Jump to content
spades

De ce dispare crestinismul din Orientul Mijlociu

Recommended Posts

Posted

biserica.jpg?width=600

Într-o pia?? din Nazaret, foarte aproape de Biserica Bunei Vestiri, un verset din Coran avertizeaz? faptul c? "oricine se îndreapt? c?tre orice alt? religie în afar? de cea musulman?, nu va fi acceptat, iar în Via?a de Apoi ace?tia vor fi cei pierz?tori". Perspectiva pierderilor în realitatea de aici, ?i nu în via?a de apoi, îi însp?imânt? pe cre?tinii din ce în ce mai pu?in numero?i ce tr?iesc în locul unde a luat na?tere aceast? religie.

În locul de origine al lui Iisus Hristos, acolo unde totul a început în urm? cu dou? mii de ani, cre?tinii de ast?zi se simt sub asediu. Aceast? team? de a recunoa?te c? e?ti cre?tin nu se limiteaz? la Nazaret sau la ?ara Sfânt?. Pe toate teritoriile ??rilor arabe, cre?tinii se întreab? dac? nu cumva adep?ii religiei lor se afl? pe cale de dispari?ie, deoarece ace?tia sunt amenin?a?i de c?tre islami?tii radicali sau sunt for?a?i s? nu î?i p?r?seasc? locuin?a ?i s? î?i caute o nou? via?? în str?inatate.

Cele dou? masacre de la Catedrala "Our Lady of Salvation" din Bagdad ?i de la Biserica Copt? din Alexandria au consolidat ideea de persecu?ie modern? care vizeaz? golirea teritoriilor arabe de cre?tini, ce sunt în num?r de 15 milioane, în compara?ie cu musulmanii, care num?r? de 300 de milioane în regiune.

"Ne afl?m într-o nou? er? de persecu?ie a cre?tinilor" afrim? Rifa't Bader, un preot catolic iordanian, a c?rui congrega?ie este alc?tuit? în principal din refugia?ii veni?i din Irak. "Suntem victimele unui lucru de care nu suntem responsabili, ca de exemplu ocupa?ia t?râmurilor palestiniene de c?tre istraelieni, politica american? din Orientul Mijlociu, în special ocuparea Irakului".

Irakul este un caz aparte. Dup? invazia anglo-american? din 2003, cre?tinii indigeni asirieni au suferit o reac?ie care a dus la reducerea num?rului lor de la un milion la aproape 400.000. Un refugiat din Amman, un profesor de chimie, în vârst? de 66 de ani, care ?i-a dat numele de Abu Sinan, a declarat c? "în ?ara mea, 1400 de ani de coabitare cu musulmanii s-au dezintegrat în doar cinci ani". Pentru arabii cre?tini din jurul acestei regiuni, aceast? tragedie a fost una prezis?.

Cu o lun? înainte de invazie, Riah Abu el-Assal, un palestinian, fost episcop anglican al Ierusalimului, l-a avertizat pe Tony Blair: "ve?i fi responsabil pentru golirea Irakului, patria lui Aavram, de cre?tini". Dup? aproape 2.000 de ani, cre?tinii irakieni se gândesc în prezent la dispari?ia lor. Unii dintre episcopi chiar dau sfaturi în leg?tur? cu lupta necesar? pentru a evita acest lucru.

Maher, în vârst? de 24 de ani, a fost paznic al bisericilor în timpul atacurilor petrecute în cartierul s?u din Baghdad, al-Jadriya. El precizeaz? faptul c? doar cinci familii cre?tine au mai r?mas în al-Jadriya. Acesta a?teapt? în Amman pentru a se al?tura apoi supravie?uitorilor din familia lui, care s-au retras în Statele Unite. "Dup? un timp, alegerea mea a devenit una simpl?: dac? vreau sau nu s? tr?iesc", î?i explic? el exilul.

Dac? pentru cre?tinii irakieni se apropie apocalipsa, pentru arabii de aceea?i religie abia încep s? se simt? sentimentele de vulnerabilitate pe p?mânturile str?mo?e?ti.

În Egipt, revolu?ia din Pia?a Tahrir a fost urmat? de conflicte între cre?tinii cop?i ?i musulmani, acestea trezind suspiciuni c? elemente din fostul regimul al lui Hosni Mubarak ar fi încercat s? amplifice falia dintre cele dou? comunit??i.

În Iordania, minoritatea de cre?tini a prosperat sub protec?ia monarhiei Ha?emite, de?inând ast?zi aproximativ o treime din economie, de?i ace?tia reprezint? mai pu?in de 3% din popula?ie. Cre?terea num?rului de revolte împotriva corup?iei ?i a dificult??ilor economice ar putea amenin?a pozi?ia minorit??ii cre?tine, dar ?i a regelui Abdullah.

În Siria, unde cre?tinii reprezint? 10% din popula?ie, ace?tia au o leg?tur? strâns? cu regimul lui Bashar al-Assad, membru al minorit??ii alawaite. "Teama lor este c?, dac? regimul va c?dea ?i vor conduce sunni?ii, ce formeaz? majoritatea, cre?tinii vor fi pu?i la zid, la fel ca ?i alawi?ii", sus?ine un observator apropiat al Siriei.

Regimul Assad a aplicat toleran?a religioas? chiar ?i cu for?a. Sirienii, v?zând demonii sectan?i elibera?i în Irak, iar mai înainte în Liban, se îngrijoreaz? ca aceast? regiune s? nu se transforme într-un nou Balcani, mai ales în fa?a protestelor f?r? precedent. Raymond Moussalli, un preot sirian din Amman, afirm? c? "în cazul în care sectarismul se va r?spândi în Siria, toat? aceast? regiune va exploda, mai ales Iordania ?i Libanul".

Cre?tinii care au guvernat ini?ial Libanul, cu prec?dere prin intermediul sectei maronite, au ie?it învin?i în r?zboiul civil din 1975-1990, ?i se afl?, în prezent, împ?r?i?i între fac?iuni aliate cu ?ii?ii musulmani condu?i de Hizbollah ?i r?m??i?e ale vechiului partid "Phalange". R?zboiul ?i emigr?rile au redus astfel num?rul cre?tinilor la aproximativ o treime din popula?ie.

Libanezii din toate sectele reu?esc s? se descurce în str?in?tate, în special în domeniul finan?elor ?i a sectorului de servicii, p?strând în acela?i timp leg?turile cu familiile aflate în Liban. Pentru mul?i arabi, cre?tinii ofer? o viziune cultural? reconfortant? asupra lumii, afirm? Kamal Salibi, un istoric libanez.

"Golful reprezint? o colonie levantin?. Levan?ii nu exercit? o putere politic?, dar î?i însu?esc o mare parte din bani. Ace?tia sunt prefera?i în favoarea oricui altcuiva" adaug? istoricul . "Saudi?ii prefer? compania libanezilor, ba chiar a celor cre?tini" încheie Kamal Salibi.

În Israel ?i în teritoriile palestiniene ocupate, presiunea emigr?rilor este imens?, atât pentru cre?tini, cât ?i pentru musulmani. Dar cre?tinii, deoarece au o educa?ie mai bun?, precum ?i un pa?aport, au ?anse mai mari de a p?r?si ?ara. Acest fenomen dateaz? înc? de pe vremea otomanilor. Cu toate acestea, atunci când Israelul a confiscat Ierusalimul de Est (partea arab?) în urma r?zboiului arabo-israelian din 1967, pe acel teritoriu se aflau 28.000 de palestinieni cre?tini. În prezent, au mai r?mas aproximativ 5.000, num?rul acestora fiind înc? în sc?dere.

Episcopul Abu el-Assal atrage aten?ia asupra Cartierului Latin din Nazaret, ce era prin tradi?ie populat de cre?tini ?i unde î?i g?seau aderen?ii bisericile romano-catolice, greco-catolice ?i cele maronite. "M? îndoiesc c? din totalul locuitorilor cartierului, 5% mai sunt cre?tini în prezent", afirm? cu triste?e episcopul.

Episcopia anglican? a fost întemeiat? de regele Prusiei în 1841. Cu mult timp înainte de acest eveniment, cre?tinii se aflau în avangard? fa?? de for?ele arabe. Cu dorin?a de a sc?pa de sub conducerea Bizantin?, ace?tia i-au ajutat pe califul Omar s? cucereasc? Ierusalimul în anul 638, iar apoi pe Saladin s? recucereasc? Ora?ul Sfânt de la crucia?i, în anul 1187. Raouf Abu Jaber, un istoric de la Oxford care conduce consiliul grec ortodox al Iordaniei ?i Palestinei, afirm? c? "musulmanii nu ar fi putut s? preia aceste teritorii f?r? ajutorul cre?tinilor indigeni, care erau arabi".

Cre?tinii, în aceea?i m?sur? ca ?i evreii, au ajutat la cre?terea civiliza?iei islamice prin conectarea la mo?tenirile grece?ti. Cre?tinii au fost cei care au condus în mod dispropor?ionat la "trezirea arab?" din secolele 19-20, nu doar prin intermediul unor noi politici, dar ?i prin educa?ie, medicin? ?i ?tiin??.

Arabismul a fost lansat de c?tre cre?tini, par?ial ca o form? de auto-ap?rare împotriva turcilor. "Este evident c? nu islamismul sunnit, care era religia imperiului, a dus la apari?ia arabismului", sus?ine Fadi Malha, un avocat maronit.

Prin?ul Hassan bin Talal, fratele regelui Hussein al Iordaniei, cunoscut ca fiind avocat, sus?ine c? doar "cre?tinii au dus la separarea religiei de stat în interesul na?ionalismului arab, doar c? cei din est trebuie s? se str?duiasc? mai mult pentru a crea propria lor poveste. Amenin?area nu este numai pentru cre?tini, ci ?i pentru musulmani, pentru religie ca un întreg. Singura cale de a opri extremismul este de a dezvolta o autoritate moral?".

Tareq Mitri, un ministru libanez al Consiliului Mondial al Bisericilor, afirm? c? odat? cu revolu?ia din Iran din 1979 se observ? ?i cre?terea num?rului de musulmani, fapt ce explic? de ce un num?r atât de mare de cre?tini din Orientul Mjlociu accept? regimurile despotice actuale, mai ales când liderii amenin?? c? alternativa este teocra?ia islamic?. Ministrul sus?ine c? "dac? lu?m în calcul evenimentele ce au loc zilele acestea în lumea arab? se poate observa c? islami?tii nu sunt atât de influen?i pe cât se crede".

Samir Franjieh, un intelectual de centru-stânga dintr-un puternic clan maronit, consider? c? "dac? musulmanii ?i cre?tinii iau parte la o lupt? comun? pentru acelea?i valori, problema de coexisten?? va fi rezolvat?".

Chiar ?i Abu Sinan, profesorul de chimie refugiat, prefer? s? se gândeasc? mai mult la viitorul s?u: "exist? speran?? în urma acestor revolu?ii ale tinerilor. Ei au min?ile deschise ?i î?i creeaz? viitorul propriu. Gre?eala noastra a fost de a glorifica generalii mai degrab? decât oamenii de ?tiin??".

Cu toate acestea, golirea teritoriilor din estul M?rii Mediterane de popula?ia cre?tin? înc? obsedeaz? pe mul?i oameni, nu doar pentru c? ar distruge un patrimoniu de peste 2000 de ani, dar ar duce ?i la distrugerea pun?ilor dintre est ?i vest.

Episcopul palestinian, Abu el-Assal, sugereaz? c? "frumuse?ea acestui teritoriu este mozaicul. Orientul Mijlociu reprezint? amestecul de civiliza?ie ?i cele trei credin?e abrahamice. În cazul în care cre?tinismul ar disp?rea, acest t?râm ar înceta s? mai fie Terra Santa, ci ar fi doar un muzeu".

Sursa: descopera

Posted

Nu exista asa ceva.

Americanii sunt de vina

Parerea mea este ca americanii nu au nici o vina , ei nu au treaba cu religiile , ei lupta impotriva terosimului si pentru petrol.
  • Recently Browsing   0 members

    • No registered users viewing this page.
×
×
  • Create New...