Jump to content
Guest mada_madalin5

Ce parere aveti , Dumnezeu exista sau nu ?

Recommended Posts

Sa vedem:

arieni - au comis crime in numele lui Dumnezeu negand existenta fiului (referitor la evrei, deocamdata)

islamisti - comit crime in numele lui Alah neacceptand incalcarea teritoriului lor

Buuuun. 1-0 pentru islamisti ca motivatie. Arienii au comis crime doar pentru a nega religia cuiva. Islamistii omoara pentru ca isi simt teritoriul invadat. De fapt, ce naiba sa-l simta, ca e invadat. Buuuuun!

crestinismul - au fost mai mult lupte politice, teritoriale, de cucerire purtate de catre biserica si conducatorii din vremea respectiva

Nu pot sa condamn asta pentru ca asta se facea la vremea respectiva.

Din motivele expuse tind sa acord intelegere pentru manifestatiile islamistilor, actionand in mod justificat. Fata de crestinism, acceptare, a vremurilor si conditiilor respective. Fata de arianism... repulsie, dar totodata confuzie pentru ca nu inteleg cum poti sa omori atatea persoane doar pentru ca... nu esti de acord cu religia respectiva.

Link to comment
Share on other sites

Sa vedem:

arieni - au comis crime in numele lui Dumnezeu negand existenta fiului (referitor la evrei, deocamdata)

islamisti - comit crime in numele lui Alah neacceptand incalcarea teritoriului lor

Buuuun. 1-0 pentru islamisti ca motivatie. Arienii au comis crime doar pentru a nega religia cuiva. Islamistii omoara pentru ca isi simt teritoriul invadat. De fapt, ce naiba sa-l simta, ca e invadat. Buuuuun!

crestinismul - au fost mai mult lupte politice, teritoriale, de cucerire purtate de catre biserica si conducatorii din vremea respectiva

Nu pot sa condamn asta pentru ca asta se facea la vremea respectiva.

.....Din motivele expuse tind sa acord intelegere pentru manifestatiile islamistilor, actionand in mod justificat. Fata de crestinism, acceptare, a vremurilor si conditiilor respective. Fata de arianism... repulsie, dar totodata confuzie pentru ca nu inteleg cum poti sa omori atatea persoane doar pentru ca... nu esti de acord cu religia respectiva.

Defapt islamistii se leaga si de desenele animate...south park :lol: Sunt fanatici si bolnavi. :crazy: Care teritoriul lor ca in afar' de Arabia totul a fost cucerit cu Sabia. Irakul fiind cucerit dupa moareta lui Muhamed!

.....Ce ma distreaza pe mine - vorba vine - e ca toata lumea vorbeste de cruciadele alea ca de un arhetip al violentei religioase, de parca expansiunea musulmana s-ar fi facut cu flori la iatagan. Intreaga extindere islamica inafara Arabiei e o cucerire, de multe ori foarte sangeroasa si intotdeauna foarte umilitoare pentru cuceriti. Si culmea, toti cronicarii musulmani o tratau de Jihad, aceasta cucerire sangeroasa si umilitoare.

Si azi, toti cati arunca ceva in aer, de multe ori obiective civile, tot de Jihad vorbesc.

Si toti cei 70% din cetatenii Orientului Apropiat de-i aplauda pe cei care arunca in aer, ca un facut, scandeaza si ei una-alta despre Jihad.

Numai noua ni se tot serveste ciorba de 1001 ori reincalzita cu Jihadul spiritual.

Si nu ne saturam s-o dam pe gat pe negustate.......

Link to comment
Share on other sites

Defapt islamistii se leaga si de desenele animate...south park :lol: Sunt fanatici si bolnavi. :crazy: Care teritoriul lor ca in afar' de Arabia totul a fost cucerit cu Sabia. Irakul fiind cucerit dupa moareta lui Muhamed!

Si in "Irak" erau oamenii verzi, rasa pura fluorescenta, cea plina de cacareze pe care islamistii au venit ca niste zmei calare pe niste cai negrii cu niste coame luuuungi facand "Fal! Fal!" sa ii cucereasca.

.....Ce ma distreaza pe mine - vorba vine - e ca toata lumea vorbeste de cruciadele alea ca de un arhetip al violentei religioase, de parca expansiunea musulmana s-ar fi facut cu flori la iatagan. Intreaga extindere islamica inafara Arabiei e o cucerire, de multe ori foarte sangeroasa si intotdeauna foarte umilitoare pentru cuceriti. Si culmea, toti cronicarii musulmani o tratau de Jihad, aceasta cucerire sangeroasa si umilitoare.

Si azi, toti cati arunca ceva in aer, de multe ori obiective civile, tot de Jihad vorbesc.

Si toti cei 70% din cetatenii Orientului Apropiat de-i aplauda pe cei care arunca in aer, ca un facut, scandeaza si ei una-alta despre Jihad.

Numai noua ni se tot serveste ciorba de 1001 ori reincalzita cu Jihadul spiritual.

Si nu ne saturam s-o dam pe gat pe negustate.......

Gresesti, amice. Turcii au cucerit ca asa a vrut basca lor. Asa cum si tu de europeni zici ca au cucerit pentru ca au vrut basca lor.

Nemtii - triburile germanice. Nu erau barbari? Stai, ei nu calareau oi, calareau vaci :).

Link to comment
Share on other sites

Sa vedem:

arieni - au comis crime in numele lui Dumnezeu negand existenta fiului (referitor la evrei, deocamdata)

islamisti - comit crime in numele lui Alah neacceptand incalcarea teritoriului lor

Buuuun. 1-0 pentru islamisti ca motivatie. Arienii au comis crime doar pentru a nega religia cuiva. Islamistii omoara pentru ca isi simt teritoriul invadat. De fapt, ce naiba sa-l simta, ca e invadat. Buuuuun!

crestinismul - au fost mai mult lupte politice, teritoriale, de cucerire purtate de catre biserica si conducatorii din vremea respectiva

Nu pot sa condamn asta pentru ca asta se facea la vremea respectiva.

Din motivele expuse tind sa acord intelegere pentru manifestatiile islamistilor, actionand in mod justificat. Fata de crestinism, acceptare, a vremurilor si conditiilor respective. Fata de arianism... repulsie, dar totodata confuzie pentru ca nu inteleg cum poti sa omori atatea persoane doar pentru ca... nu esti de acord cu religia respectiva.

:lol:

Ma scuzi ? Nu cred ca am vazut arieni construindu-si biserici prin Franta / Italia etc , nu cred ca am vazut oameni agresati pe strada de arieni pe motiv ca esti de alta religie fata de ei .

Incalcarea teritoriului lor ?!??! Vrei sa zici ca Europa e teritoriul lor ?

Vai saraci islamisti , toata lumea ii ataca pe ei :( .

Cum sa omori atatea persoane pentru ca nu esti de acord cu religie lor ? Simplu , cand o religie prevede ca ' tu nu esti responsabil de nimic , Allah sufera pentru tine ' si ii vezi facand propaganda in tara ta natala , ca ajung cat mai sus pe scara sociala si ca isi construiesc biserici pe acolo , vin in numar din ce in ce mai mare ...Cum sa nu ii urasti ?

Totusi tu crezi ca arieni au omorat atatia omanie doar ca nu erau de acord cu religia lor ? :huh:

Link to comment
Share on other sites

Nu e vorba despre condamnat crime dar se vorbeste destul in topic. Cred ca nu era pagina in care R_Superstar sau Godless (ce nick o mai avea) sa nu aminteasca de crimele comise in numele religiei.

Arata-mi si mie paginile in care am amintit de crimele comise de biserica.Mai baga cateva aberatii da tutti frutti?

Heav fan!

CADEREA ÎN PACAT A PRIMILOR OAMENI

Am ajuns acum la o aventura uimitoare care ? vai ! ? a pus capat fericirii lui Adam si sotiei sale.

?Apoi domnul dumnezeu a poruncit sa rasara din pamînt tot felul de pomi, frumosi la vedere si buni la mîncare ; iar în mijlocul gradinii erau pomul vietii si pomul cunostintei binelui si raului" (Facerea, II, 9). ?Si a poruncit domnul dumnezeu lui Adam, zicînd : «Din toti pomii gradinii vei mînca ; Dar din pomul cunostintei binelui si raului sa nu manînci, fiindca în ziua cînd vei mînca din el vei muri !»" (Facerea, II, 16?17).

În primul rînd, trebuie sa aratam ca pentru învatamîntul religios exista numeroase manuale, în care pasajele suparatoare din Biblie sînt trecute sub tacere. Astfel, credinciosilor li se vorbeste, de obicei, numai despre ?pomul cunostintei binelui si raului". Vom vedea îndata de ce clericii nu sufla un cuvînt despre ,,pomul vietii". Pentru aceasta vom cita versetul 22 din cap. 3, care, de obicei, este omis în cartile destinate oamenilor creduli. Dar deocamdata sa ne ocupam de fructul care a fost cauza caderii în pacat a omului. Vom aminti ca împaratul Iulian Filozoful, a carui memorie este odioasa popilor, a facut în legatura cu acest pom minunat cîteva observatii.

?Credem ? scria el ? ca dumnezeu ar fi trebuit, dimpotriva, sa porunceasca omului, creaturii sale, sa manînce cît mai multe roade din «pomul cunostintei binelui si raului». Din moment ce i-a dat un cap care gîndea, era necesar sa-l si învete, si era si mai necesar sa-l faca sa cunoasca binele si raul pentru ca sa-si îndeplineasca îndatoririle cum se cuvine. Interdictia este absurda si cruda. Este de o suta de ori mai rau decît daca dumnezeu i-ar fi dat omului un stomac care nu ar fi putut sa primeasca hrana".

O alta concluzie care se impune este ca dumnezeu a avut, pare-se, un gînd ascuns si, de fapt, s-a bucurat de caderea omului în pacat. In general, Adam ar fi fost îndreptatit sa-i spuna :

? Scumpul meu tatic, dumnezeu ! Daca nu ma-nsel binele reprezinta ceea ce este frumos din punct de vedere moral, ceea ce-ti place ; iar raul, dimpotriva, ceea ce este urît, ceea ce nu-ti place. Am sau n-am dreptate ?

? Ai perfecta dreptate, feciorasule, i-ar fi raspuns ?creatorul".

? În acest caz ? ar fi putut continua Adam ? da-mi posibilitatea sa aflu ce este raul, ca sa-l pot evita. Caci ce cauta pomul acesta aici daca n-am voie sa ma ating de el ?

Dar, în locul lui dumnezeu, raspunsul îl dau cei care-i invoca numele.

? Dumnezeu ? spun ei ? l-a pus la încercare pe omul abia nascut. El voia sa vada daca Adam i se va supune atunci cînd îi va cere sa renunte la un lucru neînsemnat.

Dar si aceasta afirmatie poate fi combatuta cu usurinta. Potrivit speculatiilor teologice, dumnezeu este atotstiutor : el cunoaste si viitorul. Prin urmare, el ar fi trebuit sa prevada ce se va întîmpla. Si cum nimic nu se face fara voia lui, înseamna ca dumnezeu personal a vrut ca oamenii zamisliti de el sa cada în pacat ; în aceasta privinta nu poate exista nici o îndoiala.

In cele ce urmeaza, întreaga poveste se întoarce într-adevar împotriva lui dumnezeu. Iata ce spune cartea ,,Facerea" :

,,Ci sarpele era cel mai viclean dintre toate fiarele cîmpului pe care le facuse domnul dumnezeu. Si el a zis catre femeie : «Adevarat este ca a spus dumnezeu sa nu mîncati din toti pomii gradinii ?»

Si a raspuns femeia sarpelui : «Din roadele pomilor gradinii avem voie sa mîncam,

Dar din rodul pomului care este în mijlocul gradinii a spus dumnezeu : ?Sa nu mîncati din el, nici sa nu va atingeti de el, ca sa nu muriti !"»

Atunci sarpele zise catre femeie : «Nu veti muri deloc !».

Dar dumnezeu stie ca, în ziua cînd veti mînca din el, deschide-se-vor ochii vostri si veti fi ca dumnezeii, cunoscînd binele si raul».

Si femeia, vazînd ca rodul pomului este bun de mîncare si ispititor la vedere si de dorit, ca unul care da întelepciune, a luat din roadele lui si a mîncat si a dat si barbatului ei care era cu ea, si a mîncat si el" (Facerea, III, 1?6).

In toata aceasta istorisire este uimitor, în primul rînd, ca discutia ?sarpelui" cu femeia, însusi faptul ca ?sarpele" vorbea în limba primilor oameni, nu este prezentat de autor ca ceva supranatural, miraculos, nici macar ca o alegorie. Cartea ?Facerea" îl prezinta pe ?sarpe" tocmai ca atare. Aceasta reptila, plina de viclenie si ispita, devine seducatorul femeii, exprimîndu-se cu o usurinta pe care ar invidia-o orice crai care are de gînd sa profite de credulitatea unei fetiscane naive.

Sarpele este descris în mod atît de natural în Biblie, încît teologii crestini, gasind versiunea neverosimila, au socotit necesar sa corecteze basmul biblic. Dar rectificarile aduse de ei schimba tot ce se spune în cartea ?Facerea" în aceasta privinta si se afla în totala contradictie cu Biblia. Potrivit afirmatiilor lor pe cît de sirete pe atît de evlavioase, diavolul a fost cel care si-a luat chip de sarpe si a dus-o în ispita pe sotia lui Adam. Iata deci cum au întors lucrurile teologii, iata ce propovaduiesc ei astazi.

Aceasta talmacire reprezinta o evidenta falsificare a cartii ?Facerea". In primul rînd, nici un cuvînt din textul original nu ofera temei pentru o asemenea interpretare, în al doilea rînd, între diferitii autori ai cartilor care alcatuiesc Vechiul testament, numai doi amintesc de diavol : autorul Cartii lui Iov, potrivit caruia diavolul s-a apucat într-o buna zi sa se certe cu dumnezeu în ceruri, precum si autorul Cartii lui Tobit ; acesta vorbeste despre duhul rau Asmodeu, îndragostit de o oarecare Sara, careia i-a sugrumat rînd pe rînd sapte barbati. Dar aceste doua carti apar la sfîrsitul Bibliei, si nici în ele, nici în alte carti nu se pomeneste nimic despre satana-Lucifer, diavolul pe care popii îl pun sa intervina de fiecare data cînd vor sa dea un caracter mai picant legendelor religioase si sa mareasca interesul fata de ele. în Biblie nu exista nicaieri nici povestea popeasca despre satana care s-a razvratit împotriva lui dumnezeu si a fost învins de arhanghelul Mihail. Cele spuse mai sus, ca de altfel tot ce se refera la diavol, au fost nascocite mult mai tîrziu, dupa alcatuirea cartilor Vechiului testament.

Pe de alta parte, unii comentatori glumeti, filozofi sceptici, în goana dupa un simbol oarecum usuratic, au transformat vestitul ?pom al cunostintei binelui si raului" în mar ; ei presupuneau ca întregul episod urmareste sa arate ca madam Adam, care înca nu cunoscuse dragostea, a primit cea dintîi lectie în acest domeniu de la un diavol seducator, transformat ad-hoc în sarpe.

Oricît am rîde de aceasta gluma, care de altfel nu este cu nimic mai prejos de alte talmaciri evlavioase, trebuie sa renuntam la ea, ca si la textul falsificat de clerici. Trebuie sa luam Biblia ca atare. In episodul de care ne ocupam aici este vorba tocmai de un sarpe si nu de un diavol. Cît priveste aluziile amoroase atribuite ?sarpelui" seducator, ele lipsesc cu desavîrsire din textul cartii ?Facerea".

Este vorba deci de un sarpe sadea. Autorul vede acest animal cu ochii adeptilor diferitelor religii, în antichitate, sarpele era socotit un animal foarte viclean, destept si rautacios. Unele triburi africane se închinau sarpelui.

Pe de alta parte, întîmplarea cu ?sarpele" vorbitor este foarte raspîndita în literatura orientala : în toate mitologiile care au înflorit în Asia abunda animalele vorbitoare. La caldeeni, de pilda, pestele Oannes îsi scotea în fiecare zi capul din apele Eufratului si ceasuri întregi tinea predici poporului adunat pe mal. Pestele dadea diferite sfaturi si învata poporul sa cînte cîntece si sa cultive pamîntul.

?Sarpele" din Biblie nu avea de loc nevoie ca sa se cuibareasca în el diavolul. De altfel, ei era mult mai putin siret decît încearca sa-l zugraveasca cartea ?Facerea". Povestea ?sarpelui" se distinge printr-o naivitate neobisnuita si este plina de contradictii. Astfel, în textul original al Bibliei sarpele rosteste cuvintele : ,,veti fi ca dumnezeii". Expresia, care arata ca este vorba de mai multi dumnezei, nu se întîlneste numai în acest pasaj din cartea ?Facerea" ; vom vedea mai departe ca pîna si dumnezeul vechilor evrei, Iahve, în cuvîntarile sale, nu se socoteste drept singurul dumnezeu. Exegetii crestini, pusi în încurcatura de vorbele sarpelui, afirma ca prin cuvîntul ?dumnezei" reptila i-a avut în vedere pe îngeri. Li s-a obiectat ca sarpele n-avea de unde sa stie de îngeri. Dar, de fapt, din acelasi motiv el n-avea de unde sa stie nici de ?dumnezei". Naivitate, contradictii, confuzie ? iata prin ce se caracterizeaza Biblia. Nu, sarpele acesta nu este chiar atît de siret. Sfaturile lui sînt foarte incomplete. Un sarpe cu adevarat inteligent ar fi trebuit sa-i spuna femeii :

? Manînca din fructul oprit, iar dupa aceea, imediat, manînca din pomul vietii, care nu-ti este de loc oprit.

Dar dumnezeu ? N-a fost oare chiar el cauza initiala a ispitei ? De ce a înzestrat el sarpele cu darul vorbirii ? Fara acest dar, sarpele n-ar fi putut sa se înteleaga niciodata cu femeia.

Biblia nu citeaza cuvintele prin care madam Adam 1-a convins pe sotul sau sa manînce împreuna cu ea din fructul oprit. Sa încercam sa îndreptam aceasta lipsa.

Închipuiti-va pe prima femeie, a carei curiozitate fusese stîrnita de sarpe. Ea se apropie de ?pomul cunostintei", aflat în mijlocul gradinii, alaturi de ?pomul vietii", îl priveste îndelung si nu fara o oarecare sovaiala.

? Sarpele acesta, care s-a agatat adineauri de mine, nu-i chiar atît de frumos ? îsi spune femeia. ? Însa, pe cinstea mea, are maniere distinse si un limbaj încîntator. Cred ca as putea sa-i urmez sfatul, pentru ca, zau, e destul de stupid sa nu stii nimic. Traim cu Adam ca niste gîste, în timp ce am putea sa fim ca dumnezeii ! Ademenitor fruct! Nu exista altul mai minunat în toata gradina. Totusi, daca sarpele m-a tras pe sfoara, are sa fie foarte rau. Viata e atît de placuta ! Tare as avea pofta sa manînc un mar ! Dar daca, din pricina lacomiei mele, va trebui sa mor ? N-ar fi de loc placut.

Ea da mereu tîrcoale pomului ; sarpele, pitit în apropiere, în tufisuri, îi urmareste toate miscarile.

? Nu, e cu neputinta sa murim din pricina unui fleac ! Dumnezeu-tatal ne pacaleste. La urma urmei, mosneagul are o înfatisare destul de vicleana. Dar sarpele ? Sarpele are un capsor mic si dragalas, o expresie blajina, iar ochii îi scînteiaza de inteligenta. Mosneagului, fireste, îi convine ca noi sa traim asa toata viata, fara sa stim nimic despre minunatele lucruri care reprezinta un privilegiu al dumnezeilor. Prin amenintarile lui a urmarit, probabil, sa ne înspaimînte. Nu vrea sa stim totul. Of, ce ti-e si cu batrînii astia ! Toti sînt la fel ! Nu trebuie sa le dai crezare !

Femeia pune mîna pe o banca din gradina, o trage sub pom, se catara pe ea si rupe un mar (spunem ?mar", desi Biblia nu da nici un fel de indicatii în aceasta privinta ; dar, la urma urmelor, n-are nici o importanta cum numim fructul). Priveste marul si se linge pe buze. Sarpele vede totul ; se salta pe coada înapoia tufisului si joaca un cadril vioi.

Madam Adam duce marul la gurita.

? Oare cum s-o fi mîncînd fructul asta ? Trebuie curatat sau poate fi mîncat cu coaja ? Oricum, trebuie sa fie tare gustos.

Madam Adam mai sovaie putintel.

? A sti totul sau a nu sti nimic ? Aceasta e întrebarea. Cînd ne jucam de-a v-ati ascunseiea cu Adam, e bine ceea ce facem sau e rau ? Ce enigma chinuitoare ! Oare oile trebuie tunse sau facem rau dîndu-le jos lîna ? ? îi vîjîie capul. ? Dar obiceiul lui Adam de a se scobi cu degetul în nas este bun sau este rau ? Pe legea mea, ce viata-i aia daca nu stii toate acestea !

Prinzînd curaj, musca din mar.

? Vai, vai, vai, ce gustos e ! Ce zemos ! Ah, smecher batrîn, ne-ai interzis sa mmcam un lucru atît de bun !

Se lungeste pe banca si musca cu si mai mare pofta din ?fructul oprit".

Vine Adam, vorbind de unul singur :

? De plictiseala am prins adineauri carasi în Tigru, dar, cum sînt vegetarian, i-am aruncat pe data în Eufrat.

Îsi vede nevasta,

? Ei, nevasta, ce rontai acolo ? Madam Adam sare în picioare ca arsa :

? Vai, sa nu ma certi, e un fruct... din pomul... stii, dintr-unul din cei doi pomi din mijlocul gradinii...

? Asta vad eu, fir-ar sa fie ! E tocmai fructul de care ne e interzis sa ne atingem. Da proasta mai esti, femeie ! Ai uitat ce ne-a spus batrînul ?

? Care batrîn ? Taticu ? Ala de-si baga nasul în toate ? Ia uite ! Aceasta maimuta batrîna îsi bate joc de noi.

? Ce-ai spus ?

? Ne-a amenintat cu moartea, ti-aduci aminte ?

? Mi-amintesc, fireste, chiar ma furnica pe spinare.

? Ha-ha-ha, prostutule ! Amenintarea lui a fost un simplu siretlic.

? Ce tot îndrugi acolo ? Ti-ai pierdut mintile de-a binelea !

? E un siretlic, te asigur. Afla ca, de cînd am mîncat din mar, am si ajuns sa stiu o multime de lucruri.

? Stii ce e bine si ce e rau ? Stii ce e voie si ce nu e voie sa faci ? Stii absolut totul, stii cauzele si rosturile fiecarui lucru ?

? Da, încep sa stiu, dragul meu. Stai putintel; uite, stiu cîte fire de sare se pun la un ou.

? Nu se poate !

? Stiu de ce cocosii închid ochii cînd cînta.

? Uluitor ! Dar de ce broastele n-au coada stii ?

? Am aflat-o chiar adineauri.

? Ia spune-mi!

? Pentru ca le-ar împiedica sa stea jos.

? M-ai facut praf !

? Mai mult decît atît! Stiu, sînt convinsa, auzi ce-ti spun ? Sînt convinsa ca esti cuminte si ca nu m-ai înselat niciodata.

Adam este de-a dreptul buimacit.

? Mii de draci, ia uite ce învatata e nevasta-mea ! Are perfecta dreptate, n-am înselat-o niciodata. Dar daca te-as fi înselat, ar fi fost bine sau rau ?

? Ar fi fost foarte rau, domnule ! Foarte rau ! Îl trage catre ea pe banca.

? De altfel, dragul meu Adamel, numai de tine depinde ca sa ajungi tot asa de învatat ca mine si tot atît de repede si de ieftin. Musca din mar l

Si-i întinde marul.

? Chiar ca mi-era pofta, scumpa nevestica. Dar la ce ne va folosi sa fim învatati ca niste academicieni daca vom muri chiar astazi ? La urma urmelor, sa stam si sa judecam : sa mori, de pilda, peste vreo mie de ani, asta mai treaca-mearga ; dar sa-ti frîngi gîtul astazi, nu, asta ar fi prea stupid !

Doamna Adam ridica din umeri.

? Ai aerul ca nu-ti vine sa crezi, draga mea, dar eu mi-aduc perfect aminte tot ce ne-a spus taticul dumnezeu. Am discutat personal cu el si te asigur ca a vorbit foarte serios, îngaduie-mi sa-ti repet întocmai cuvintele lui : ,,Dar din pomul cunostintei binelui si raului sa nu manînci, fiindca în ziua cînd vei mînca din el vei muri !". Dupa cum vezi, e foarte clar. Daca nu tii la pielea ta, te priveste. Eu pe-a mea o pretuiesc.

? Adame, Adame, ma faci sa rîd ! Pai ce, eu am murit, ia spune ?

? Nu, esti înca vie, dar nici ziua nu s-a sfîrsit, pazeste-te !

? Ah, ce încapatînati sînt barbatii ! Poti sa fii mîndru, dragul meu : esti încapatînat ca un magar. E de-a dreptul uimitor cît timp îmi trebuie sa te conving ca mosneagul si-a batut joc de noi. Uite, tu adineauri ai pomenit de academicieni.

? Am pomenit, si ce-i cu asta ?

? Pai ei sînt adevarate izvoare de întelepciune, tu ce crezi ?

? Fireste !

? Ei bine, tocmai de aceea academicienii sînt nemuritori.

Acest argument l-a încurcat pe Adam. Sotia lui insista cu duhul blîndetii, dar perseverent :

? Hai, fa-mi placerea, dragul meu, manînca din mar ! Dupa ce ai sa manînci, o sa fim amîndoi ca dumnezeii !

? Ca dumnezeii ?

? Nu mai tot pune întrebari ! Asa a spus sarpele. Adam se hotarî. Daca si sarpele spune...

? Bine, da-mi marul !

Musca cu lacomie din el. Doua minute se scursera în tacere ; se auzea cum zburau mustele. Deodata Adam scoase un strigat : începuse sa cunoasca, sa stie...

- Mii de draci ! ? exclama el. ? Sîntem goi ca niste viermi ! Ce rusine !

Femeia batu din palme : ? Eu n-am nici macar jartiere, vai, ce necuviincios e !

? Sa ne-mbracam, sa ne-mbracam, sa ne-mbracam cît mai repede...

?Atunci li s-au deschis ochii la amîndoi si si-au dat seama ca sînt goi si au cusut frunze de smochin si si-au facut pestelci" (Facerea, III, 7).

Retineti ca primul costum omenesc nu era din frunze de vita : meritul de a cultiva vita de vie i-a revenit, potrivit Bibliei, mai tîrziu patriarhului Noe.

Odata îmbracati, sotii s-au privit unul pe altul.

? Nu ne sta chiar asa de rau, observa barbatul.

? Ai dreptate, frunza de smochin îmi vine de minune. Vesmintele acestea sînt cam prafuite, fiindca n-au mai fost scuturate de cînd dumnezeu a sadit copacii. Ia o perie, Adame !

Dar bucuria lor n-a tinut mult.

,,Si au auzit umbletul domnului dumnezeu, care se plimba în adierea serii prin gradina, si s-au ascuns Adam si femeia lui, de fata Domnului dumnezeu, printre pomii gradinii" (Facerea, III, 8).

Dupa cum vedem înca o data, nu încape nici o îndoiala ca dumnezeul biblic este o faptura cu trup : el se plimba, discuta ca un om. Cartea ,,Facerea" îl prezinta pe dumnezeul sau exact asa cum îl prezinta si legendele pagîne. Într-adevar, diferite popoare din antichitate îsi închipuiau pe zei ca pe fiinte asemanatoare cu oamenii. Criticii se întreaba în ce chip i s-a înfatisat dumnezeu lui Adam si, mai tîrziu, celor cu care a stat de vorba personal. Clericii afirma ca el a avut chip de om si ca nici nu putea fi altminteri de vreme ce pe om l-a zamislit ,,dupa chipul si asemanarea sa". Atunci prin ce se deosebeste felul în care vechii evrei si-l închipuiau pe dumnezeu de felul în care îl vad alte religii, denumite cu dispret pagîne de propovaduitorii crestinismului ? Vechii romani, care au adoptat credinta grecilor, si-i închipuiau de asemenea pe zei cu chip omenesc. Acest lucru ne face sa credem ca nu dumnezeu l-a creat pe om dupa chipul si asemanarea sa, ci omul si l-a închipuit dupa asemanarea sa pe dumnezeu. Dar nu vom insista, caci a ajunge la aceasta parere înseamna a-ti asigura un loc în focul Gheenii. Amintim numai observatia spirituala a unui filozof : ?Daca pisicile ar avea dumnezeul lor, ele i-ar atribui obiceiul de a prinde soareci".

Amanunte ca aceasta plimbare a lui dumnezeu prin gradina Edenului demonstreaza evident ca aici nici nu poate fi vorba de o alegorie mistica : întreaga relatare este facuta într-un stil cît se poate de realist.

?Si a strigat domnul dumnezeu pe Adam si i-a zis : «Unde esti?»" (Facerea, III, 9).

Cumatrul Adam era fîstîcit si avea o mutra jalnica ; nici soata nu se simtea la largul ei. Nu stiau unde sa se ascunda. Si apoi cum sa te ascunzi de un ochi ?atotvazator". în urma lor, în sus, pretutindeni, rasuna chemarea domnului, aidoma glasului unui stapîn autoritar si aspru, care se pregateste sa pedepseasca pe robul sau neascultator. N-aveau încotro. I-a prins, vor trebui sa recunoasca. Cu capetele plecate, îi cer iertare.

?Atunci el a raspuns : «Auzit-am pasii tai în gradina si m-am temut, fiindca sînt gol, si m-am ascuns»" (Facerea, III, 10).

lata-i în fata stapînului, în fata acestui dumnezeu care cunoaste viitorul, care a prevazut întîmplarea cu sarpele si cu marul si care se supara ca si cum n-ar fi banuit nimic, ca si cum totul s-ar fi petrecut nu din voia lui atotputernica. Cum erau tulburati, Adam si Eva nu s-au gîndit la asta. Ei se comporta ca niste copii prinsi cu mîta-n sac.

? Nu eu am început, ea e de vina, alta data nu mai fac ! Zau ca nu mai fac !

?Si a zis (domnul) : «Cine ti-a spus tie ca esti gol ? Nu cumva ai mîncat din pomul din care ti-am poruncit sa nu manînci ?». Atunci Adam a zis : «Femeia pe care mi-ai dat-o sa fie cu mine, ea mi-a dat din pom si eu am mîncat!»" (Facerea, III, 11?12).

Adam se pricepe sa-i faca reprosuri lui dumnezeu pentru atotstiinta lui :

? Doar tu, dumnezeul meu, mi-ai dat femeia. Oare tu nu stiai pe cine-mi dai sa-mi fie tovarasa de viata ?

,,Si a întrebat-o domnul dumnezeu pe femeie : «Pentru ce ai facut aceasta ?». Iar femeia a raspuns : «Sarpele m-a amagit si eu am mîncat»" (Facerea, III, 13).

Batrînul va împarti îndata pedepsele. El procedeaza dupa regula : cine a început primul, acela o s-o si pateasca primul. Pazea !

?Zis-a domnul dumnezeu catre sarpe : «Pentru ca ai facut aceasta, blestemat sa fii tu între toate dobitoacele si între toate fiarele cîmpului; pe pîntece sa te tîrasti si pulbere sa manînci în toate zilele vietii tale ! Dusmanie voi pune între tine si femeie, între semintia ta si semintia ei ; aceasta îti va zdrobi capul, iar tu îi vei împunge calcîiul»" (Facerea, III, 14?15).

Pedeapsa data sarpelui dovedeste, fara putinta de tagada, ca teologii spun minciuni gogonate atunci cînd, cu mania lor de a vedea pretutindeni diavolul, sustin ca acesta ar fi dus-o pe femeie în ispita. Daca satana ar fi fost vinovatul, desigur dumnezeu l-ar fi pedepsit pe el si nu pe sarpe.

Or, pedeapsa pentru ducerea în ispita îl loveste numai pe sarpe ca animal, ca ,,fiara" a cîmpului. Ai putea crede ca acest rau sfetnic a avut cîndva picioare, ca dumnezeu i-a taiat picioarele si l-a silit sa se tîrasca. Pedeapsa ar fi cît se poate de nedreapta daca sarpele nu ar fi fost personal complice la fapta.

Sa presupunem ca un pungas oarecare se deghizeaza într-o buna dimineata în om obisnuit, sa zicem într-un slujitor al bisericii din localitate, si sub masca lui savîrseste cine stie ce escrocherii. Ce se va întîmpla daca va fi prins, demascat si dus în fata judecatii ? Va condamna oare judecata pe slujitorul bisericii ? Bineînteles ca nu. Ea îl va pedepsi pe adevaratul vinovat. Asta-i clar ca lumina zilei.

Asadar, teologii ar face bine daca ar renunta la povestea lor cu diavolul seducator al primei femei ; aceasta poveste nu rezista criticii. Totusi, daca ei doresc s-o mentina, trebuie sa admita ca dumnezeu nu a vazut în aceasta afacere uneltirile diavolului, ci numai ale sarpelui, si cu totul pe nedrept l-a lasat pe el, nevinovatul, fara picioare.

Daca e adevarat ca oamenii nutresc un simtamînt de repulsie fata de sarpe, daca e adevarat ca, atunci cînd întîlnesc un sarpe, ei cauta sa-i striveasca capul, iar sarpele încearca ?sa le împunga" calcîiul, în schimb un punct al pedepsei ramîne neîndeplinit : serpii nu se hranesc cu pulbere. Nu ne ramîne decît sa presupunem ca dumnezeu a aplicat aici o ?condamnare cu suspendarea pedepsei". E de mirare ca Biblia a uitat sa mentioneze acest lucru.

Si înca o întrebare : ce fel de sarpe a jucat rolul de seducator ? Sarpele de casa ? Pitonul ? Sarpele cu ochelari ? Vipera ? Speciile de serpi sînt foarte numeroase !

Sa admitem ca pe madam Adam a ispitit-o sarpele de casa ; sa admitem «chiar ca ar fi just ca pedeapsa data sarpelui de casa sa fie aplicata tuturor urmasilor acestui sarpe si, pe viitor, toti serpii de casa sa ramîna fara picioare pentru a rascumpara vina strabunului lor. Daca însa femeia nu ar fi izbutit sa-l împinga pe barbat la pacatul neascultarii, ar fi fost pedepsita numai ea, nu-i asa ? Dar bietii serpi ! A gresit un singur sarpe de casa, si iata ca cecilizul, boa constrictor, sarpele cu clopotei, pitonul, vipera si multe alte specii au ramas fara picioare si se tîrasc pe pîntece, desi nevinovatia lor este evidenta !

?Apoi a zis femeii : «Voi înmulti foarte suferintele sarcinii tale ! Intru dureri vei naste fii ; si dorul tau va fi dupa barbatul tau si el te va stapîni»" (Facerea, III 16).

Toti comentatorii sînt de acord ca aceasta pedeapsa nu se refera numai la doamna Adam, ci la toate femeile pîna la sfîrsitul lumii. Fara a mai arata cîta nedreptate si nesocotinta e aici din partea domnului, subliniem în primul rînd ca daca prima femeie ar fi izbutit sa reziste la vorbele ademenitoare ale sarpelui, pe cît se pare, ea nu ar fi nascut în chinuri, înseamna ca pîna în ziua aceea ea fusese alcatuita cu totul altfel de cum avea sa fie în zilele primei nasteri. Prin urmare, într-o singura clipa, adica exact în momentul cînd a fost pronuntata sentinta, dumnezeu a transformat cu totul organismul femeii. Iata, într-adevar, ce înseamna mîna domnului !

Este cazul sa aratam de asemenea ca, în ciuda atotputerniciei sale, dumnezeu nu a reusit sa aduca la îndeplinire pedeapsa pe care el a dat-o întregului sex feminin : foarte multe femei nasc fara dureri, în al doilea rînd, nenumarate femei nu numai ca nu se supun barbatilor lor, ci chiar îi duc de nas si-i tin sub papuc !

,,Iar lui Adam i-a zis : «Pentru ca ai ascultat de îndemnul femeii tale si ai mîncat din pomul din care ti-am poruncit : ,,Sa nu manînci din el !", blestemat sa fie pamîntul din pricina ta ! Cu truda sa te hranesti din el în toate zilele vietii tale !

Spini si palamida sa-ti aduca si sa manînci buruienile cîmpului.

Intru sudoarea fetei tale sa manînci pîine, pîna cînd te vei întoarce în pamînt, caci din el ai fost luat, caci pulbere esti si în pulbere te vei întoarce !»" (Facerea III, 17?19).

Trebuie sa facem aceleasi observatii ca mai sus. Pedeapsa data lui Adam trebuia sa fie extinsa asupra tuturor barbatilor : în aceasta privinta toti teologii sînt de acord.

Cea mai cumplita dintre pedepse este condamnarea la moarte. Ce-i drept, acest dumnezeu admirabil uitase amenintarea pe care o formulase cu putin timp în urma, si anume ca cel care va mînca din fructul oprit va muri chiar în ziua cînd va savîrsi fapta. Dar fiindca dumnezeu uitase de aceasta amenintare, condamnatii s-au bucurat de o amînare destul de lunga. Daca e sa dam crezare Bibliei, Adam a trait înca 930 de ani (Facerea, V, 5). Dar daca Adam n-ar fi mîncat din mar, el n-ar fi murit niciodata, iar noi am fi fost de asemenea nemuritori.

Daca dumnezeu este într-adevar asa cum ni-l înfatiseaza Biblia, el a procedat bine lasîndu-l de atunci pe sarpe mut, caci altfel acesta ar fi putut sa dea în vileag anumite lucruri. Trebuie sa subliniem totusi ca luarea darului vorbirii nu figureaza printre pedepsele date sarpelui.

Vrînd-nevrînd se mai impune o observatie. Este vorba de pîinea cu un mare adaos de sudoare. Foarte probabil ca în vremurile primitive nu exista pîine si oamenii se hraneau cu ce le cadea în mîna. Dar sa nu cautam nod în papura ! Sa admitem, ca dumnezeu a avut în vedere viitorul civilizat. Evreii, pentru care au fost scrise legendele biblice, mîncau într-adevar pîine atunci cînd au trecut la o viata sedentara si au început sa se ocupe cu agricultura. Dar clericii sustin ca Biblia nu a fost scrisa numai pentru evrei, ca ea ar fi o lege pentru întreaga lume. Dar oamenii manînca pîine numai în tarile unde cresc cereale. Eschimosii nu cunosc faina, în multe regiuni din India, America, Africa centrala si de sud, oamenii se hranesc cu fructe si cu animalele vînate.

Se va spune poate ca dumnezeu a folosit cuvîntul ?pîine" la figurat, subîntelegînd orice fel de mîncare. Atunci de ce aceasta pedeapsa nu s-a extins într-adevar asupra tuturor ? Daca oamenii muncii trudesc ca sa-si agoniseasca hrana, daca cei care traiesc din roadele muncii lor trag astfel ponoasele pacatului lui Adam, acest lucru nu este cîtusi de putin valabil pentru oamenii bogati, care se desfata cu milioanele mostenite ! Dar ce sa mai spunem despre slujitorii religiei ? Eforturile pentru agonisirea hranei nu-i silesc sa stropeasca cu sudoare pîinea cea de toate zilele !

Versetul 18 este foarte rauvoitor fata de spita omeneasca. In afara de pîine, omul este condamnat sa se hraneasca numai cu buruienile cîmpului, deopotriva cu animalele. Ce urmeaza sa-i dea lui pamîntul ? ?Spini si palamida", îl ameninta Biblia. Totusi, dumnezeu a dat gres. In ciuda poruncii lui mînioase, oamenii mai manînca si altceva în afara de pîine si ierburi. De ce nu trimite dumnezeu fulgerele sale asupra restaurantelor, care-si îngaduie sa înscrie în meniurile lor mîncaruri cu carne ?

Dar iata ce s-a întîmplat dupa pronuntarea sentintei : ?Si a pus Adam femeii sale numele Eva, caci ea a fost mama tuturor celor vii" (Facerea, III, 20).

Acest sot atent nu se îngrijise pîna acum sa dea un nume sotiei sale ; el îi spunea pur si simplu ?femeie", asa cum se vede din versetul 23, cap. al II-lea al cartii ?Facerea".

Acum vom vedea ca dumnezeu nu a izgonit chiar pe loc pe Adam si pe Eva din raiul pamîntesc, în ciuda parerii raspîndite în aceasta privinta. Mai întîi, dumnezeu, gasind ca vesmintele lor din frunze de smochin sînt prea usoare, s-a facut croitor :

?Si a facut domnul dumnezeu lui Adam si femeii sale vesminte de piele si i-a îmbracat cu ele" 13 (Facerea, III, 21).

Pentru confectionarea, acestor vesminte au trebuit ucise niste animale cu totul nevinovate ; înseamna deci ca primul abator a fost sfintit si inaugurat de însusi dumnezeu. Cum sa mai pretindem, dupa toate acestea, ca stramosii nostri sa nu fi dorit sa foloseasca drept hrana carnea animalelor atît de repede si pe neasteptate ucise si jupuite ? ?La naiba cu regimul vegetarian !", si-au spus ei, probabil, unul altuia.

Iar dumnezeu i-ar fi lasat pîna la urma pe Adam si pe Eva sa traiasca si sa moara în rai, daca, întîlnindu-i dupa un timp îmbracati, nu si-ar fi adus aminte de ves-titui ?pom al vietii" din ale carui roade barbatului si femeii nu le venise ideea sa manînce.

?Si a zis domnul dumnezeu : «Iata, Adam s-a facut ca unul dintre noi, cunoscînd binele si raul. Si acum sa nu întinda mina si sa ia si din pomul vietii si sa manînce si sa traiasca în veci !»" (Facerea, III, 22).

Asa glasuieste versetul 22, pe care manualele de ?istorie sfînta” îl trec cu totul sub tacere.

Asadar, e limpede : cei doi gagauti, Adam si Eva, carora roadele ?pomului vietii" nu le erau interzise, le-au neglijat în chipul cel mai prostesc. Dar daca barbatului si femeii le-ar fi venit ideea fericita de a mînca din roadele minunate, în timp ce dumnezeu le croia îmbracaminte din piei de animale, ce strasnica pacaleala i-ar mai fi tras asprului lor judecator ! Sentinta nu ar mai fi putut fi adusa la îndeplinire si Dumnezeu s-ar fi dovedit neputincios.

Nu-i asa ca-i destul de comica ?sfînta" Biblie cînd o citesti cu atentie ?

Acest dumnezeu ?unic", pe care deodata îl ia gura pe dinainte si vorbeste despre existenta cîtorva dumnezei, fara îndoiala ca bate cîmpii. Dar, în afara de aceasta, el, ?atotputernicul", îsi recunoaste neputincios incapacitatea de a duce la îndeplinire condamnarea la moarte, pe care tot el o pronuntase. Ia gînditi-va, numai, ce-ar fi putut sa iasa de aici ! Putina prezenta de spirit, putina perspicacitate, si Adam si Eva ar fi devenit nemuritori, în ciuda lui dumnezeu si chiar împotriva vointei lui.

Si cum trebuie sa se fi felicitat, în cele din urma, batrînul dumnezeu, cînd si-a adus aminte, în sfîrsit, de acest blestemat ?pom al vietii" !

?Deci l-a scos domnul dumnezeu din gradina Edenului, ca sa lucreze pamîntul din care fusese luat. Si l-a gonit pe Adam si l-a asezat la rasaritul gradinii Edenului. Apoi a pus heruvimi cu sabie de flacara, ca sa pazeasca drumul spre pomul vietii" (Facerea, III, 23?24).

E limpede, nu-i asa ? Tocmai funestul ?pom al vietii" îl preocupa cel mai mult pe batrînul ?Elohim". Adam si Eva nu trebuiau sa se înapoieze în nici un caz acolo. Dar, la urma urmelor, ce idee absurda avusese dumnezeu sa creeze acest pom ? Intr-adevar, fiind în stare sa cunoasca viitorul, dumnezeu nu putea, desigur, sa nu stie ca unul dintre stramosii nostri îndepartati va trebui sa cada în pacat si ca va fi nevoit sa-l condamne la moarte pe ei si întregul neam omenesc, în aceste conditii, ?pomul vietii" nu putea sa constituie pentru dumnezeu decît o piedica. Nu ar fi fost mai bine pentru el sa nu sadeasca de loc acest pom ?

Dar heruvimul cu sabie de flacara, instalat la poarta gradinii Edenului, ce nazbîtie mai e si asta ? Oare dumnezeu nu putea sa doboare si sa nimiceasca cu un singur cuvînt, cu un singur efort de vointa ?pomul vietii", care de aici înainte îsi pierduse orice sens ? Ei bine, lui dumnezeu nu i-a venit nici aceasta idee !

Se cauta voluntari curajosi ! Cine doreste sa se înscrie într-o expeditie pentru cautarea raiului ? De vreme ce dumnezeu s-a îngrijit de paza portilor Edenului, de vreme ce el a mers pîna acolo încît a luat masuri de aparare atît de primitive împotriva încercarilor omenirii de a pasi pe calea ce duce spre ?pomul vietii", înseamna ca raiul pamîntesc si acest pom minunat mai exista pe undeva. Daca, cercetînd regiunea Tigrului si a Eufratului, vom vedea un înger cu sabie de flacara stînd de paza la niste porti, vom putea sa exclamam : ? Am ajuns ! Iata raiul creat de dumnezeu !

De altfel, cine este acest pazitor ? În vechiul text evreiesc al cartii ?Facerea" este folosit cuvîntul ?herub". Acest cuvînt înseamna ?bou" si provine de la cuvîntul ?harab", care înseamna ?a ara". Vechii evrei îi imitau în mare masura pe babiloneni ? vecinii si, mai tîrziu, înrobitorii lor ? în privinta traditiei, inclusiv a celei religioase. De pilda, ei s-au apucat sa sculpteze boi uriasi, din care au facut ceva asemanator cu sfincsii, animale cu chip de om, pe care le-au asezat în lacasurile lor sfinte. Aceste sculpturi aveau doua fete : una de om, alta de bou, precum si aripi, picioare de om si copite de bou. Teologii crestini au modificat cuvîntul ?herub" în ?heruvim". Heruvimii sînt îngerasi tineri, cu bujori în obraji, care nu au trup si, în genere, nu au nimic în afara de un cap de copil si doua aripioare. În pictura bisericeasca se întîlnesc multi îngerasi dintre acestia. Se prea poate ca îngerul portar de la intrarea raiului pamîntesc sa nu corespunda întru totul imaginii pe care si-au format-o credinciosii naivi despre ?heruvimi" si dimpotriva, sa fie un ?herub" în vechiul înteles al cuvîntului ebraic, cu un cap cu doua fete, dintre care una de bou. Acest amanunt îi va ajuta pe exploratori sa-l recunoasca de la distanta. Sau, daca este un heruvim de tip crestin, fara trup si fara mîini, înseamna ca el tine sabia de flacara în dinti, ceea ce va atrage cu atît mai mult atentia asupra sa.

Personal, înclinam mai curînd catre un chip de portar cu un cap jumatate omenesc, jumatate bovin.

Înainte deci, în cautarea raiului ! Chiar daca nu vom reusi sa patrundem în el, calatoria va fi interesanta : vom putea, cel putin, sa dam ocol gradinii si sa trecem raiul pe hartile geografice, care pîna în prezent au aceasta lacuna esentiala.

Link to comment
Share on other sites

Si arienii cred doar in Dumnezeu, negand existenta fiului ca forma umana pe pamant.

sper ca stii ca arianismu la care tu faci referire n-are nicio legatura cu rasa ariana, si motivul pentru care s-au comis crimele respective. arianismul tau este o idee aparuta prin secolul 4, iar ceea la ce VREI sa te referi este un concept aparut la finele secolului 19, inceputul secolului 20. asta asa, ca tot iti place sa le spui tuturor sa se documenteze inainte sa deschida gura.

Link to comment
Share on other sites

:lol:

Ma scuzi ? Nu cred ca am vazut arieni construindu-si biserici prin Franta / Italia etc , nu cred ca am vazut oameni agresati pe strada de arieni pe motiv ca esti de alta religie fata de ei .

Unde ai vazut tu asta ? :) Il doare pe arab in cur de tine si de religia ta.

Au fost dar numai sunt. Arabii au fost,sunt si o sa ramana barbari

Amice iar esti idiot ... Nushj cum sa-ti spun eu tie, dar cand in Europa arabii aduceau medicina moderna ai tai stramosi civilizati abia invatau sa se spele.

Link to comment
Share on other sites

Unde ai vazut tu asta ? :) Il doare pe arab in cur de tine si de religia ta.

Amice iar esti idiot ... Nushj cum sa-ti spun eu tie, dar cand in Europa arabii aduceau medicina moderna ai tai stramosi civilizati abia invatau sa se spele.

Esti un prost. Medicina moderna preluata de la persani si bizantini!

E evident ca stii si tu o istorie din aia din reviste scoase de comunisti, sau de pe Discovery, canalul ala de evacuare...

Habar n-ai:

- cati nu au fost musulmani, sau cati erau eretici, intre creierele golden age-ului islamic

- prin ce a trecut vestul intre 400 si 1000, si cat din mizeria aia s-a datorat tocmai islamului

- ce bine s-a scos dupa 1000, si cat de independent, si chiar in ciuda, islamului

- cate pete negre a avut zisul golden age islamic

Plus ca vii cu o logica de... sa nu zic ce, ca iar ma cenzureaza.

Cum adica mah, sa nu ne temem de ei ca erau civilizati acu' 1000 de ani? Adica barbaria actuala e anulata de civilizatia de acum 1000 ani?! Adica daca pe tine te omoara Ion Cantacuzino tu esti multumit si fericit ca e stra-stra-nepot de imparat?!

Du-te mai, si continua sa-ti meriti numele ales chiar de tine.

Dudauarldafeivar si drink don't talk.

Link to comment
Share on other sites

Medicina moderna preluata de la persani si bizantini!

De mauri ai auzit ? Granada ? Alhambra ? Almoravizi ? Ce bine s-a scos vestul dupa anul 1000 cand au invatat sa spele abia prin 1800 ...

Link to comment
Share on other sites

Degenereaza in insulte dialogul, va rog sa incercati sa mentineti un ton civil.

"Esti prost" nu este un argument si nu face nimic decat sa arunce dialogul intr-o cearta.

Despre diferentele de mentalitate intre oameni in functie de ideologie sau geografie, puteti posta in Orientari politice si ideologice sau Diferente geografice si de culoare. Validitatea unei religii nu este data de "successul" unui popor fata de celelalte intr-o anumita perioada istorica.

Cat despre cine a adus vorba de "crimele facute in numele religiei".. eu am facut-o deoarece consider ca religia a omorat mult mai multi oameni decat SIDA. In afara de "si ateii au omorat.." nu am auzit contraargumente sau raspunsul la intrebarea.. "ce aduce bun religia care sa compenseze moartea a atatia oameni? ce aduce ATAT DE BUN incat sa compenseze moartea tuturor oamenilor de stiinta care au fost executati in numele lui dumnezeu?"

Link to comment
Share on other sites

NU e scuza pentru trecut si pentru faptele comise dar religia ofera oamenilor o speranta , poate o falsa speranta , dar macar e ceva.Cand esti la greu e mai bine sa gasesti speranta in Dumnezeu si nu in alcool si alte prostii.Acum mi-a venit ideea , poate-i proasta , ma rog.O seara placuta all.

Link to comment
Share on other sites

NU e scuza pentru trecut si pentru faptele comise dar religia ofera oamenilor o speranta , poate o falsa speranta , dar macar e ceva.Cand esti la greu e mai bine sa gasesti speranta in Dumnezeu si nu in alcool si alte prostii.Acum mi-a venit ideea , poate-i proasta , ma rog.O seara placuta all.

sau daca tot esti la greu, n-ar fi mai bine ca in loc sa stai sa te rogi, sa-ti pui mintea la contributie si osu la munca? :-?

Link to comment
Share on other sites

De acord . Oricat as incerca nu prea gasesc motive pentru care Dumnezeu ne-ar putea ajuta mai mult decat putem noi sa ne ajutam singuri.E bine ca unii sa creada un Dumnezeu , sa aiba un sprijin sufletesc , pentru ca asta reprezinta D-zeu , un ajutor pentru cei slabi.Mai bine cer sfat fratelui meu decat Lu' Dumnezeu , macar fratemiu imi raspunde concret nu in semne si chestii asemanatoare.

Link to comment
Share on other sites

macar fratemiu imi raspunde concret nu in semne si chestii asemanatoare.

Interesant deci tu chiar crezi ca ratonul magic din cer iti raspunde prin semne nu?Adica daca te rogi sa iei 10 la matematica in lucrare si iei 9,asta este semn de la ratonul magic?

Link to comment
Share on other sites

So not funneh . It's getting old hiding behind silly jokes.Ce zic si ce pricepi tu.Daca tu ai impresia ca eu ma rog pentu lucruri materiale and so , fie . Tot ce facem e cu mana noastra si suportam consecintele , e liberul albitru . Daca eu aleg sa nu invat si cu 10 minute inainte ma rog nu inseamna ca o sa iau nota mare.(Aici referindu-ma la exemplul tau).Get it ?

Link to comment
Share on other sites

Stai..tu imi explici mie ca nu functioneaza rugaciunea?Nu se poate! :(

Poate nu am inteles eu bine,in acest caz explica-mi si mie cum/la ce te rogi tu sau ce il intrebi pe ratonul magic si cum iti raspunde .

lucruri materiale =ceva care exista

Link to comment
Share on other sites

Stai..tu imi explici mie ca nu functioneaza rugaciunea?Nu se poate! :(

Poate nu am inteles eu bine,in acest caz explica-mi si mie cum/la ce te rogi tu sau ce il intrebi pe ratonul magic si cum iti raspunde .

lucruri materiale =ceva care exista

I don't pray ;\.Poate am uitat sa mentionez , m-am referit in aceste posturi strict din perspectiva unui crestin . De ce tot repeti raton magic ? Tic ? Ok sa incerc sa explic ceva.

Cand tu ii ceri lu Dumnezeu ceva , orice sau vorbesti cu el se numeste rugaciune.Cand Dumnezeu vorbeste cu tine , e schizofrenie :| :crazy: .

Link to comment
Share on other sites

I don't pray ;\.Poate am uitat sa mentionez , m-am referit in aceste posturi strict din perspectiva unui crestin . De ce tot repeti raton magic ? Tic ? Ok sa incerc sa explic ceva.

Am ajuns la o concluzie. Mai bine crestin decat in aceeasi tabara cu astia. :D

Link to comment
Share on other sites

.E bine ca unii sa creada un Dumnezeu , sa aiba un sprijin sufletesc , pentru ca asta reprezinta D-zeu , un ajutor pentru cei slabi.Mai bine cer sfat fratelui meu decat Lu' Dumnezeu , macar fratemiu imi raspunde concret nu in semne si chestii asemanatoare.

Poti sa imi explici asta?Din perspectiva unui crestin,sau cum vrei tu...

Link to comment
Share on other sites

Cand ii cer unei persoane normale un sfat mi-l da direct.Cand ii cer unui crestin , primesc o poveste , o predica and so on.Nu m-am referit ca un crestin nu e normal , doar putin mai diferit.In fine , nu are sens discutia , o sa ajungem la o concluzie cu aproximatie cam in vreo .....never.

Link to comment
Share on other sites

#-o .Deci la sobe pe langa lut foloseau si balega de bou?Fals.

Chiar daca e total offtopic, spre cultura ta generala si azi se foloseste balega de vita, cal, camila etc. uscata la soare pe post de combustibil. In zonele semidesertice, e cam singura sursa.

Pentru discutia referitoare la barbari, pentru romani toti inafara de greci si romani erau barbari, pentru greci toti in afara de ei erau barbari, asa ca e cam mare numarul barbarilor ... Evident, toti ne numaram printre ei.

In ceea ce priveste crimele comise in numele religiei, ele in buna parte sunt crime comise si acoperite cu religia. E mai usor sa omori si sa iei ce a avut mortul decat sa produci, iar omul e un rapitor care nu se satura niciodata, dar spre diferenta de ceilalti rapitori, isi cauta in permanenta scuze si justificari pentru ceea ce este.

Link to comment
Share on other sites

Parerea mea este sa nu te apuci de explicat.Ca sa te lamuresc - Godless este ateu,pentru el Dumnezeu e un raton magic,si-ti va gasi nod in papura orice ai posta.Asa ca ultima parte a postului tau ar trebui sa fie....si viitorul.

Link to comment
Share on other sites

Chiar daca e total offtopic, spre cultura ta generala si azi se foloseste balega de vita, cal, camila etc. uscata la soare pe post de combustibil. In zonele semidesertice, e cam singura sursa.

Pentru discutia referitoare la barbari, pentru romani toti inafara de greci si romani erau barbari, pentru greci toti in afara de ei erau barbari, asa ca e cam mare numarul barbarilor ... Evident, toti ne numaram printre ei.

In ceea ce priveste crimele comise in numele religiei, ele in buna parte sunt crime comise si acoperite cu religia. E mai usor sa omori si sa iei ce a avut mortul decat sa produci, iar omul e un rapitor care nu se satura niciodata, dar spre diferenta de ceilalti rapitori, isi cauta in permanenta scuze si justificari pentru ceea ce este.

In acel verset se precizeaza inlocuirea JARULUI cu balega de bou.+ca el se referea la ALCATUIREA plitei nicidecum la COMBUSTIBIL.

Link to comment
Share on other sites

Guest
This topic is now closed to further replies.


  • Recently Browsing   0 members

    • No registered users viewing this page.

×
×
  • Create New...