Un decret comunist din 1954, mai democrat decat proiectul Codului civil

[LeX LuTHoR]

Proiectul noului Cod civil se vrea un text care sa apere drepturile persoanei, iar pentru aceasta au fost folosite ca sursa de inspiratie texte similare ale unor state cu vechi si recunoscut respect pentru valorile umane. Autorii Codului civil, aprobat de Guvernul Boc la 11 martie 2009, s-au inspirat din Codul civil al provinciei Quebec, din Codul elvetian, dar si din documente care dateaza din cea mai neagra perioada din istoria Rom?niei, respectiv texte de lege redactate si aprobate de Marea Adunare Nationala din vremea lui Gheorghe Gheorghiu Dej.

Un decret publicat la 30 ianuarie 1954 si aflat inca in vigoare, decret redactat si aprobat de Marea Adunare Nationala din vremea lui Dej, este una din sursele de inspiratie ale colectivului de juristi care au redactat textul viitorului Cod civil al Romaniei. In argumentatia proiectului de Cod civil se arata: ?protectia drepturilor personalitatii a fost si este o preocupare constanta a legiuitorului contemporan. (...) In acest scop a fost avuta in vedere jurisprudenta CEDO, in materia libertatii de exprimare, precum si cele mai moderne prevederi legale in materie din Europa”. In continuarea acestor idei urmeaza: ?Au fost avute in vedere si prevederi nationale, in materia apararii drepturilor nepatrimoniale, respectiv Decretul 31 din 1954, prin articolele 54-56 ale acestuia”. Trebuie spus ca decretul respectiv a fost singura reglementare din legislatia romaneasca in materie de drepturi nepatrimoniale. Decretul a fost pastrat in vigoare, pentru ca abrogarea lui lasa un vid legislativ in domeniu. Decretul a fost elaborat in cel mai autentic stil comunist, dar cu toate acestea, la simpla lecturare a capitolelor, din care s-au inspirat autorii textului Codului civil, respectivele prevederi sunt mai logice si mai democrate decat cele din Codul civil varianta Boc. Decretul comunist garanteaza dreptul la onoare si reputatie si dreptul oricui de a se adresa instantei pentru a obtine incetarea atingerii drepturilor garantate. Decretul nu prevede posibilitatea luarii unor masuri exceptionale inainte de existenta uni hotarari definitive a unui judecator. Decretul nu prevede masurile sinistre din proiectul de Cod civil, referitoare la ?interzicerea pe viitor”, ?sechestrarea, distrugerea, confiscarea mijloacelor care au folosit la savarsirea faptei”. Decretul comunist, mult mai intelept decat proiectul Codului civil, va fi abrogat dupa intrarea in vigoare a Codului civil. Sa mai mentionam ca toate litigiile pe marginea unor articole aparute in mass-media, care s-au solutionat in instanta, s-au judecat in temeiul decretului 31 al Marii Adunari Nationale.

Legitima aparare ? atat ziua, cat si noaptea

Parlamentarii din subcomisia pentru Codul penal au extins, ieri, reglementarea legata de legitima aparare, astfel incat o persoana va fi prezumata a fi in legitima aparare nu numai daca se apara de cineva care i-a intrat fara drept in locuinta noaptea, ci si in timpul zilei. Completarea la varianta initiala a fost propusa de fostul ministru al justitiei, liberalul Tudor Chiuariu. Potrivit celor votate in unanimitate de membrii subcomisiei “se prezuma a fi în legitima aparare, în conditiile alin. (2), acela care comite fapta pentru a respinge patrunderea unei persoane într-o locuinta, încapere, dependinta sau loc împrejmuit tinând de aceasta, fara drept, prin violenta, viclenie, efractie sau alte asemenea modalitati ori în timpul noptii”. “Legitima aparare va fi si pe timpul zilei, daca se va patrunde prin una dintre modalitatile nelegale, prin viclenie, violenta, efractie, iar în timpul noptii se va prezuma legitima aparare daca ti-a intrat în casa prin orice mod”, a precizat Tudor Chiuariu. El a aratat ca parlamentarii din comisia speciala care dezbate codurile juridice adoptasera cu o zi in urma definitia pentru legitima aparare, stabilind ca aceasta va fi în situatia în care este respinsa, numai în timpul noptii, patrunderea prin efractie, iar acest lucru era o “anomalie”. “Era o anomalie, pentru ca, daca cineva vine si îti sparge usa în timpul zilei, este evident ca tu esti într-o pozitie de legitima aparare fata de el atunci când reactionezi”, a explicat Chiuariu. El a dat si drept exemplu situatia în care o persoana se prezinta ca fiind “încasatorul la lumina”, iar apoi se dovedeste ca nu este asa, este normal ca acela care locuieste în casa respectiva sa reactioneze. La randul sau, presedintele subcomisiei pentru Codul penal, Victor Ponta, a explicat ca orice act de aparare, noaptea, în locuinta proprie, se prezuma la fi legitima aparare. Ponta a spus ca personalul de la gaze, de exemplu, nu are ce cauta în locuinta unei persoane pe timpul noptii si ca numai o persoana rau intentionata ar încerca sa intre noaptea în locuinta cuiva. “Avem acum o protectie speciala pentru orice fel de agresiune în propria locuinta”, a mai declarat Ponta, precizând ca notiunea de “locuinta” a fost extinsa la încapere, dependinta sau loc împrejmuit tinând de aceasta.

Marko Bela se teme ca Guvernul ar putea sa adopte codurile prin asumarea raspunderii

Liderul UDMR, Marko Bela, este impotriva adoptarii codurilor prin asumarea raspunderii Guvernului. El a declarat ieri ca aceasta procedura de adoptare ar exclude dezbaterea acestor acte normative. “Aceasta graba cu care se vrea impunerea acestor coduri nu e deloc benefica. Probabil, vom avea nevoie de dezbateri foarte serioase, mai ales ca e vorba de niste documente foarte stufoase. Daca suntem oameni responsabili, atunci trebuie sa facem o analiza foarte serioasa”, a spus Marko Bela. El a precizat, in cadrul unei conferinte de presa, ca sustine în continuare ca adoptarea acestor coduri prin asumarea raspunderii Guvernului este “problematica”, întrucât exclude dezbaterile. “Daca la început ne-am putea da cu parerea, ulterior guvernantii ne-ar pune în fata faptului împlinit”, a declarat presedintele UDMR.

sursa : infoportal