Jump to content
LeX LuTHoR

Harta bolilor transmise de la animale la om

Recommended Posts

Posted

După ce au descoperit virusuri noi transmise de la primate la om în rândul comunităţilor de vânători din Africa Centrală, nişte cercetători americani au iniţiat o reţea globală de monitorizare ştiinţifică a speciilor ce i-ar putea infecta pe oameni cu agenţi patogeni, pentru evitarea epidemiilor.

IPB Image

De fiecare dată când îi urmăreşte pe cimpanzei devorând carne crudă, îmbibaţi în sânge, salivă şi fecale - toate posibile purtătoare de agenţi patogeni -, epidemologul american Nathan Wolfe vede un context favorabil pentru transmiterea unor virusuri în sângele vânătorilor africani, după cum scrie el în revista “Scientific American” .

Munca de cercetare realizată de grupul condus de epidemologul american, începută acum zece ani, arată că vânătoarea este un prilej foarte bun pentru ca agenţii patogeni să sară din organismul prăzii în cel al prădătorului. De altfel, pandemia ce stă sub semnul HIV a început exact aşa, virusul imunodeficienţei umane fiind transmis de la maimuţe la cimpanzei şi, pe urmă, de la cimpanzei la oameni.

Sângele primatelor îmbibat în sudoare umană face transferuri virale

Din câte a observat Nathan Wolfe, un vânător din Africa Centrală poartă doar pantaloni scurţi din bumbac în timp ce cutreieră desculţ o potecă forestieră cu un babuin de peste 20 de kilograme în spinare.

Pe măsură ce parcurge kilometri întregi pentru a ajunge în satul său, sângele prăzii se amestecă cu sudoarea vânătorului, i se scurge pe corp în jos şi staţionează în rănile sale deschise. Caz în care agenţii patogeni din sângele babuinului au permis de trecere în sistemul circulator al vânătorului.

HIV nu este singurul izvorât dintr-un rezervor animal. Majoritatea bolilor infecţioase umane, trecute şi prezente, precum gripa, febra Dengue (transmisă de ţânţari) sau Ebola, îşi au originea în lumea animală. Iar astăzi, strânsa legătură dintre populaţiile umane ale planetei, creată în urma dezvoltării căilor de transport, face ca noi boli să se răspândească mult mai repede, fie că vin direct de la animale sălbatice sau că sunt transmise de la animalele sălbatice la cele domestice şi apoi la oameni, precum în cazul virusului encefalitei japoneze sau al unor tipuri de gripă.

Drept răspuns la aceste ameninţări, Nathan Wolfe şi colegii săi au gândit un proiect îndrăzneţ de a monitoriza animalele sălbatice şi oamenii care intră în contact cu ele frecvent, în căutarea unor noi microorganisme infecţioase. Şi asta după ce i-au studiat pe vânătorii din Africa Centrală, pentru care primatele reprezintă o sursă esenţială de hrană.

Două noi virusuri moştenite de la primate

În probele de sânge luate de la aceşti vânători şi de la prada lor, cercetătorii au dat de urma câtorva virusuri animale nemaiîntâlnite până acum la oameni. Unul dintre aceşti agenţi patogeni, raportat în 2004, este spumavirusul simian (SFV), din aceeaşi familie de retrovirusuri din care face parte şi HIV, întâlnit la mai toate primatele.

I se adaugă un alt tip de retrovirusuri, virusurile limfotropice T (HTLV), numite aşa pentru că infectează celulele imunitare numite limfocite T. De două dintre HTLV-uri, HTLV-1 şi HTLV-2, se ştia că afectează milioane de oameni din întreaga lume, ducând la cancere şi la boli neurologice. În schimb, HTLV-3 şi HTLV-4, descrise pentru prima oară în 2005, sunt noi pentru ştiinţă.

Având în vedere asemănările genetice dintre HTLV-3 şi omologul său simian, STLV-3, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că virusul uman se trage de la maimuţele infectate cu STLV-3 care au fost vânate. De cealaltă parte, originea lui HTLV-4 este încă neclară.

100 de cercetători şi 30 de milioane de dolari

După ce a observat că poate studia eficient populaţii îndepărtate, Nathan Wolfe s-a gândit că poate extinde acest efort de supraveghere la scară mondială. Printr-un parteneriat cu Google, el şi colegii lui au lansat Global Viral Forecasting Initiative, un program în cadrul căruia epidemologii, specialiştii în sănătate publică şi conservaţioniştii din întreaga lume colaborează pentru a identifica şi a monitoriza agenţi patogeni.

Până acum, programul a adunat laolaltă în jur de 100 de oameni de ştiinţă ce supraveghează populaţii umane şi animale din Camerun, China, Republica Democrată Congo, Laos, Madagascar şi Malaiezia, regiuni sensibile în ceea ce priveşte apariţia unor noi boli infecţioase. Următoarele pe listă sunt Brazilia şi Indonezia, unde există o mare diversitate de specii ce i-ar putea infecta pe oameni cu agenţi patogeni.

Costurile pentru extinderea reţelei de monitorizare şi asigurarea unui personal şi a unor laboratoare adecvate pentru testarea o dată la fiecare şase luni a populaţiilor vizate şi a animalelor cu care acestea intră în contact s-ar ridica la 30 de milioane de dolari, la care se adaugă 10 milioane de dolari pe an pentru asigurarea unui ritm continuu. Oamenii de ştiinţă spun că, chiar dacă o singură epidemie este evitată în următorii 50 de ani, efortul face toţi banii.

sursa : infoportal

Posted

in ultimii ani s-au investit sume importante in cercetare..ceea e foarte bine..deoarece apar noi epidemii..si noi boli..si asta din cauza ca omul nu stie sa conserve tot ce reprezinta mediu tot ceea ce il inconjoara..normal ca au aparut mutatii la boli..si in principal al bolilor de sange..ca astea sunt cele mai grave.. -_-

  • Recently Browsing   0 members

    • No registered users viewing this page.
×
×
  • Create New...