul picioarelor dup? ceva timp. Ca r?spuns, Persinger sus?ine c? unii indivizi ar putea fi mai predispu?i genetic la sim?irea prezen?ei Domnului sau a unei puteri m?re?e, ?i poate nici nu ar avea nevoie de un dispozitiv ca al lui pentru a realiza acest lucru.

Conform lui Persinger, câmpurile electromagnetice natural create pot cauza ?i ele experien?e religioase, îndeosebi în cazul celor înclina?i s? îl simt? pe Dumnezeu. Spre exemplu, puternice ploi de meteori?i au avut loc pe P?mânt atunci când Joseph Smith, fondatorul Bisericii Sfin?ilor Zilei de pe Urm? a fost vizitat de îngerul Moroni, precum ?i atunci când Charles Taze Russell a format congrega?ia Martorilor lui Iehova.

Cu cine vorbeste Dumnezeu?

Dar exist? oare un avantaj în a fi genetic deschis spre Dumnezeu? Cercet?torii încearc? s? discearn? dac? exist? vreun motiv evolu?ionist pentru care creierele noastre sunt atât de receptive la experien?ele religioase. Religia ar putea fi un efect secundar al creierului aflat in dezvoltare; creierele noastre au avut nevoie de mijloace prin care s? î?i explice lumea din jurul nostru, a?a încât ar fi putut crea un sistem de credin?? la care s? apeleze în caz c? au întreb?ri.

De aceea, religia ar fi putut servi acestui scop oamenilor primari, prin povestile sale cumva supranaturale de explicare a cauzei ?i a efectului. Dar acum, religia este o tr?s?tur? complex? ?i... costisitoare; implic? timp ?i sacrificii, cum ar fi rug?ciunea, medita?ia, postul. Aceasta în timp ce ast?zi ?tiin?a explic? tot mai des ?i mai profund lumea. Nu ar fi trebuit oare ca religia s? dispar? pân? acum, daca a fost numai un mijloc de adaptare primitiv??

Ateii ar putea, desigur, spune cu destul? convingere c? da. Îns?, a?a cum atrage aten?ia un antropolog ?i cum un om în?elept a spus odat?, chiar ?i în orice ateu zace instinctul închin?rii ?i, atunci când o situa?ie periculoas? scap? de sub orice form? de control, acela?i ateu tinde s? î?i pun? speran?ele în ceva aflat mai presus de percep?iile sim?urilor. Acest lucru ar putea indica faptul c? creierul nostru va c?tua mereu o form? de speran?? transcedental? sau o protec?ie nelumeasc?, fie ca se cheam? sau nu Dumnezeu.

Iar unii biologi evolu?ioni?ti argumenteaz? c? exist? importante beneficii individuale ?i colective pentru o minte conectat? la religie. Individual, cei care cred ca ceva mai mare decât ei în?i?i vegheaz? la bun?starea lor, par s? ia decizii mai bune în termeni de adaptare evolutiv?; de asemenea, pot fi mai pu?in predispu?i la excese sau comportamente periculoase, dac? au impresia c? cineva dincolo de ei ar putea dezaproba aceste lucruri. Dar adev?ratul beneficiu s-ar putea rezuma la o fa?et? a darwinismului care nu mai atrage foarte mult? aten?ie: supravie?uirea unor întregi grupuri.

sursa

[spades]

http://www.linkmania.ro/forums/index.php?showtopic=400936

A mai fost postat o data.

[Tybork]

Mai folositi din cand in cand si functia "Search" ca de multe ori face minuni.

[Closed]