Jump to content
DeejayR8

OZN-ul lui Coanda

Recommended Posts

"Crede ?i nu cerceta" nu este altceva decât un îndemn la ignoran?? pe care mul?i l-au îmbr??i?at considerând c? are de a face cu credin?a, îns? oamenii cul?i au ?tiut dintotdeauna c? aceast? vorb? veche reprezint? doar un instrument de îndobitocire ?i, în cele din urm?, de subjugare a maselor. Cum altfel am fi putut înv??a ?i evolua, dac? nu prin a cerceta? A?a au luat na?tere inven?ii revolu?ionare despre care anumi?i specimeni sus?in chiar ?i în zilele noastre c? sunt simple pove?ti.

Farfuria zbur?toare conceput? de Henri Coand?, denumit? tehnic de c?tre inginer "aerodina lenticular?", este exemplul perfect de proiect care poate fi studiat ast?zi de oricine, dar care din p?cate zace pr?fuit într-un muzeu pe care mul?i îl ocolesc, de?i este amplasat într-una dintre cele mai vizitate zone de agrement din capital?. Este vorba despre Muzeul Tehnic "Dimitrie Leonida", situat în parcul Carol.

A?adar, farfuria zbur?toare nu este nici pe departe un proiect secret. Necunoscut, putem spune c? da. Este adev?rat c?, la vremea la care a fost conceput, în preajma anului 1930, nu exista ?i nici nu s-ar fi dorit o mediatizare intens?.

Conceptul a luat na?tere ca urmare a dorin?ei inginerului de realiza un aparat de zbor sigur ?i ieftin, f?r? piese care s? se poat? desprinde. El ?i-a imaginat un sistem de propulsie bazat pe efectul Coand?, fenomen fizic întâlnit pentru prima dat? în 1910, când lucra la realizarea primului avion cu reac?ie din istorie - Coand? 1910.

aerodina-1932.jpg?width=440&height=303

În 1932, primul prototip de aerodin? lenticular? a zburat experimental la Paris. Aparatul, cuplat la re?eaua de gaze, s-a ridicat pân? în tavanul înc?perii ?i a stat acolo pân? s-a întrerupt alimentarea.

Din 1932 ?i pân? în 1956 au mai avut loc experimente, îns? din cauza dezinteresului finan?atorilor acestea nu au putut evolua pe m?sura a?tept?rilor. În 1956, Henri Coand? a prezentat public dou? brevete de aerodine lenticulare f?r? piese mecanice în mi?care, propulsate pe vertical? de puterea aburului ?i având la baz? ejectoare ce func?ionau tot pe principiul reac?iei. Randamentul mai slab fa?? de dispozitivele cu elice era compensat de siguran?a zborului ?i de costurile reduse de construc?ie ?i exploatare.

aerodina-1956.jpg?width=440&height=418

Conceptele lui Coand? au intrat în vizorul Statelor Unite, iar la începutul anilor '60 inginerul român a ob?inut mai multe contracte cu for?ele aeriene ale S.U.A. (US Air Force), în urma c?rora au fost dezvoltate dou? proiecte de aerodine calculate pentru a ridica un om.

Farfuriile aveau fiecare diametrul de aproximativ cinci metri, cânt?reau o ton? ?i aveau un debit de aer de 500 Kg/sec. Aparatele au fost preg?tite pentru zbor ?i au zburat.

aerodina-1961-1965.jpg?width=440&height=450

Ultimul proiect de aerodin? f?cut public de c?tre Henri Coand? dateaz? din 1970, a fost executat tot în colaborare cu Statele Unite, ?i este constituit de fapt dintr-un sistem de patru farfurii zbur?toare care sus?in un fuselaj. For?ele pe care le genereaz? farfuriile se întâlnesc într-un punct situat la peste 10 metri deasupra corpului aeronavei, asigurându-se astfel ?i stabilitatea.

aerodina-1970.jpg?width=440&height=406

Acest aparat nu a zburat, cel pu?in nu oficial. Noi putem doar specula pe tema binecunoscut? a OZN-urilor asociate de c?tre necunosc?tori cu vizitele extratere?trilor, aparate care au creat dup? jum?tatea secolului trecut o adev?rat? psihoz?, mai cu seam? în rândul americanilor.

aerodina.jpg?width=440&height=330

Ast?zi, în România, conceptele lui Coand? ?i tot ce ?ine de aeronautic? sunt studiate de c?tre un grup de ingineri ?i cercet?tori care au format asocia?ia ARCA (Asocia?ia Român? pentru Cosmonautic? ?i Aeronautic?) ?i au dezvoltat o mul?ime de proiecte entuziaste. Anul acesta, mai precis în octombrie, vor lansa în spa?iu extra-atmosferic racheta româneasc? Helen 2, în cadrul competi?iei Google Lunar X Prize. Le ur?m succes!

Pentru mai multe informa?ii legate de Henri Coand?, intra?i aici.

Link to comment

“Crede si nu cerceta” este una din sintagmele a?a-zis cre?tine care m? enerveaz? cel mai tare când o aud. De ce, pentru c? nu se reg?se?te în Biblie, în ciuda p?rerii marei mase de credincio?i. Când eram în concediu, ne-am cazat într-o sear? târzie la un hotel în Budapesta, ?i mi s-a p?rut interesant c? proprietarii hotelului s-au gândit s? pun? în fiecare camer? câte o biblie, tradus? în trei limbi (maghiar?, german? ?i englez?). Fiindc? era târziu, dar nu îmi era somn, am deschis biblia la întâmplare (la evanghelia lui Matei) ?i printre alte îndemnuri de mult bun sim? (de care oamenii uit? s? mai ?in? cont azi) am citit urm?toarele:

Cere?i ?i vi se va da; c?uta?i ?i ve?i afla; bate?i ?i vi se va deschide. C? oricine cere ia, cel care caut? afl?, ?i celui ce bate i se va deschide. (Matei 7, 7-8)

În schimb formula “crede ?i nu cerceta” are cu totul alte origini, fiind atribuit? filozofului grec Celsus, ce a trait în secolul al II-lea dup? Cristos, un opozant al religiei cre?tine. Filozofia sa a fost comb?tut? ani mai târziu de teologul cre?tin Origen Adamantius în lucrarea “Contra Celsus”, mijloc prin care numeroase citate din opera lui Celsus s-au p?strat, deoarece scrierile sale nu s-au p?strat. Celsus dorea s? ridiculizeze modul în care oamenii simpli erau converti?i la cre?tinism, fiindu-le b?gat? pe gât o religie nou? cum era cre?tinismul.

Pentru cei interesa?i, sau pentru cei care vor s? verifice, exist? ?i la noi o carte de Origen, se nume?te “Filocalia” lui Origen, editura Herald.

Deci , mai pe scurt , nu mai stiu ce sa cred , ce sa citesc.

Ingenioasa lucrarea , deranjanta este in continuare sintagma "crede si nu cerceta"!

Link to comment
  • Recently Browsing   0 members

    • No registered users viewing this page.
×
×
  • Create New...