BELLE_

"Nu ajunge, vream sa zic

Sa fii mare cu cel mic

Caci puterea se aduna

Din toti micii impreuna" ...

De la Arghezi incoace, e o lectie de invatat de aici. Imi pare rau... de toata jena.

Votez Redemption

Duminica mi se pare cu adevarat criminala... ceva asemanator cu de-acum celebrul "La naiba, maine e iar luni!". In tot cazul drumetiile sunt pe locul 1 oricat de des este posibil, alaturi de familie si prieteni dragi

Ma gandesc ca e o mare calitate sa stii sa vezi cat mai des posibil partea buna a lucrurilor. Jumatatea aia plina a paharului coloreaza mai mereu viata in roz. Si daca a fi realist inseamna a sta cu capul bagat in mocirla, a te umple de nervi vazand in jur numai incompetenta, rautate, dusmanie si multe alte "calitati" indoielnice ale firii omenesti, atunci chiar cred ca e de 1000 de ori mai bine sa fii macar un pic deasupra norilor. Un suflet senin atrage seninatate in jurul lui.

Si tot o calitate e si aceea de a fi detasat de instinctul posesiei, atat de des intalnit la realisti: masina MEA, casa MEA, serviciul MEU, sotia MEA, bla bla bla. Atunci cand nu esti asa ancorat, nici n-ai dupa ce sa plangi prea mult cand pierzi.

Anyway, una peste alta, mi se pare gresit sa consideri ca artistii sunt mereu fericiti. Ca au un suflet mai boem e una, dar sufera cel putin la fel de mult ca si ceilalti. Noi ne plangem ca nu ne intelege nimeni, da nu stiu de ce am impresia ca pe unii din ei chiar e foarte posibil sa nu-i inteleaga nimeni. Ma rog, aici e de povestit 100 de ani.

Bottom line: votul merge catre Artist.

Maine este ziua de nastere a unui om pe care eu il iubesc mult mult mult, un suflet minunat si sensibil, care mi-a stat alaturi atatia ani si la bine si la greu, si mi-a suportat cu stoicism si intelegere toate toanele de-a lungul celor 3-4 ani de cand ne stim. Mi-a fost tovaras de joaca si distractii, si-a pus creativitatea si inteligenta la lucru in perioada in care organizam impreuna eventuri pe joc, pentru a le face cat mai atractive pentru utilizatori. M-a ascultat cand i-am povestit diferite episoade ale vietii mele, mi-a dat sfaturi atunci cand nu gaseam solutii, m-a incurajat si m-a sustinut neconditionat atunci cand nimeni nu o facea. Unii dintre voi il cunosc asa cum va povestesc eu aici, altii... poate nu chiar asa. Oricum, in asteptarea acestei zile aniversare, as vrea sa ii urez numai bucurii, liniste sufleteasca, iubire si impliniri si fie ca aceste zile blande si insorite de inceput de toamna sa ii aduca implinirea tuturor viselor si sperantelor.

Si asa... de final, un refren al unei melodii din anii '60-'70 zice...

"You're my bread, when I'm hungry,

You're my shelter from trouble winds,

You're my anchor in lost ocean,

But most of all, you're my best friend."

Ani multi si fericiti plini de sanatate si bucurii! Sa ne traiesti! La multi ani, dragule! :wub: :blush: :kiss:

Iata inca o calitate a poporului roman... suntem atat de creativi incat nici noua nu ne mai vine sa credem. :whistle:

Traim intr-o lume a vitezei, poate chiar a supervitezei am putea spune. A citi o carte intr-o biblioteca (fapt ce necesita un anumit interval de timp dedicat din programul zilnic) reprezinta un lux pe care nu multi si-l mai permit in ziua de azi, fiind atat de ocupati cu diverse... #-o Asa modele... asa copii... Cei din ziua de azi de la cine sa invete? Ce modele au? Cunosc destule cazuri in care mi s-a zis, "stii, prefer sa vad filmul decat sa citesc romanul". Viteza, sintetizare, conceptia sau viziunea unui singur om versus tihna, analiza, exercitiu de gandire si imaginatie. Eu una stiu sigur ce as alege.

Totusi sunt foarte curioasa, la o pana de curent sau in caz ca face bum calculatorul ala sau daca pica frumusel internetul, voi cei de stati cu carti online toata ziua, oare nu tot la cartea scrisa va intoarceti? Si daca mai pun la socoteala faptul ca exista destul de multe materiale pe internet, despre care nu ai certitudinea ca sunt cu adevarat valoroase, si pe care marea majoritate le preia fix in forma in care le gaseste... S-a mai pus problema costurilor. Nu-si permite lumea sa cumpere carti? Totusi sa nu exageram, este o chestiune simplissima de motivatie. Cine te tine sa renunti la 10 pachete de tigari ca sa iti iei o carte buna?

In ceea ce ma priveste, internetul nu va reusi niciodata sa inlocuiasca cartea scrisa, cu toate avantajele sau dezavantajele ei (if you ask me, sunt mult mai multe avantaje)

Dar ca sa raspund intr-un final la intrebare, da... intr-acolo ne indreptam, cartea a pierdut enorm de mult teren in fata internetului. Cat de rau este acest fenomen pentru societate... time will tell.

Un stil moderat, combinat intre cele 2. Nici sa risti sa pierzi tot farmecul vietii, stand ca strutul cu capul in pamant, dar nici sa te expui tuturor riscurilor posibile, cand unele pot fi clar diminuate sau chiar evitate.

Eram in criza de idei si, din intamplare, urmaream un desen animat, "Frumoasa si Bestia"... si de aici BELLE... :whistle:

Cine stie pe noua bd... poate maniak-ul v-a renashte mai matur si cu mai multa grije fatza de prieteni

Hi there Many!... frumoasa concluzie... Maybe we shall meet again pe o noua db... desi mari sperante ca dezastrul asta nu se va repeta si acolo nu imi fac. doar stim cu totii ca lupul isi schimba parul, dar naravul...

Anyway.. until than people... Have a pepsi light!

Am inceput sa joc Mu la insistentele unui verisor al meu, un wizz mic si haios pe nume BALOOBA, care mi-a facut cunostinta acum mai bine de un an cu lumea Mu-ului, pe serverul global. Dupa o luna si ceva de joc zi si noapte ajunsesem sa am un elf de lvl 21, imbracat intr-un set vine normal, gasit pe jos, caci bani sa cumpar de la magazin... nu aveam nici pentru potiuni (noroc cu merele alea ca nu muream de foame... adunasem un stash intreg de provizii).

Pe 3 ianuarie, acelasi BALOOBA imi face cunostinta cu linkmania, server nou deschis de putina vreme. Ma creste pana la lvl 30, imi explica cum dau un pm si cam la ce monstri as face fata la acel lvl... si uite asa incepe marea aventura a lui BELLE pe linkmania.

Descopar minunatele armuri din inimioare si primesc primul meu arc silver +9 de la cel ce avea sa-mi devina si Gm, un wizz numit SoulThief, care a fost si cel ce si-a batut capul explicandu-mi ce e aia un buff (ca habar nu aveam ce e chestia aia verde...), cat de cautati sunt elfii de energie pentru party-uri si imi paseaza si primele armuri excelente (wow... armuri verzi cu scris mult pe ele... ce tare... la ce or fi bune?)

Suparat ca din cauza noobilor ca mine nu reusea sa se reseteze SoulThief desfiinteaza guilda S@ul si trece la suparatii jocului, cei cu multe reseturi si armuri din alea stralucitoare

Este momentul in care tot BALOOBA imi face cunostinta cu un bun prieten al lui, cu care crescuse prin dungeon si losttower, pe nume Maniak, Gm la guilda Maniacii. Nici nu aveam de unde sa stiu ca intrand in acea guilda voi ajunge chiar o maniaca a acestui joc.

Jocul era o placere, mai ales ca incepusera sa se lege noi prietenii, cu playeri ca Maniak, SoldatMG, DarkMG, Asmodeus (autorul primelor mele 3 reseturi) si celebrii Killeri care m-au tot ajutat luandu-ma pe la party-uri, chiar si pe noul db (Guppy... ms pentru primul meu reset) si o multime de alti jucatori care m-au ghidat in descoperirea jocului. Mai mult de noria, lore si davias nici nu stiam ca exista... Prima data in tarkan... waw ce nebunie. La lvl 323 prima data in arena si in exile (unde mi s-a facut rau de mare stand in fata monitorului si locul despre care aflasem ca e cel mai bun pentru a face xp singur)... invatam cate ceva zilnic, ma chinuiam cate 15 minute sa omor un monstru in icarus nenorocind tasta q, da eram mandra foc... bine, fie vorba intre noi, daca mai aparea inca 1 dadeam move direct caci nu faceam fatza...

Descopeream armurile, armele, cum se distribuie punctele, ce e aia o guilda, un event, un party perfect, cum se lasa afk (Snuffy sa traiasca, el m-a invatzat ce e aia windows mode), lupte greco-romane in blood castle (unde soldatule... stii tu) si in devil square (unde il injuram de mama focului in fata monitorului pe CosminDw pentru ks-urile lui). Era frumos... asa noobi cum eram, munceam pe rupte pentru xp si ne distram super frumos. Indata ce am crescut... lucrurile s-au schimbat. Nu mai erau plansele destul de mari pentru toti.

Am resetat elful de 6 ori pe old db si de 10 ori pe cel nou.

Eram elfa de energie, devenita in timp Gm la ETHERIUM, o guilda facuta cand am atins fabuloasa suma de 2 rr-uri, cand satula de fitzele maniacilor super extra resetati, condusi de celebrul MagicElf (caci the real gm luase ban pe ip pentru dupe), m-am decis sa cresc pui. Si am cules de prin Davias si Lorencia doar jucatori intre lvl 70 si 130), pe care ii duceam in party-uri prin atlans, ei cate 5 si eu pe dinafara dand buff. Se facuse o guilda dragutza, erau uniti, se ajutau, faceau party-uri, schimburi de iteme... exact ce imi dorisem. Btw, Salutari Cipolinilor si pupici!!!

Impreuna cu Maniak, care mi se alaturase si el dupa incetarea suspendului (noroc ca a venit 8 martie!!) am organizat tot felul de eventuri (fiind singurii care puteam merge la vanatoare de goldeni) de bancuri, de declaratii, cu ocazia aniversarilor membrilor guildei, curse din cele mai haioase, eventuri de cultura generala pentru membrii guildei. Au fost nopti intregi de haz si ras cu lacrimi. Dar ca si inainte... istoria se repeta si apar rr-urile multe, si pretentii de toate felurile, inevitabilele certuri si discutii si guilda incepe sa se destrame. Multi pleaca, dar raman ceea ce ne placea sa credem ca erau true friends.

Se reseteaza baza de date, reface Maniak guilda Absolut, ne adunam vechii prieteni si o luam de la cap cu exp, si party-uri, pornim la invazii, ne facem nervi pentru ks, si pk si decedat, dar una peste alta farmecul jocului devine altul... deja ne maturizasem stilurile, stiam cum sa construim caracterele, cu ce sa le imbracam, cam care e valoarea itemelor, cum sa facem trade-uri de toate felurile, ne regasim cu prietenii foarte vechi, de pe old db, ne facem noi cunostinte...

Ajutata de Gm si de prietenii vechi gaseam imediat party-uri prin arena, astfel incat intr-un timp foarte scurt ajunsesem la 10 reseturi si un elf destul de bine construit cu care tineam si spoturi cand afk-istii party-ului incetau sa mai dea cu muste.

Am facut si aici eventuri si bancuri si glume si am participat si la primele gatheruri organizate de bucuresteni, dar si de constantenii mei (Hello Oxy, Myst, Kylutza & all the others)

A fost frumos atat cat a durat. Suprasaturatia si-a zis insa cuvantul, si desi jocul devenise ca un drog (aveam zile cand am jucat pe ceas cate 20 de ore), am gasit taria sa renunt la el definitiv, cand eram mandra ca pe status elful meu ocupa locul 12 in topul fluturasilor si am renuntat definitiv la Mu.

Asa, pe scurt, cam asta a fost istoria lui BELLE pe linkmania.

Profit de ocazia acestui topic sa salut toti prietenii mai vechi, mai noi, sa le multumesc pentru momentele petrecute impreuna aici si, cu speranta ca poate ne vom mai revedea, va doresc distractie placuta tuturor si pe Mu si in real life si va rog sa aveti grija la riduri si peri albi (eu am constatat o multiplicare rapida a acestora din cauza ks-urilor si ucp-ului )

Numai bine tuturor