Aromanii

[Guest Advanced12]

Multii am auzit de cuvantul "Aromanii" care unii nici nu stiu ce inseamna.Ei bine "Aromânii" (numi?i în România ?i macedoromâni, armâni, macedoneni latini, macedono-vlahi,sau, mai popular, machedoni), sunt o ramur? a latinit??ii r?s?ritene, al?turi de dacoromâni, meglenoromâni ?i istroromâni. Num?rul lor este greu de estimat, fiindc? exist? numeroase c?s?torii mixte, ?i fiindc? mul?i aromâni nu mai vorbesc limba aromân?, astfel c? estima?iile variaz? de la 100.000 pân? la aproximativ 2,5 milioane[8]. Ei nu trebuie confunda?i cu ‘’Macedonenii’’, care sunt locuitorii regiunii istorice Macedonia în sensul larg (fie ei Greci, Slavo-macedoneni sau al?ii), sau cet??enii Republicii Macedonia în sensul mai strâmt.

-Origine:

Originea Aromânilor este disputat?, dar un punct de accord între to?i istoricii, etnologii, lingvi?tii ?i filologii este c? ei descind, ca ?i dacoromânii, meglenoromânii ?i istroromânii, din Protoromâni. Matilda Caragiu Mario?eanu a formulat urm?toarea defini?ie: Aromânii sunt dintotdeauna sud-dun?reni. Ei sunt continuatorii popula?iilor sud-est-europene romanizate (macedoneni, greci, traci, iliri) sau colonizate de romani,[9] în timp ce T. J. Winnifrith nu ?ov?ia s? afirme c?: "...dac? vrem s? vorbim despre aromâni (vlahi), trebuie s? începem cu Olimpia ?i Filip ai Macedoniei".

-De unde provine acest nume:

Vlahi a fost un termen folosit în Evul Mediu timpuriu ca un exonim de origine germanic? (walh, mai târziu welsh) pentru toate popoarele romanice (?i chiar unele celtice: Wales), inclusiv pentru popula?iile romanice din r?s?ritul Europei ?i din Balcani, dar, în zilele noastre, este folosit în mod normal (în special de c?tre greci) numai pentru aromâni, românii fiind numi?i vlahi sau valahi numai în context istoric sau ca termen vag derogativ sau dac? este vorba de românii timoceni, care vorbesc de asemeni dialectul dacoromân ?i anume un grai apropiat de cel din Mehedin?i. Vezi de asemenea: Etimologia cuvântului vlah.

Numele de tsintsari (?in?ari) este dat aromânilor în special de sârbi sau maghiari (cincárok). Lexicograful sârb Vuk Stefanovi? Karadži? explic? acest nume prin faptul c? sunetele ce ?i ci din limba latin? aromânii le rostesc tse, tsi. Karadži? a avansat ?i ipoteza c? tsintsari vine de la tsintsi (în române?te cinci), dar Theodor Capidan afirm? c? folosirea relativ rar? a cuvântului cinci nu poate explica acest nume, ?i c? el poate fi atribuit mai degrab? frecven?ei mari a sunetelor tse, tsi în aromân? în propozi?ii precum „Tsi fatsi?” („Ce faci?”).

Un nume mai vechi, cu tent? peiorativ?, este cel dat de greci: kutsovlahi (???????????? Kutsovlahos, adic? „vlah ?chiop”), folosit în contrast cu numele de mavrovlahi, dat românilor din nordul Dun?rii. (Mavrovlahi sau morlaci reprezint? un alt grup românesc balcanic, migrat spre coasta Dalma?iei. Resturi de popula?ie morlac? sunt ast?zi practic complet asimilate în popula?ia croat?.)

O parte din turci ?i din albanezi îi numesc pe aromâni ?oban („ciobani”) din cauza ocupa?iei principale tradi?ionale a acestora.

-Cultura si Limba:

Limba matern? a aromânilor este limba aromân?. Dup? unii lingvi?ti, limba aromân? este o limb? aparte din grupul limbilor romanice, subgrupul limbilor romanice de est, al?turi de limbile român?, meglenoromân? ?i istroromân?. Al?i lingvi?ti o consider? ca fiind un dialect al limbii române, împreun? cu dialectele dacoromân, meglenoromân ?i istroromân. Matilda Caragiu Mario?eanu, academician de origine aromân?, crede c? aromâna este un dialect al protoromânei, adic? al mo?tenirii comune latine r?s?ritene ?i nu al limbii daco-române ?i de asemenea ca cele doua limbi romanice din nord ?i din sud, sunt limbi func?ionale ?i trebuie tratate ca atare.

În prezent sunt recunoscu?i oficial ca minoritate, în Fosta Republic? Iugoslav? a Macedoniei. Ziua de 23 mai este declarat? s?rb?toare oficial? în FYROM ?i de asemenea este s?rb?torit? ca zi na?ional? de c?tre aromânii ?i meglenoromânii cet??eni ai acestui stat; ceilal?i se întâlnesc în fiecare an în ziua de 15 august la Samarina (Grecia), dar exist? ?i alte festivaluri, întâlniri ?i comemor?ri. Simbolul în care o parte din Comunitatea Aromân? din România se recunoa?te este « Soarele de la Vergina ».

-Istoria:

În Evul Mediu aromânii au creat în 1186 în bazinul Dun?rii de jos ?i al Vardarului (sudul actualei Românii, Bulgaria ?i actuala Macedonie) regatul atunci denumit Regnum Bulgarorum et Valachorum (iar azi cunoscut ca ?aratul vlaho-bulgar, denumit de istoricii bulgari ?i str?ini Al doilea ?arat bulgar). Au mai existat ?i comunit??i semi-autonome pe teritoriul actualei Grecii, cum ar fi Vlahia Mare sau Vlahia Mic?. Ulterior aromânii au jucat un rol important în independen?a mai multor ??ri balcanice cum ar fi Bulgaria, Albania ?i Grecia fa?? de Imperiul Otoman.

În afara acestor forma?iuni politice istorice, aromânii nu au creat, nici revendicat state, cu o singur? excep?ie, efemer? ?i socotit? de majoritatea aromânilor ca mascarad? politic?, crearea în 1941 sub controlul Italiei a a?a zisului Principat din Pind, dup? ce armata German? a înfrânt Grecia.

Aromanii astazi:

În Grecia

În Grecia, aromânii se împart în mai multe ramuri, dintre care cele mai mari sunt : cea a gr?mu?tenilor, cea a pindenilor ?i cea a f?r?ero?ilor. Primele dou? ramuri se autodenumesc armâni, în timp ce f?r?ero?ii se autodenumesc r?mâni, r?m?ni sau chiar remeni. Toate cele trei ramuri sunt cunoscute de greci sub denumirea de ?????? („vlahi”).

Gr?mu?tenii ?i pindenii sunt porecli?i ?i ???????????? (cu?ovlahi, care nu înseamn? "vlahi ?chiopi" cum crede mult? lume, ci provine din porecla turceasc? Koçiflakler, "vlahii berbecilor", referitor la p?storitul cu care se ocupau), în timp ce f?r?ero?ii sunt adesea denumi?i ?????????????? („vlahi arvani?i” sau „vlahi arb?na?i”, adic? „vlahi albanezi”). Gr?mu?tenii sunt concentra?i mai ales în nordul ?i centrul Macedoniei grece?ti (nomele Cojani, Custura, Florina ?i Grevena) în timp ce pindenii locuiesc în sate din Mun?ii Pindului din Macedonia de sud-vest, în Epirul de nord, respectiv în vestul Tesaliei.

Unele comunit??i de f?r?ero?i constituie majoritatea locuitorilor din ?apte sate situate la sud de Epir, în Aetolia-Acarnania, zona cunoscut? în evul mediu sub denumirea de Megali Blaxia respectiv Vlahia Mare. Sate r?zle?e, locuite compact de f?r?ero?i, se întâlnesc ?i în Macedonia, pe culmile muntelui Vermion (Gr?m?ticuva de sus ?i cea de jos), dar ?i în Tesalia de sud-est, în apropierea portului Volos, cum e cazul a?ez?rii Sesclu sau Sesklos. To?i f?r?ero?ii se autodenumesc r?mâni, îns? nu to?i Aromânii se autodenumesc f?r?ero?i. Acesta din urma este cazul Aromânilor din localitatea Megidei sau Midzidei (în grece?te Kefalovryssi).

O alt? popula?ie de aromâni se g?se?te pe versan?ii vestici ai muntelui Olimp, în sud-estul Macedoniei grece?ti. Ace?ti aromâni nu sunt nici gr?mu?teni nici f?r?ero?i, iar în virtutea geografiei, nu pot fi considera?i nici pindeni, întrucât muntele Olimp nu face parte din lan?ul mun?iilor Pind. Totu?i, particularit??i lingvistice ?i de alt? natur? i-au determinat pe cercet?tori s? ajung? la concluzia c? ace?ti aromâni (sau vlaho-'olimpieni', cum au mai fost numi?i) au r?d?cini în a?ez?ri tradi?ionale aromâne din Pind, de unde au emigrat ulterior, în evul mediu timpuriu, în zona Olimpului. Satele locuite compact de aromâni sunt denumite de greci "?? ??????????" ("?ara aromânilor").

Comunit??i aromâne mai mici, provenite tot din Pind, se întâlneau odinioar? ?i în insulele Ioniene, indeosebi în Cefalonia, unde se refugiaser? dup? cucerirea otoman?, ?i unde s-au p?strat pân? azi localit??i ca "Vlahata", "Coborata", ?i nume de persoane ca "Mu?atos" sau "Kalovlahos".

Gr?mu?teni, pindeni, f?r?ero?i: diferen?ieri lingvistice, culturale ?i politice

Vlaho-Clisura: o a?ezare locuit? exclusiv de aromâni în Grecia, a?a cum ar?ta în anii 1920'

Departe de a fi reprezentat în decursul istoriei o entitate omogen?, cele trei mari grupuri ale aromânimii din Grecia v?desc diferen?ieri substan?iale. Diferen?ele dintre gr?mu?teni, f?r?ero?i ?i pindeni sunt de ordin cultural, lingvistic ?i într-o oarecare m?sur? vestimentare.

Ca exemplu tipic, verbul a fi se conjug? complet diferit. Astfel, se conjug? Mini escu la gr?mu?teni ?i f?r?ero?i, respectiv Io hiu la aromânii din Pind, Olimp ?i în unele sate din Vermion. La persoana a II-a singular se spune Tini hii pentru prima grupare, respectiv Tini eshts? la gr?musteni ?i f?r?ero?i. Formele mini escu/esc au fost semnalate de Theodor Capidan de asemeni la mocanii din R??inari ?i la cei din Soveja, Vrancea.[13]

O alt? clasificare, mai mult politico-cultural? decât etnic?, îi împarte pe aromâni în dou? fac?iuni: cea tradi?ional filo-otoman?, ulterior filoromân?, ?i cea filoelenic?. Filo-otomanii, majoritari pân? în 1912, erau denumi?i peiorativ de ceilal?i Turcomani (cei dintre ei care trecuser? la religia islamic?, ?i a c?ror limb? a evoluat diferit de dialectele aromâne, fiind zi?i Turci?i, ulterior Megleni?i dup? masivul Meglen unde s-au a?ezat), în timp ce filogrecii, deveni?i majoritari dup? 1913, au fost denumi?i peiorativ de cei filo-otomani grecomani respectiv ca?aoni, ca?ani sau c?ci?uni. De altfel, cara-ca?anii respectiv saracacianii sunt, se pare, un grup de aromâni f?r?eroti greciza?i în secolele al XVIII-lea ?i XIX-lea.[14]

Ini?ial, ca orice minoritate, Aromânii au c?utat mai înainte de orice s? poat? r?mâne în localit??ile ?i zonele pe care le locuiau, încercând s?-?i concilieze vecinii ?i autorit??ile. Cei dintre ei care, în 1913, dup? al doilea r?zboi balcanic, s-au declarat membri latinofoni ai ???????? ?????? ???????? (na?iunii grece?ti) au fost accepta?i ca cet??eni de drept în Grecia (în care, ulterior, a ap?rut teza c? originea lor ar fi de c?utat printre popula?ia greco-macedonean? romanizat? de-a lungul C?ii Egnatia). Cei care, în schimb, luasera pozi?ie împotriva Greciei, precum ?i o parte dintre cei care, în 1913, au fost pu?i sub st?pânirea Albaniei, Serbiei sau Bulgariei, au c?utat ?i ob?inut sprijinul României, constituind de atunci încoace fac?iunea filo-român? (istoriografia româneasc? socotindu-i, ca ?i cea sârbeasc? ?i bulg?reasc? de altfel, ca fiind desprin?i în Evul Mediu timpuriu din românimea nord-dun?rean?). O parte dintre ace?tia, de altfel, au fost str?muta?i în anii 1919-1925 în Dobrogea de Sud, descenden?ii lor constituind ast?zi comunitatea Aromân? din România. Ceilal?i au beneficiat, între 1918 ?i 1944, de finan?area unei re?ele ?colare în limba român? în Grecia de nord (prin acord cu acest stat), dar, între 1938 ?i 1941, o parte din aceast? re?ea a propov?duit elevilor ideile ultra-na?ionaliste ale Legionarilor, ceeace s-a încheiat prin desprinderea definitiv? a unei p?r?i din Aromânii filo-români de Grecia, prin "aventura principatului din Pind" ?i printr-un dezacord profund ?i durabil între Aromânii filo-eleni ?i cei filo-români[15].

Localit??i compact filoromâne se pot întâlni azt?zi în mun?ii Pindului la Avdela, Turia (în grece?te Deskati), în mun?ii Vermion la Doliani ?i cele dou? Gr?m?ticova, la Cândrova, la Selia lânga Veria, ?i par?ial la B?iasa (Vovousa) ?i Perivoli. Aromâni cu sim??mânte filoromâne mai exist?, de?i în minoritate, în multe alte localit??i, dar majoritatea dintre ace?tia tr?ie?te ast?zi în România sau în diaspora.

În Grecia slavofonii, turcofonii ?i albanofonii sunt recunoscu?i ca minorit??i na?ionale, dar nu ca popula?ie nativ?, fiindc? în Grecia doar cei ce descind din vechii eleni sunt recunoscu?i ca b??tina?i. Majoritatea acestora sunt grecii propriu-zi?i, dar ?i Aromânii filo-eleni sunt considera?i b??tina?i ?i membri ai na?iunii, ca "greci vorbitori de limb? neolatin?" (de?i limba ?i cultura lor au mai multe în comun cu limba român? decât cu greaca) parte din Elleniki ethniki koinonia (comunitatea neamului elenic). Guvernul grec nu face nimic pentru p?strarea limbii ?i specificit??ilor Aromânilor, dar nici împotriv?.

În Albania

Cea mai mare parte a aromânilor din Albania, care num?r? în jur de 80.000 de persoane, se denumesc ei în?i?i r?mâni, astfel încât clasificarea lor simplu ca 'aromâni' este problematic?. Ei apar?in ramurii f?r?ero?ilor ?i sunt concentra?i în zona muntoas? din sud-vestul Albaniei în jurul ora?ului Corcea sau Kori?a. O alt? parte a aromânilor a fost sedentarizat? în zona de câmpie din jurul ora?elor Fier ajungând pân? pe malul m?rii Adriatice la Vlora sau Avlona. În anumite cazuri, sate speciale s-au alocat pentru ace?tia de catre statul albanez cum ar fi a?ezarea denumit? Anton Poci. Cea mai cunoscut? a?ezare istoric? aromân? este localitatea Moscopole din sud-estul Albaniei.

Din ace?ti r?mâni, mul?i b?rba?i practicau înc? în anii 1950-60 transhuman?a, f?r? s? aib? domiciliu fix, a?a cum i-a surprins etnologul clujean Petru Neiescu într-una din vizitele sale pe teren. Se pare ca ace?tia nu sunt f?r?ero?i propriu-zi?i, ci saracaciani care au reu?it s? scape de procesul de grecizare stabilindu-se în decursul diferitelor perioade istorice în spa?iul albanez.[16] Vechea politica de sprijinire de c?tre Bucure?ti a institu?iilor de înv???mânt ?i stabilimentelor biserice?ti pentru r?mânii aromâni pare s? se reînnoade ?i mai recent Atena se confrunt? cu concuren?? din partea României. În Albania, pe lânga sus?inerea ?colii ?i gr?dini?ei de la Divjaka, unde înva?? româna ?i aromâna [17] peste 60 de copii, s-au alocat peste 2 miliarde de lei pentru Biserica ortodox? aromân? "Schimbarea la Fa??" din Corcea, patronat? de Patriarhia român? unde activeaz? preotul-paroh aromân f?r?erot Dumitrache Veriga [18]. Cel mai vestit ?i apreciat fotograf profesionist contemporan din Albania, Aurel Duka, este aromân. Fatos Nano, alt aromân, a fost prim-ministru din partea Partidului Socialist în perioada 1991-2005.

În Republica Macedonia

În Republica Macedonia, aromânii apar?in mai ales ramurii gr?mu?tenilor ?i sunt concentra?i în regiunea Štip-Ko?ani respectiv Ovce Polje.

La mic? distan?? de Bitola, la o altitudine de 950 de metri, se afl? dou? a?ez?ri tradi?ionale aromâne, Gope? respectiv Mulovi?te, unde au existat ?coli române?ti ?i puternice nuclee filoromâne înc? din anii 1880. Aceste dou? a?ez?ri oarecum izolate se remarc? printr-o arhitectur? vernacular? în care predomin? case solide ?i spa?ioase din piatr?, construite uneori cu mai multe nivele.

Un caz aparte îl reprezint? satele Beala de Sus ?i Beala de Jos, situate tot la mare altitudine, lâng? grani?a cu Albania ?i care sunt locuite de f?r?ero?i, par?ial în comun cu albanezi ghegi.

În Republica Macedonia, guvernul recunoa?te cifra oficial? este de 8.467 Aromâni, care au o situa?ie mai bun? decât în alte ??ri, fiind reprezenta?i în parlamentul macedonean ?i având dreptul s?-?i p?streze identitatea etnic?, lingvistic?, religioas? ?i cultural?, precum ?i dreptul la înv???mânt în limba matern?, în parte ?i datorit? faptului c? aromânii sunt printre pu?inele na?ionalit??i conlocuitoare care sus?in Republica Macedonean?.

În Bulgaria

Aromânii erau concentra?i pân? de curând în regiunea Pirin sau Macedonia Pirinului, la sud-vest de Sofia, în jurul localit??ii Giumaia sau Dzumaia de munte, ast?zi parte a ora?ului redenumit Blagoevgrad, care, pân? în 1913, s-a aflat sub administra?ie otoman? direct?. Dup? aceast? dat? Giumaia a intrat în componen?a statului bulgar, iar aromânii gr?mu?teni de aici (supranumi?i 'cipani') au fost supu?i unei campanii dure de bulgarizare. Din acest motiv, o mare parte a acestora s-a stabilit ulterior în Regatul României, în Cadrilater, de unde au fost împropriet?ri?i ulterior în Dobrogea de nord.

Un alt segment al aromânilor gr?mu?teni din zon?, ace?tia filo-eleni, s-au mutat în nordul Greciei, unde pot fi intâlni?i ?i ast?zi în or??elul Prosotsani. În Bulgaria propriu-zis?, aromânii se afl? ast?zi doar ca izolat, în aria muntoas? din sud-vest. În num?r mai mare locuiesc în a?ezarea Pe?tera, dar marea majoritate a Aromânilor a fist bulgarizat? în decursul secolului XX, prin asimilarea ?colar?. Exist? în aceast? ?ar? toponime (Cleava, Cula, Clocotni?a, Lunga, Montana, Petrossa, Repeda, Vlahina...) ?i patronime (Fra?ev, Skurtov, Vlahov...) care pân? ast?zi amintesc de fosta Aromânime din Bulgaria, ast?zi minimizat? de istoriografia oficial?.

În afar? de aromâni, denumi?i de bulgari vlasi, Bulgaria g?zduie?te o important? popula?ie de vorbitori ai limbii române (dialectul daco-român), care se autodenumesc rumâni. Ace?ti vorbitori, denumiti de bulgari vlahi nu sunt aromâni, ci au un grai asem?n?tor cu graiurile oltene?ti. Aria de r?spândire a acestor români se afl? mai ales în jurul Vidinului ?i de-a lungul Dun?rii pân? aproape de Ruse.

Pe lânga ace?tia, exist? în nord-estul ??rii ?i o popula?ie de rudari, romi vorbitori de limb? român? (din cauza faptului c? înainta?ii lor au tr?it în robie în ?ara Româneasc? timp de mai multe secole, pân? la mijlocul secolului XIX). Ace?tia sunt denumi?i impropriu tot vlahi (vezi mai jos).

Aromânii stabili?i în ora?ele din Bulgaria, mai ales la Sofia, unde influenta colonie macedoromân? a prosperat pân? la începutul secolului XX sunt cunoscu?i sub numele de ?in?ari, denumire sub care aromânii sunt cunoscu?i în Serbia (http://www.armanami.org/article.php?idArticle=53).

De curând, aromânii "vlasi" din Pe?tera ?i românii "vlahi" din Vidin au început s? se organizeze în comun, sub egida unei organiza?ii care îi va cuprinde sub un singur nume etnic, respectiv cel de român [19]. Aromânii ?i vlahii români nu sunt recunoscu?i ca minoritate în pofida interven?iei de acum câ?iva ani f?cute de prim-ministrul de atunci Adrian N?stase [20].

Recens?mantul bulgar din 1926 d?dea urm?toarele cifre: 69.080 de români, 5.324 aromâni, 3.777 "cu?ovlahi", 1.551 "?ân?ari" (în total 79.728 de persoane). Divizându-i în diferite subramuri, sub diferite nume, care desemneaz? de fapt una ?i aceea?i etnie, bulgarii au încercat s? dilueze ca num?r ?i mai mult elementul româno-vlah din aceast? ?ar?. Pe teritoriul Bulgariei se afl? ?i o popula?ie sedentarizat? de saracaciani, concentrat? în jurul ora?ului Sliven. Unii istorici i-au considerat pe saracaciani drept aromâni f?r?ero?i greciza?i.

Num?rul real al aromânilor din Bulgaria este momentan imposibil de aflat. De?i la recens?mântul bulgar din 2001 "vlahi" s-au declarat 10.566, iar alte 1.088 persoane drept "români", în regiunea Blagoevgrad (unde aromânii erau cândva predominan?i), doar ?apte persoane s-au declarat "vlahi" ?i alte 45 de persoane drept "români". În Regiunea Sofia 195 persoane s-au declarat "vlahi" ?i 93 persoane drept "români". În ora?ul Sofia 26 persoane s-au identificat drept "vlahi" ?i alte 20 persoane drept "români", iar în regiunea Pazargik (a nu se confunda cu jude?ul Bazargic !) 109 persoane s-au identificat drept "vlahi" ?i 34 drept "români". O situa?ie similar? este prezent? în cazul românilor propriu-zi?i din nordul Bulgariei.

Cele mai multe persoane care s-au declarat drept "vlahi" sau "români" la recens?mântul bulgar din 2001 locuiesc tocmai în nord-estul Bulgariei, fiind vorba cel mai probabil de romi românofoni (a?a-zi?ii "?igani vlahi" care vorbesc un grai mixt româno-?ig?nesc - vezi mai sus): în regiunea Varna s-au declarat 3.620 persoane drept "vlahi" ?i 440 persoane drept "români". Drept vlahi s-au mai declarat 1.137 persoane în regiunea ?umen (la care se adaug? 58 persoane care s-au declarat "români"), 1.066 în regiunea Veliko Târnovo (+60 persoane declarate drept "români"), 940 în regiunea Razgrad (+ 118 persoane declarate drept "români").

În Serbia

Actualmente este estimat la aproximativ 15.000 num?rul aromânilor din Serbia. Veridicitatea acestor cifre este îns? îndoielnic?, deoarece la aceste cifre este posibil s? fi fost inclu?i ?i daco-români, având în vedere c? spa?iul etnic tradi?ional aromân nu se întinde ?i în Serbia, popula?ia aromân? emigrând dinspre sud, în special din Macedonia. Majoritatea aromânilor din Serbia nu mai vorbesc limba aromân?. Sârbii îi numesc "?in?ari" ("cincari"). Pentru aromâni, ?in?ari e un exonim mai degrab? depreciativ (sinonim în sârbe?te cu avar ?i hr?p?re?) c?ruia unii dintre ei îi acord? o etimologie mai nobil?, bazat? pe apartenen?a limbii lor la famila romanic?, dar fantezist? : copiii [sin] împ?ratului [?ar]. Rolul aromânilor în istoria modern? a Serbiei, mai ales în ceea ce prive?te introducerea capitalismului în Balcani, este analizat de Dušan Popovi? în O Cincarima[21]

În regiunea Knjaževac tr?iesc câteva zeci de familii de aromâni. La recens?mântul din 1921 au fost num?ra?i aici (în fosta regiune "Zaglavak") 69 de "vlahi", ace?tia fiind grupa?i în satele Radi?evac, Varoš ?i Bu?je. În districtul Toplica au fost num?ra?i în 1921: 143 de "vlahi", în actuala regiune Kosovo ?i Metohia (fostele districte Zve?ane, Kosovo ?i Metohia) au fost num?ra?i 88, respectiv 178 ?i 61 vlahi. În districtul Kruševac au fost num?ra?i 325 de vlahi, ace?tia fiind grupa?i mai ales în satele Stepoš, Trim?ari ?i Vitanovac.

În România

În România slavofonii, turcofonii, germanofonii ?i maghiarofonii nu sunt recunoscu?i ca popula?ie nativ?, ci drept minorit??i na?ionale. În România sunt recunoscu?i b??tina?i cei ce descind din vechii Traci/Daci romaniza?i: Proto-Românii. Majoritatea acestora sunt Românii propriu-zi?i. Aromânii au un statut particular: considera?i drept "Români din sudul Dun?rii", ei nu sunt recunoscu?i drept minoritate na?ional?, ci ca o parte din neamul românesc, repatriat? din Balcani în patria-mam?, conform teoriei istorice care afirm? c? "vatra str?român?" se g?sea exclusiv în nordul Dun?rii (aceast? teorie este predominant? în România, Sârbia ?i Bulgaria).

Majoritatea Aromânilor din România se consider? "Români din sudul Dun?rii", ca ?i Dobrogenii: potrivit unei ample anchete efectuate de profesorul german Thede Kahl în anul 1998, în satele din Dobrogea, 70-75% dintre locuitorii aromâni nu se consider? sau nu vor s? fie considera?i minoritate etnic?. Datele acestei anchete, care sus?in teza potrivit c?reia cei mai mul?i aromâni din România se consider? români, s-au concretizat în lucrarea de doctorat a lui Kahl intitulat? Ethnizität und räumliche Verteilung der Aromunen in Sudosteuropa (Etnicitatea ?i r?spândirea teritoriala a aromânilor din Europa de sud-est).

O minoritate activ? se consider? totu?i "minoritate etnic?" ?i au adresat guvernului României o cerere ca s? fie recunoscu?i drept minoritate na?ional?. Datele statistice oscileaz? îns? în privin?a tendin?ei aromânilor de a se autoconsidera minoritate na?ional?, cultural? sau doar lingvistic?. Aceste date sunt divergente ?i contradictorii. Astfel, un segment al aromânilor, provenit mai ales din gr?mu?tenii bulgari (fo?ti locuitori ai comunelor din jurul Giumaiei, actualul Blagoevgrad, din vecin?tatea Sofiei, emigrat în România în valuri succesive dup? 1926) ?i vorbitor al unei variante de aromân? arhaic?, au înaintat autorit??ilor din Bucure?ti peti?ii în care au cerut recunoa?terea statutului de minoritate etnic? (pe lâng? celelalte 19 minorit??i etnice deja recunoscute în România). La sosirea lor în România, ace?ti gr?mu?teni au fost coloniza?i ca "macedoni", iar cet??enia regatului România le-a fost acordat? abia dup? un deceniu.

Orientarea acestor grupuri de aromâni este motivat? de dorin?a de a-?i p?stra vorbirea proprie. Statutul de minoritate le-ar permite s?-?i p?streze mai bine specificul etnic, cultural ?i lingvistic. Subdialectele aromânei apar?in patrimoniului european ?i este în interesul Europei ca acestea s? fie protejate ?i s? li se confere un statut aparte. Aromânii figureaz? de mai mul?i ani pe listele unor organiza?ii europene care au în vedere situa?ia popoarelor a?a zis "periclitate" (pe cale de asimilare ireversibil?). Din punct de vedere cultural, folclorul aromân a fost mai bine p?strat ?i îmboga?it în România, decât în celelalte ??ri unde a c?p?tat influen?e din folclorul popoarelor majoritare.

Unii aromâni marcan?i din România, cum ar fi Matilda Caragiu-Mario?eanu, sus?in tot mai frecvent c? aromânii din România s-ar afla actualmente într-o criz? de identitate profund?[22]. Aceast? criz? este artificial între?inut? de interferen?ele politice în domeniul cercet?rilor filologice, istorice, etnologice ?i lingvistice, care se manifest? prin teorii contradictorii ?i dispute privind originea lor. Istoriografiile moderne, impregnate de na?ionalisme (vezi O istorie sincer? a poporului român, de Florin Constantiniu), tind a demonstra o origine cât mai monoetnic? ?i o întâietate cât mai timpurie a fiec?rui popor, chiar în teritoriul acoperit ast?zi de statul care îl reprezint?: "vatra str?român?" doar în România, teoria vechilor slavi de sud evoluând singuri în Serbia ?i Bulgaria, sau "grecii latiniza?i" ca str?mo?i ai Aromânilor, intr? în aceast? tendin??. În astfel de teorii, Linia Jire?ek, ?aratul Vlaho-Bulgar, Ia?ii sau ponderea Cumanilor la Dun?rea de Jos ?i în Balcani, nu sunt negate de nimeni, dar sunt trecute sub t?cere, iar în dezbaterea istoric?, rolul str?mo?ilor minorit??ilor de azi lor este minimizat, sau chiar ocultat. În acest context, Românii sud-dun?reni apar ba ca imigran?i de origine nord-dun?rean? în ??rile balcanice (unde sunt totu?i men?ionati înc? din secolul VII, în episodul Torna fratre din Teofan Spovednicul ?i din Theofilact din Simocatta), ba ca r?m??i?e r?zle?e a unei latinit??i sud-dun?rene str?mutat? tardiv în nordul Dun?rii (teoria istoriografiei mahiare, ini?iat? de Robert Rössler), ba ca greci latiniza?i f?r? nici-o leg?tur? cu Românii (teoria istoriografiei elene, care nu ?ine nici-un cont de realitatea unui ansamblu lingvistic roman oriental). Astfel disputa?i, cum n-ar avea probleme identitare ?

Istoricul aromân Neagu Djuvara propune alt? variant?[15]: a?a cum, în Peninsula Iberic?, în Galia ?i în Peninsula Italic?, popula?iile latine locale (anume Iberii romaniza?i, Cel?ii romaniza?i ?i Italicii) au evoluat diferit de la nordul la sudul zonelor respective, la fel în Peninsula Balcanic? ?i la Dun?rea de Jos, popula?ia Daco-Trac? romanizat? a evoluat diferit de la nordul la sudul zonei, "vatra str?român?" întinzându-se la nordul liniei Jire?ek pe ambele maluri ale Dun?rii, iar desp?r?irea Românilor de Aromâni (?i de Megleno-Români) producându-se f?r? ca unii s? descind? din ceilal?i, prin instalarea Slavilor între ei, ?i prin evolu?ia separat? din Proto-Român? în Român? ?i în Aromân?. Sigurele Românii populare care se datoreaz? unor migra?iuni ar fi, în aceast? ipotez? "sedentarist?", grupul Istro-Românilor ?i Vlahia morav?. To?i ceilal?i ar fi b??tina?i acolo unde tr?iesc, fie ei Români sau Aromâni...

Aromânii din diaspora

Profesorul Vasile Barba

Exceptând statele din Peninsula Balcanic?, unde aromânii sunt autohtoni, exist? comunit??i sau grupuri de emigran?i aromâni care tr?iesc în diaspor?. Cele mai importante ?i bine organizate se afl? în Statele Unite ale Americii ?i Canada, în Australia, respectiv în Fran?a ?i Germania, dar ?i în România. Originea acestor comunit??i este divers?. Germania e ?ara în care, la Freiburg, î?i afl? sediul una din cele mai importante organiza?ii ale aromânilor, cu caracter transna?ional, intitulat? "Uniunea pentru cultura ?i limba aromân?".

Decanul de vârsta ?i liderul necontestat al diasporei aromâne este profesorul Vasile Barba din Freiburg. N?scut în Grecia, în Megali Livadhia, s-a stabilit în perioada interbelic? împreun? cu familia în România, de unde a emigrat în Germania. Vasile Barba a contribuit la adoptarea Recomand?rii 1333/1997 a Adun?rii Parlamentare a Consiliului Europei privind limba ?i cultura aromânilor, document care în Grecia a fost criticat ca "o nou? iradea (decret) a Sultanului din 1905" ?i care a recunoscut la timpul respectiv vlahii ca etnie separat? de greci în cadrul Imperiului Otoman. Într-un interviu din martie 2006, Barba a declarat c? "România e singura patrie a aromânilor".

La Freiburg se afl? de mai bine de o jum?tate de veac o ampl? bibliotec? macedoromân?. În Italia, la Salo, a tr?iit în exil Constantin Papanace, aromân n?scut la Veria, ajuns mai apoi deputat în Parlamentul României ?i ministru de finan?e.

În America, Societatea F?r??rotul, înfiin?at? in 1902 de Nicolae Cican, un fost elev al ?colilor române?ti din Albania, este înc? activ? în statul Connecticut ?i cuprinde grupuri eterogene de aromâni, care uneori î?i percep identitatea în mod diferit sau chiar antagonic unii fa?? de ceilal?i. În conjunc?ie cu Societatea F?r??rotul, de?i cu personalitate proprie, se afl? „Congresul pentru cultura macedoromân?”, condus de Aureliu Ciufecu, originar din comuna Pleasa, Albania, ?i absolvent al Liceului Român din Salonica, Grecia. În prezent Ciufecu e consul onorific al României în Statele Unite [23]. Pentru un timp, Ciufecu a fost secretar al Societ??ii F?r??rotul, el fiind înlocuit ulterior de mai tân?rul Nick Balamaci, un aromân n?scut în Statele Unite, c?ruia i s-a repro?at temporar o atitudine f??i? conciliatoare pro-greac? reflectat? în tonul editorialelor publicate în buletinul societ??ii.

Societatea F?r??rotul se afl? în vizorul diploma?ilor eleni de la Ambasada Greciei la Washington D.C., care tradi?ional monitorizeaz? activitatea diasporei aromâne, deseori acuzat? de activit??i a?a zise antielene.

În Fran?a, unii aromâni sunt grupa?i sub egida asocia?iei 'Tr? Arm?nami' de la Paris, condus? de omul de afaceri ?i absolvent al Politehnicii din Bucure?ti Iancu Perifan, care în vremea studen?iei ?i ulterior a fost membru al Mi?c?rii Legionare[24]

Quo vadis aromânii?

Aromânii se afl? în prezent la r?scruce de drumuri, iar conjunctura politic? pare s? le surâd? din nou. La 1 ianuarie 2007 România ?i Bulgaria (pe lâng? Grecia) au devenit state membre cu drepturi depline ale Uniunii Europene, iar cet??enii acestor ??ri se bucur? de dreptul de a c?l?tori, studia, stabili cu u?urin?? în una sau alta din aceste ??ri. Aromânilor gr?mu?teni de origine bulgar? din România care p?streaz? sentimentul identit??ii lor în aceast? patrie de adop?ie (vezi revista 'Bana Armâneascâ' [25] li se deschid noi oportunit??i pentru salvarea propriei identit??i. Profesorul de istorie contemporan? la Universitatea din Viena Max Demeter Peyfuss remarca într-un articol publicat în Curierul Na?ional c? "Într-o viitoare Europ? comun?, aromânii - indiferent de ce parte a frontierei ar tr?i (c?ci frontierele moderne au distrus spa?iul natural de via?? al aromânilor) - trebuie s? ob?ina dreptul lor nelimitat de domiciliu ca aromâni.

Si aici aveti o poza: http://img850.imageshack.us/i/mapbalkansvlachs.png/

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Arom%C3%A2ni

[cRs]

http://www.youtube.com/watch?v=n5y0dHxbOTI

http://www.youtube.com/watch?v=rE4a5s4vMBw

Daca stii sa ti le traduci , ai sa vezi o mica parte din istoria aromanilor pusa in melodiile alea 2 :)

[Alkanphel]

Should we care?Oricine poate afla toate informa?iile ?lea la un simplu search pe google.Îmi pare r?u s? te dezam?gesc,dar dac? tu crezi ca cineva va sta s?-?i citeasc? tot ce-ai scris cu copy/paste acolo,te în?eli.

[Random Hero]

Should we care?Oricine poate afla toate informa?iile ?lea la un simplu search pe google.Îmi pare r?u s? te dezam?gesc,dar dac? tu crezi ca cineva va sta s?-?i citeasc? tot ce-ai scris cu copy/paste acolo,te în?eli.

Nu e corecta intrebarea ta "should we care" - nu vad ca topicul sa aiba o idee anume, aromanii nu vor ceva din Romania, nu sunt pe cale de disparitie si stiam ca exista, altceva ce mai poate fi?