10 planete fascinante din afara Sistemului Solar

[Gicisan]

Cea mai b?trân? planet?

PSR B1620-26 b (descoperit?: 30 mai 1993, atestat?: 10 iulie 2003)

PSR B1620-26 b, poreclit? "Matusalem" dup? faimosul personaj biblic care ar fi tr?it aproape o mie de ani, este cea mai veche exoplaneta descoperit?, având vârsta de 13 miliarde de ani. Luând în considerare c? Universul însu?i nu dep??e?te decât cu 700 de milioane de ani acest leat, este posibil ca PSR B 1620 s? de?in? chiar recordul absolut pentru cea mai b?trân? planet? existent?.

Corpul astronomic a fost descoperit în centrul a ceea ce se nume?te "roi globular" de stele, entitate cosmic? alc?tuit? din primele stele formate imediat dup? Big Bang. Iar pe baza a ceea ce cunoa?tem despre formarea planetelor, acestea se nasc la pu?in timp dup? steaua în jurul c?reia orbiteaz?, a?a c?, dac? steaua exoplanetei este la fel de veche ca Universul, atunci planeta ce ii d? ocol este caracterizat? de o vârst? similar?.

"Matusalem" a fost recunoscut? ca planet? abia în 2003, confirmare picurat? ca un nectar dulce în urechile vân?torilor de planete. Motivul? Dac? planetele s-au putut forma la fel de repede ca stelele, imediat dup? Big Bang, înseamn? c? Universul abund? în asemenea corpuri astronomice care a?teapt? s? fie descoperite.

Cea mai apropiat? exoplanet?

Epsilon Eridani (Epsilon Eridani b, descoperit? pe 7 august 2000)

Se afl? la o distan?? de "numai" zece ani-lumin? de P?mânt ?i este, de fapt, un sistem de planete, descriere întrebuin?at? ?i pentru a defini propriul sistem solar. Numele "Epsilon Eridani" provine de la steaua patern?, sau "soarele" acestui "angrenaj" cosmic, în alc?tuirea c?ruia se presupune ca intr? dou? planete: una dintre ele confirmat?, Epsilon Eridani b, iar cealalt? neatestat? înc?, Epsilon Eridani c.

Al?turate, toate acestea formeaz? cel mai apropiat sistem planetar din Univers. Ansamblul Epsilon Eridani se înconjoar? chiar ?i de dou? centuri de asteroizi, una interioar?, între Epsilon Eridani b ?i stea, iar cealalt? exterioar?, între E.E. b ?i E.E. c, la care se adaug? ?i un inel de praf cosmic dincolo de orbita lui Epsilon Eridani c, rezultat, probabil, în urma impactului dintre dou? comete.

Exoplaneta cu cei mai mul?i sori

Aquarii b (16 noiembrie 2003)

Atunci când vine vorba despre planete, suntem obi?nui?i s? vizualiz?m o imagine în care mai multe asemenea corpuri celeste graviteaz? în jurul soarelui dintr-un sistem monostelar.

Ei bine, se pare c?, în realitate, un num?r impresionant - aproximativ 50% din cazuri - de stele pe care le vedem pe cerul nop?ii reprezint? sisteme stelare, adic? grupuri formate din dou? sau mai multe corpuri incandescente care orbiteaz? în jurul centrului comun al maselor lor.

Fire?te, motivul pentru care ochii no?tri percep aceste ansambluri ca pe ni?te puncte de lumin? unice se datoreaz? distan?ei foarte mari care ne desparte de ele. În sistemul 91 Aquarii exist? cinci stele.

În noiembrie 2003, s-a descoperit c? o planet? gazoas? gigantic? orbita in jurul stelei principale 91 Aquarii a, planeta fiind denumit? 91 Aquarii Ab pentru a o putea fi deosebit? de stelele din sistem ?i pentru a l?sa loc unor posibile planete nedescoperite din acela?i angrenaj.

Gigantul din gaz este special datorit? faptului c? metodele de detectare a exoplanetelor înconjurate de stele necesit? o precizie absolut? - oricum zadarnic? de multe ori -, acest lucru f?când ca 91 Aquarii Ab s? fie una dintre pu?inele planete descoperite în asemenea condi?ii.

Coliziunea planetar?

HD 172555 (descoperit? în august 2009)

Detectoarele în infraro?u ale Telescopului Spa?ial Spitzer al NASA au descoperit cantit??i consistente de roc? evaporat?, dimpreun? cu fragmente de lav? solidificat?, cunoscute ca tektite ?i care se formeaz?, în general, în urma impacturilor între meteori?i.

Totu?i, existen?a unor asemenea materiale într-o cantitate suficient? cât pentru a bloca str?lucirea unei stele indic? un impact mult mai puternic, a?a cum numai o coliziune planetar? ar putea fi.

Conform acestei descoperiri, coliziunile interplanetare nu sunt un fenoment atât de neobi?nuit în Univers, sus?inându-se, implicit, ?i teoria larg r?spândit? conform c?reia îns??i luna P?mântului a ap?rut ca urmare a unui eveniment similar din trecutul îndep?rtat. Mai mult, simul?rile computerizate au prezis posibilitatea unor viitoare coliziuni în sistemul nostru solar cândva în urm?toarele trei miliarde de ani.

Planeta geam?n? cu P?mântul

Gliese 581g (descoperit? în septembrie 2010)

Recent descoperita Gliese 581g, o planet? de m?rimea P?mântului, aflat? în zona locuibil? a stelei sale, ar putea g?zdui ap? lichid?, putând fi un mediu propice vie?ii. Dac? banuielile s-ar confirma, am avea de-a face cu planeta cea mai asem?n?toare cu P?mântul ?i, totodat?, cu primul caz de corp ceresc extraterestru cu poten?ial de habitat uman.

Reu?ita descoperirii lui Gliese 581g are la baz? 11 ani de scrut?ri ale Cosmosului efectuate cu ajutorul Observatorului W.M. Keck din Hawaii. Performan?a astronomilor a demarat cu descoperirea piticei ro?ii Gliese 581, orbitata de dou? noi planete.

Între acestea, cea mai interesant? s-a dovedit Gliese 581g, cu o mas? de trei pân? la patru ori mai mare decât cea a P?mântului ?i cu o perioad? de revolu?ie de numai 37 de zile. Masa ei estimativ? indic? faptul c? este, probabil, vorba despre o planet? solid?, cu o suprafa?? definit? ?i c? are o for?? gravita?ional? suficient? încât s? men?in? o atmosfer?.

Planeta este, pentru steaua ei, oarecum, ceea ce este Luna pentru Terra, în sensul c? mi?carea de rota?ie în jurul axei proprii a lui Gliese 581g coincinde cu mi?carea de revolu?ie a planetei, astfel încât o emisfer? a acesteia se g?se?te permanent orientat? spre lumin?, cealalt? fiind vesnic cufundat? în bezn?.

Cercet?torii estimeaz? c? temperatura medie de la suprafa?a corpului cosmic variaz? între -31 ?i -12 grade Celsius. Desigur, temperaturile absolute variaz? între ar?i?? pe jum?tatea dinspre stea ?i ger pe suprafa?a întunecat?.

Gravita?ia de la suprafa?a a lui Gliese 581g ar fi asem?n?toare sau vag mai mare decât cea a P?mântului, astfel încât o persoan? s-ar putea deplasa cu u?urin?? în dou? picioare pe suprafa?a acestei planete.

Super-P?mântul acoperit de lav?

COROT-7b (descoperit la 3 februarie 2009)

Astronomii europeni au descoperit, cu ajutorul satelitului COROT, un Super P?mânt, de câteva ori mai masiv decât Terra, la numai 475 de ani lumin? fa?? de Terra.

Cercet?torii sus?in c? exoplaneta, botezat? COROT-Exo-7b, nu este, deocamdat?, chiar cel mai pl?cut loc pentru o vizit?. De?i, la prima vedere, apa exist? pe Exo-7b, aceasta se afl? într-o stare aflat? la limita dintre gaz ?i lichid, datorit? masei uria?e de lav? care acoper? corpul ceresc.

Este posibil c? Exo-7b s? fi fost o planet? înghe?at? care a migrat prin propriul s?u sistem solar, transformându-se, sub efectul c?ldurii, într-o uria?? planet? a apelor. Cel mai probabil, ea s-a format în interiorul unui gigant gazos, la fel cum este cazul Terrei, al lui Venus, Mercur ?i al planetei Marte. Este aproape sigur, îns?, c? Exo-7b se afl? în aceea?i situa?ie în care se afla P?mântul imediat dup? formarea sa, cred mai mul?i speciali?ti.

Prima planet? fotografiat?

Fomalhaut b (descoperit? la 13 noiembrie 2008)

Observarea direct? a exoplanetelor este atât de dificil? încât a fost comparat? cu urm?rirea unei insecte aflate în zbor prin dreptul unui reflector, într-o zi ce?oas?, de la o distan?? de câ?iva kilometri. Din acest motiv, prima imagine a unei planete care se afl? în afara sistemului nostru solar, capturat? cu ajutorul telescopului Hubble, are o importan?? major?.

Denumit? Fomalhaut b, exoplaneta are m?rimea lui Jupiter, un posibil sistem de inele ?i orbiteaz? in jurul stelei Fomalhaut. Astronomii au dedus existen?a ei înc? din 2005, bazându-se pe for?ele gravita?ionale din zon?, îns? este primul caz în care au reu?it s? realizeze o fotografie propriu-zis?.

Vizibilitatea asupra lui Fomalhaut b este îngreunat? de o centur? de praf care înconjoar? steaua ce o patroneaz?. Aceasta din urm? are o vârst? de aproximativ 200 milioane de ani ?i este de 16 ori mai str?lucitoare decât Soarele. Astronomii au aproximat c? va exploda într-un miliard de ani, la o vârst? destul de mic? pentru o stea. Cu toate performan?ele telescopului Hubble, planeta Fomalhaut b ar fi r?mas ascuns? dac? nu ar fi avut o orbit? atât de larg? în jurul stelei sale.

Supravie?uitoarea

V391 Pegasi b (descoperit? în martie 2007)

Aceast? gigant? gazoas? a fost descoperit? orbitând în jurul unei pitice albe - un soi de stea moart? - ceea ce înseamn? c?, la un moment din trecut, în timpul fazei de gigant? ro?ie a stelei (o gigant? ro?ie este o stea muribund? de mari dimensiuni, faz? care precede transformarea ei în pitic? alb?), planeta trebuie s? se fi atins de suprafa?a soarelui ei sau chiar s? fi orbitat în interiorul corpului astronomic muribund.

Este un eveniment de care sunt pasibile ?i planetele sistemului nostru solar, inclusiv P?mântul, deoarece se crede c? soarele nostru va intra în faza de gigant? ro?ie cândva în urm?torii cinci miliarde de ani, m?rindu-?i volumul, posibil, pân? când va asimila orbitele planetelor apropiate de el; cercet?torii cred c? Soarele ar putea ajunge chiar pân? la orbita de acum a lui Marte.

În mod normal, multe dintre planetele astfel "cotropite" se pot dezintegra, dar altele î?i pot p?stra structura neschimbat?, a?a cum este cazul lui V391 Pegasi b, botezat?, din acest motiv, Supravie?uitoarea. Totu?i, chiar ?i dac? P?mântul va dovedi aceea?i rezisten?? ?i va supravie?ui în interiorul Soarelui devenit gigant? ro?ie, suprafa?a lui va fi complet sterilizat? de temperaturile uria?e.

Planeta a c?rei compozi?ie atmosferic? este cunoscut?

HD 209458 b (descoperit? la 5 noiembrie 1999)

O alt? gigant? gazoas? "special?", în sensul c? planul s?u orbital se aliniaz? perfect cu câmpul nostru vizual, putând fi astfel observat? de pe P?mânt, este planeta HD209458 b.

Mi?carea de "tranzi?ie" a planetei prin dreptul acelei fe?e a stelei sale orientate spre noi ne permite s? îi calcul?m cu o mare exactitate dimensiunea - prin analizarea cantit??ii de lumin? stelar? blocat? - ?i, mai important, s? îi determin?m compozi?ia atmosferic? prin spectroscopie, studiul interac?iunii dintre radia?ie ?i materie (în acest caz, interac?iunea dintre gaze ?i vapori în atmosfera planetei ?i lumina stelara a soarelui ei).

Cu ajutorul acestei metode, cercet?torii au detectat prezen?a vaporilor de sodiu ?i, mai recent, în octombrie 2009, ?i pe cea a unor vapori de ap?, dioxid de carbon ?i metan în atmosfera superioar? a planetei. Acesta este al doilea corp astronomic despre care s-a constatat c? posed? compu?i organici, HD 189733 b fiind prima planet? descoperit? de om care este caracterizat? de acest lucru.

Primul "Super-P?mânt"

Mu Arae c (descoperit? la 25 august 2004)

Aceast? planet?, primul "super-P?mânt" (sau exoplanet? stâncoas? de mari dimensiuni) descoperit, i-a adus pe cercet?tori mult mai aproape de descoperirea unor planete asem?n?toare Terrei în afara Sistemului Solar.

Un "super-P?mânt" este definit ca o exoplanet? având masa cuprins? între cea a P?mântului ?i cea a planetelor gigante din sistemul nostru solar. De ce sunt aceste planete considerate a fi "stâncoase"? For?a gravita?ional? slab? a unui obiect de dimensiunea Terrei tinde s? atrag? mai ales materiale masive, dense (roci ?i metale), ?i mult mai pu?in materiale u?oare, cum ar fi gazele, ce sunt cu u?urin?? împr??tiate de fenomene astronomice precum radia?ia unei stele, evadare atmosferic? sau impacturi puternice cu asteroizi.

Pe m?sur? ce aceast? protoplanet? solid? cre?te, atingând o mas? apropiat? de cea a lui Jupiter, atrac?ia sa gravita?ional? îi permite s? atrag? mai multe obiecte spre suprafa?a ei, cât ?i s? ?in? captive gazele u?oare, dând astfel na?tere unei spirale ce va transforma, în cele din urm?, planeta într-o alt? gigant? gazoas?.

[Ryan]

Am citit cu mare atentie tot ce ai pus tu aici si mi s-a parut foarte interesant mai ales cea cu planeta geamana a Pamantului. Chiar nu stiam de existenta ei si am cautat mai multe informatii pe net. Interesant articol.

[Parazitu']

foarte foarte interesant pentru cine e pasionat :D mie cel putin imi plac stiri genu..tinand cont ca sunt cat de cat in domeniu :) totusi e greu de stiut cu exactitate anumite chestii pe care le afirma ei..pe baza cercetarilor :) eu nu cred ca s-a ajuns chiar asa departe..dar in fine. poate gresesc.

[Stargate]

splendid articol, felicitari pt topic

Foarte interesante info - tnx :tiphat:

Concluzie: daca nu l-au gasit inca pe E.T. omenirea viseaza in schimb sa colonizeze cat mai curand :right:

[ChoWdeR]

Matusalem si Glieseg 100% au viata ... nu cred ca nici macar o vietuitoare nu traieste acolo.

[DeejayR8]

Asta da articol :tiphat: . Chiar ma saturasem sa vad cand mor.

OT: Cea mai interesanta mi sa parut Gliese 581g :-? cine stie poate e ceva de ea.

[Cristi-MG-]

ce e asa de interesant la niste planete aflate la 500 ani lumina ( mai si spun "doar 500" ) cum cred ei ca vor ajunge sa atunga o planeta ca aia ?

degeaba .. astia de la NASA nu sunt altceva decat niste oameni care isi pierd timpul degeaba :)

[RedLink]

In momentul cand vom epuiza toate resursele acestei planete fie ne vom omora inte noi pentru ultima picatura de apa fie vom incerca sa cautam alt loc de trait si de ce nu aceasta planeta. Chiar daca este departe, probabil ca vom gasi un mijloc, tot ce putem face acum este sa speram nu?