Jump to content
LeX LuTHoR

Marii necunoscuţi români: Ioan Adimitriu a făcut un avion la 16 ani şi a inventat maşina “şcoală”

Recommended Posts

Marele inginer Ioan Adimitriu a mai inventat primul radio din România, maşina cu comenzi duble şi a deschis peste 100 de şcoli în toată Europa. Românii nu ştiu nimic despre el şi nu există informaţii pe Internet despre această personalitate.

IPB Image

Unul dintre cei mai importanţi ingineri din România a fost omagiat joi dimineaţă la Muzeul Tehnic din Bucureşti în cadrul unei festivităţi la care au participat ingineri şi oameni care au contribuit la dezvoltarea radioului şi televiziunii. “După închiderea fabricii Electronica s-a vorbit despre o perioadă de vid de 100 de ani în zona tehnică din România, dar este foarte fals. Cei care au scris istoria tehnicii au făcut peste 1.000 de trimiteri bibliografice la oameni de ştiinţă de aici”, a spus ing. dr. Nicolae Diaconescu, directorul muzeului.

Povestea inventatorului a fost spusă de unul dintre nepoţii săi, fostul ministru Andrei Dimitriu, preşedintele Societăţii de Radiodifuziune din România.

Ioan Adimitriu s-a născut în Roma în 1897 şi tot acolo a terminat liceul, nu înainte de a inventa un aparat de zburat la vârsta de 16 ani, pe care îl transportă până la Bucureşti. În urma acestei realizări a primit o bursă din partea ministrului Duca la Paris, unde a studiat ingineria mecanică. Tot acolo i-a venit şi ideea maşinii cu dublă comandă pentru predarea şoferitului, invenţie brevetată în Franţa în 1924, folosită azi în toată lumea de către şcolile de conducere auto. La Paris inaugurează prima şcoală de şoferit (cu sistemul didactic brevetat tot de Adimitriu în Franţa) şi depanare auto. În câţiva ani şcoala lui are 106 sedii în 17 oraşe europene. După un timp îşi stabileşte sediul la Bruxelles, cu două departamente, unul de radio şi altul de automobile, şcoala de aici funcţionând până în 1938, când, din patriotism, revine în ţară şi face războiul, însă nu i se mai permite niciodată să treacă graniţa. Pentru că nu a vrut să colaboreze cu regimul comunist, refuzând posturi onorante la catedra Politehnicii şi altele de acest gen, şi-a petrecut ultimii ani din viaţă dând lecţii particulare de italiană, franceză, fizică şi altele. După 1961 urmează o perioadă critică pentru el, în care duce o existenţă precară şi ferită de viaţa publică, sfârşindu-şi zilele în 1975.

Celebru pentru frumuseţea soţiei

“Aveam 14 ani când un unchi de-al meu mi-a propus să-mi plătească această şcoală, care era atunci pe Strada Constantin Negruzzi, într-o curte lungă cu case de-o parte şi de alta. Pe dreapta erau case locuite de familii şi pe stânga erau săli de cursuri. Ţin minte că în prima zi colegii mei vorbeau foarte mult despre soţia domnului Dimitriu, care fusese Miss România şi era deosebit de frumoasă, cu părul roşu şi ochii verzi, despre care toţi ştiam că e franţuzoaică”, a spus un fost elev al lui Adimitriu, prezent în sală. “Valerica Popovici, soţia dlui Dimitriu, era româncă, acum are 82 de ani, trăieşte în Germania şi este în continuare o doamnă foarte interesantă”, s-a grăbit să adauge Andrei Dimitriu.

Partea luminoasă a idealurilor comuniste în cercetare

O altă personalitate din zona tehnică prezentă la eveniment a fost ing. Dona Milea, cea care a inventat primele aparate radio în bandă cu modulaţie de frecvenţă din România, în timp ce lucra la departamentul de proiectare de pe platforma Pipera. “Eram foarte tânără când am proiectat aparatul şi am pus în el tot romantismul şi entuziasmul tinereţii, pe care nu le mai ai mai târziu. Generaţia mea a ridicat uzină după uzină platforma Pipera, care acum nu mai e. Noi am muncit conduşi de ideea că inginerii români sunt creativi şi pot asigura independenţa tehnică a ţării. Voi, tinerii din această sală, nici nu vă daţi seama de condiţiile în care am lucrat noi. După revoluţie, generaţiile noi au uitat să păstreze moştenirea noastră, independenţa tehnică. Industria noastră s-a prăbuşit, am devenit dependenţi de import şi oamenii noştri valoroşi se duc în străinătate, în fabricile de acolo, şi noi cumpărăm de la ele şi îi îmbogăţim pe ei. În anul revoluţiei nu ne-au lipsit nici inginerii, nici munca, ci doar politicieni bine intenţionaţi care să ne bage în Europa păstrând specificul naţional.” Acestea au fost cuvintele cu care Dona Milea şi-a încheiat discursul de joi dimineaţă de la Muzeul Tehnic, amintind că, procentual, numărul de inventatori din România este mai mare decât media europeană.

Mulţi meseriaşi făceau aparate radio în casă

Şi pentru că oamenii care s-au remarcat în ştiintă în România au fost întotdeauna marginalizaţi de media şi zona pop a culturii autohtone, toţi invitaţii la eveniment care aveau ceva de spus o făceau cu un soi de aviditate şi disperare că, dacă nu va consemna cineva amintirile lor, istoria o să se piardă. “Domnişoară, în Pipera se lucra pentru export în proporţii de masă, acolo s-au făcut sute şi sute de mii de aparate”, îmi spune domnul A. Damideanu, tehnician, după cum îi place să se recomande. “Eu am lucrat 30 de ani la o istorie a electronicii din România, dar nu a fost niciodată publicată că nu am vrut să scriu de Ceauşescu în ea. Singurele exemplare sunt la mine şi la Muzeul de la Politehnică. Aici, în România, se scriau şi foarte multe cărţi tehnice, foarte serioase, pentru toate categoriile de public, de la lucrătorii în domeniu până la cei care foloseau aparatele acasă”, îşi aminteşte. “Dar vă zic, înainte de hotărârea lui Tătărăscu de a înfiinţa fabrica Philips, am găsit zeci de mici meseriaşi care îşi făceau aparate radio la ei în atelier, pe furiş. Pentru că atunci aveai nevoie de aprobare să ai aparat, cum ai azi nevoie să porţi o armă, de exemplu. Fabricarea propriu-zisă a început cu Philips şi Pollack în baza hotărârii de ministru a lui Tătărăscu din 1937, care a acordat facilităţile fabricării acestor aparate”, adaugă pe un ton complice, după care se retrage cu aerul că a zis ce nu s-a spus la festivitate.

Informaţiile legate de oameni valoroşi din istoria tehnicii româneşti vor rămâne în continuare necunoscute marelui public atâta vreme cât muzeele din domeniu nu au nici măcar un site decent care să le reprezinte, bugete pentru promovare şi relaţii publice sau măcar pentru evenimente regulate. Evenimentul de joi dimineaţă de la Muzeul Tehnic din Bucureşti nu a fost anunţat în nici un fel, iar o simplă căutare pe Google a numelui inventatorului comemorat cu această ocazie nu corespunde nici unui rezultat.

sursa : infoportal

Link to comment

Apropo de romani uitati un filmutet...despre romani:) si daca l-ati mai vazut nu imi sariti in cap va rog :)

unul dintre cele mai marfa clipuri de pe youtube , parerea mea :cool2: s'a spus ceva bun si despre Romania

Link to comment
  • Recently Browsing   0 members

    • No registered users viewing this page.
×
×
  • Create New...