Jump to content
laura

Bilanţul primului an de la aderare: Un an de regres pentru România

Recommended Posts

Bilanţul primului an de la aderare: Un an de regres pentru România

Primul an de la aderarea României la Uniunea Europeană se încheie cu o serie de regrese pe plan politic, social şi economic. Ţara noastră a intrat în zona de risc din punct de vedere al indicatorilor economici, calitatea instituţională continuă să fie slabă, la nivel politic nu există nicio coerenţă.

Cât despre fondurile europene, la acest capitol nu stăm mai rău decât alte state membre, dar nici roz nu este situaţia. Acestea sunt concluziile la care a ajuns fostul negociator şef al României, Vasile Puşcaş. Executivul îşi asumă acest bilanţ prin vocea şefului DAE, Adrian Ciocănea.

România în 2007: o societatea pseudomodernă, care nu a reuşit să iasă încă din vechea tranziţie. Aşa este caracterizată ţara noastră de cei care au negociat aderarea ei la Uniunea Europeană şi de reprezentanţii afacerilor europene din România.

Vasile Puşcaş "Suntem într-un paradox absolut incredibil, pentru că la noi şi sub aspect economic, şi sub aspect social, dar şi instituţional şi chiar politic, anul 2007 aduce regrese şi semne de întrebare foarte consistente, care pun sub semnul întrebării însăşi credibilitatea ţării şi gradul de predictibilitate. România continuă să rămână într-o stare de risc", a declarat fostul negociator şef al României cu Uniunea Europeană, Vasile Puşcaş.

"În momentul de faţă peste tot găsim următoarele lucruri: tehnologie occidentală, într-un sens mai larg, folosită în tradiţionalismul românesc, împrumuturi luate efectiv prin mimetism asupra celor ce trebuie să facem în România, ca urmare, pe toate palierele se întâmplă acelaşi lucru: am intrat în UE şi singurul lucru pe care îl am de spus de fapt este că la 1 ianuarie se naşte o nouă tranziţie şi asta este tranziţia de a ajunge din urmă, dacă aş putea să zic", a declarat şi şeful Departamentului pentru Afaceri Externe, Adrian Ciocănea.

Un raport realizat de instituţiile europene arată că Polonia are mari şanse ca în maxim doi ani să finalizeze tranziţia postcomunistă.

Din păcate, România este departe de această fază. Mai grav este că niciuna dintre instituţiile europene, fie că vorbim despre BERD, fie despre Comisia Europeană, nu poate determina o limită de timp de finalizare a tranziţiei în ţara noastră.

Sursa: NewsIn

Link to comment
  • Recently Browsing   0 members

    • No registered users viewing this page.
×
×
  • Create New...