Jump to content
Tybork

Peste 500 de sindicalişti au pichetat sediul Guvernului şi Palatul Cotroceni

Recommended Posts

Peste cinci sute de sindicalişti, afiliaţi la cele cinci conferedaţii sindicale, au pichetat marţi sediul Palatului Victoria şi Palatul Cotroceni, ei fluierând şi cerând demisia Cabinetului Boc, nemulţumiţi de măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare propuse în urma negocierilor cu FMI.

Pichetele organizate de sindicalişti la Palatul Victoria şi Palatul Cotroceni s-au încheiat fără incidente.

Peste 400 de sindicalişti au pichetat Palatul Victoria, în semn de protest faţă de măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare propuse în urma negocierilor cu FMI.

Aproximativ o sută de sindicalişti afiliaţi la cele cinci confederaţii sindicale au pichetat marţi, pentru a patra zi, sediul Palatului Cotroceni, ei strigând "Jos Băsescu!", nemulţumiţi de măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare propuse în urma negocierilor cu FMI.

În faţa Preşedinţiei au protestat sindicalişti din transporturi publice şi funcţionari publici, afişând pancarde pe care erau scrise mesaje împotriva conducerii ţării, pe una dintre aceasta era notat mesajul "Să muriţi bine!".

Peste 300 de sindicaliştii au protestat şi luni , ei adunându-se la Palatul Victoria, dar şi la Preşedinţie, având pancarde cu mesaje "Mai am un singur dor, de Boc nu vreau sa mor", "Fie pâinea cât de rea, tot ne luaţi un sfert din ea", "Vă garantez cel mai spor: Spor la muncă".

Confederaţiile sindicale au anunţat un miting de amploare în Piaţa Victoriei, miercuri, la care ar uma să participe aproximativ 60.000 de oameni.

Sindicaliştii spun că la mitingul de miercuri membrii confederaţiei Cartel Alfa vor aduce 15.000 de oameni, CNSL - 15.000, CSDR - 15.000, BNS peste 10.000, Meridian peste 5.000.

Sindicaliştii vor hotărî după mitingul din 19 mai dacă vor recurge la o grevă generală, din 25 mai, "sau o mişcare de stradă asemănătoare celei din Grecia", respectiv o ieşire regulată şi blocarea Pieţei Victoriei permanent în fiecare zi, a spus liderul "Cartel Alfa", Bogdan Hossu.

Sursa: mediafax

Link to comment
Guest AdrIaN-MG

mi se pare normal sa fie lumea revoltata..am ajuns intr-un hal penibil..se promiteau mariri de salarii un trai decent etc..si cand colo e invers.

" jenibil "

multi le pare rau dupa ceausescu acuma a lasat in urma blocuri ,strazi,fabrici astia ne lasa in **** gol toata clasa politica e corupta is o haita de jefuitori defapt parinti mei care au fost la revolutie zic ca a fost lovitura de stat mana lu iliescu kgb-ului

Link to comment

Scăderea salariilor şi pensiilor ar putea aduce miercuri la Guvern zeci de mii de protestatari

Sindicatele au anunţat că vor aduce, miercuri, în faţa Guvernului peste 60.000 de oameni, cărora sunt aşteptaţi să li se alăture studenţi, pensionari, şomeri sau simpli cetăţeni ai Capitalei, nemulţumiţi de ultimele măsuri anunţate de guvernanţi, privind reducerea salariilor şi a pensiilor.

Marile confederaţii sindicale, care reprezintă acum mai puţin de două milioane de angajaţi, faţă de peste patru milioane înainte de anul 2000, au promis că miercuri Piaţa Victoriei va fi neîncăpătoare.

Aceasta nu este prima promisiune a confederaţiilor sindicale, care aproape în fiecare an organizează proteste la care spun că aduc mii sau zeci de mii de oameni, în realitate numărul participanţilor fiind mult mai mic. De obicei, sindicaliştii vor majorări de salarii, condiţii de muncă mai bune şi o mai bună protecţie socială. Anul acesta însă lucrurile s-au schimbat şi protestatarii cer să nu le scadă drastic salariile, şi aşa "îngheţate" de ceva vreme din cauza crizei economice.

De această dată însă oamenii par destul de revoltaţi şi ameninţă că vor să dea jos Guvernul dacă scad salariile bugetarilor şi ale angajaţilor din societăţile comerciale şi regiile autonome cu capital de stat şi se diminuează pensiile.

Pe lângă cei câte 15.000 de oameni promişi de "Cartel Alfa", CNSLR -Frăţia, CSDR, 10.000 de la BNS şi 5.000 de la Meridian, la protest sunt anunţaţi studenţi, pensionari, şomeri sau "simpli cetăţeni ai Capitalei".

Protestul pensionarilor, desfăşurat, în urmă cu o săptămână, în faţa Palatului Cotroceni, când manifestanţii au rupt rândurile jandarmilor şi au năvălit spre intrarea în sediul Preşedinţiei, fără sorţi de izbândă însă, ar putea fi un imbold pentru cei care se vor aduna în Piaţa Victoriei, miercuri, când este programată şi şedinţa de Guvern în care ar urma să fie decise măsurile impuse de acordul cu FMI.

Deşi opoziţia şi-a exprimat susţinerea faţă de proteste, liderii sindicali au solicitat politicienilor să nu se implice în această acţiune, pe care au calificat-o ca fiind una a oamenilor nemulţumiţi de salarii şi de pensii.

Sindicaliştii din ţară vor pleca spre Capitală în noaptea de marţi spre miercuri, urmând să ajungă în Bucureşti după ora 8.00, cu autocarele. Vor participa la miting şi angajaţi de la CFR, dar aceştia vor veni cu trenurile şi vor fi preluaţi de jandarmi la ora 9.30, din faţa Gării de Nord.

Peste 1.000 de efective ale forţelor de ordine din Capitală, printre care 250 de poliţişti rutieri, au fost mobilizate pentru mitingul de miercuri din Piaţa Victoriei. Aproximativ 700 de jandarmi vor asigura ordinea publică la eveniment, precum şi 50 de poliţişti de ordine publică şi comunitari.

Traficul rutier va fi blocat total, miercuri, pe şoseaua Kiseleff din Capitală, de la Arcul de Triumf până la Piaţa Victoriei, aici urmând să rămână, totuşi, deschise circulaţiei două benzi pentru cei care vin dinspre Aviatorilor către Calea Victoriei şi dinspre Romană şi Ştefan cel Mare către nord.

După Revoluţia din decembrie '89, sindicaliştii au adus în stradă 100.000 de oameni la un miting şi un marş între fostul Parlament şi Preşedinţie. Acţiuni mai mari au avut loc în 1993, 1995 şi 1999, dar nu au fost mai mult de 20.000 de oameni la niciunul din aceste proteste, deşi organizatorii au anunţat 80.000-100.000 de participanţi.

Pe 4 mai 1993, cu o zi înainte de declanşarea unei greve generale, sindicatele şi Guvernul au ajuns la un acord care garanta rezolvarea parţială şi în timp a problemelor ridicate de partenerii sociali, pe care însă confederaţiile "Frăţia", BNS, "Alfa" şi "Univers" au refuzat să îl semneze. Drept răspuns, pe 5 mai "Frăţia" a intrat în grevă generală, celelalte confederaţii amânându-şi acţiunile pentru zilele următoare. După o zi şi jumătate de grevă a sindicaliştilor din "Frăţia", conflictul de muncă a fost suspendat.

Doi ani mai târziu, sindicatele s-au reunit pentru o nouă acţiune. În 1995, sindicatele s-au revoltat ca urmare a deciziei Executivului de a limita creşterile salariale. Cele trei centrale sindicale au avut o vreme o poziţie comună pe durata negocierilor cu Guvernul, dorind să obţină o majorare a salariilor astfel încât puterea de cumpărare a populaţiei să fie de 65% faţă de octombrie 1990. CNSLR-Frăţia obţinuse din partea Guvernului, încă din luna aprilie, o promisiune în acest sens, materializată printr-un acord. Atunci când preşedintele a promulgat OU 1 privind condiţiile de creştere a salariilor în anul 1995 la regii autonome şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, sindicatele au considerat că acordul nu a fost respectat şi au ameninţat cu proteste.

Prima acţiune comună a sindicatelor din seria celor anunţate în vara lui 1995 a fost o manifestaţie în Bucureşti, pe 15 iunie. Mitingul-maraton a adus însă în stradă mai puţin de 2.000 din cei 100.000 de sindicalişti aşteptaţi de organizatori, astfel că marile centrale s-au aşezat din nou la masa negocierilor cu Executivul.

La sfârşitul lunii mai 1999, toate confederaţiile sindicale au organizat o grevă generală, dar rezultatele au fost mult sub aşteptări, în jur de 10% dintre membrii celor patru centrale sindicale participând la greva generală, adică un sfert din numărul anunţat de organizatori.

La mitingul din 19 mai 2010 sunt anunţaţi cel puţin 60.000 de participanţi, nu doar sindicalişti, ci şi pensionari, studenţi, şomeri sau oricine este nemulţumit de măsurile de austeritate pe care vrea să le ia Guvernul.

De data aceasta, mesajul transmis răspicat Guvernului şi Preşedinţiei, atât de liderii sindicali, cât şi de oamenii simplii cu venituri mici, este că nu acceptă să le fie reduse salariile şi pensiile, iar dacă nu se ţine cont de părerea lor sunt hotărâţi să dea jos Cabinetul Boc, într-o acţiune de stradă care se anunţă a fi una dintre cele mai ample din ultimii 19 ani.

Sursa: mediafax

Link to comment

Mulţimea adunată în jurul studioului Antenei 3, unde era invitat Hoară, a fost vizibil deranjată de prezenţa reprezentantului PDL la emisiunea moderată de Alessandra Stoicescu. Oamenii l-au huiduit pe democrat liberal şi au existat chiar momente în care scandările puteau degenera în violenţe. Stafful Antenei 3, dar şi invitatul permanent al emisiunii News Magazine

, Marius Pieleanu, au reuşit cu greu să calmeze mulţmea de oameni furioşi.

"El a ieşit cu greu de aici pentru că premierul Boc nu a avut curaj să vină aici să explice oamenilor ce măsuri va lua" a declarat omul de afaceri Elan Schwartzenberg, martor la incident.

Pentru a ieşi din Piaţa Victoriei, Marcel Hoară a avut nevoie de ajutorul jandarmilor. Cu toate acestea un grup de protestatari a aruncat cu pietre în direcţia democrat liberalului şi l-a stropit cu apă. Potrivit Mediafax, manifestanţii l-au înjurat şi l-au scuipat pe reprezentantul PDL. În urma incidentului ar fi avut de suferit şi câţiva dintre poliţiştii comunitari care îl însoţeau pe Hoară.

Preşedintele ARDDZI a fost adăpostit în sediul MŢR, urmând ca de acolo să fie scos cu o dubă a poliţiştilor comunitari.

sursa-> http://www.antena3.ro/stiri/romania/protes...riei_99542.html

nu e si partea a 3 cand aruncau cu pietre dupa el dar o puteti viziona live daca urmariti antena3

nu stiu ce cauta el pe acolo dar asta e.. :)

Link to comment
  • Recently Browsing   0 members

    • No registered users viewing this page.
×
×
  • Create New...