Orase ale Romaniei

[Lemonade]

Puteti posta fiecare doar un oras pe zi. Faceti fiecare post sa fie interesant, bine structurat, nu doar copy paste from Google. :D Incep eu:

PITESTI

Piteşti este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Argeş, România. Oraşul are renumele de oraşul lalelelor, aici fiind găzduit anual un important festival, Simfonia Lalelelor.

Fantana arteziana

Pitestiul noaptea

Simfonia Lalelelor

Padurea Trivale

Municipiul Piteşti este situat în partea central-sudică a României, între Carpaţii Meridionali şi Dunăre, în nord-vestul regiunii informale Muntenia. Oraşul se află la confluenţa râului Argeş cu Râul Doamnei, în punctul de intersecţie al paralelei de 44°51'30" latitudine nordică cu meridianul de 24°52' longitudine estică. Suprafaţa municipiului Piteşti este de 4.073 ha (calculată în anul 2003).

Oraşul propriu-zis, aşezat între dealuri înalte, pe terasele râului Argeş, are un topoclimat de vale, calm şi moderat. Temperatura medie anuală variază între 9° şi 10°C, media lunii ianuarie fiind de -2,4°C, iar cea a lunii iulie de +20,8°C. Precipitaţiile atmosferice depăşesc media pe ţară, oscilând între 680 şi 700 mm anual.

În sud-estul oraşului se termină şi Autostrada A1 ce leagă Bucureştiul de Piteşti.

Timpuri străvechi

Piteştiul este unul dintre cele mai vechi oraşe din România. Urme ale existenţei omului în această arie datează din paleolitic, fiind cel mai puternic centru al activităţii umane din paleoliticul inferior în Europa, principala verigă de legătură dintre Africa şi Asia de sud-est, care erau, până nu demult, zone în care se cunoştea cultura de prund. Descoperiri arheologice au confirmat ipoteza conform căreia tribul condus de Dromihetes (sec. IV-III î.e.n.) şi-a avut rădăcinile în această zonă, tribul fiind identificat cu ordessenii sau argessenii (o populaţie de pe malurile Argeşului). Cel mai important monument din judeţ, datând din acea perioadă, este Castrul roman de la Albota care era o tabără militară fortificată construită pe graniţa estică a Daciei. În epoca medievală, Piteştiul desfăşura schimburi economice cu popoare de la sud de Dunăre, în special cu Imperiul Bizantin.

Etimologie

* Nicolae Iorga consideră ca numele Piteşti provine de la antroponimul "Pitul”, ?Ca să se ajungă la Câmpulung, cine vrea să se coboare la satul Pitului, de unde Piteştii (cf. Pitulescu, Titu, Titeşti), care, fiind la răscruce, a devenit mai târziu târg si la urmă oraş, trebuie să încalece spinările de dealuri”

* Aurelian Sacerdoteanu arăta că în nume trebuie admis ca sigur radicalul Pit. Radicalul Pit intrat în toponimie trebuie să fie foarte vechi, de vreme ce i s-a pierdut sensul. Adăugarea sufixului -eşti arată de asemenea o perioadă străveche. Raritatea toponimului Piteşti impune concluzia că nu provine prin fenomenul de roire a satelor"

* Iorgu Iordan arăta următoarele: Pitea = pită, pâine, cu sufixul "ea”.

Oraşe apropiate

Bucureşti (108 km SE)

Râmnicu-Vâlcea (49 km NV)

Ploieşti (91 km E)

Craiova (103 km SV)

Sibiu (118 km NV)

Braşov (139 km NE)

Târgovişte (46 km E)

Câmpulung Muscel (48 km N)

Mioveni (15 km N)

Slatina (61 km SV)

Curtea de Argeş (38 km N)

Monumente şi clădiri

* Galeria de Artă/ Galeria de Arta Naivă

* Grădina Zoologică - este situată în Pădurea Trivale şi este întinsă pe o suprafaţă de 300 m2. Grădina Zoologică a fost inclusă într-un program de modernizare fără de care ar fi trebuit să fie închisă, deoarece ţarcurile animalelor nu îndeplinesc standardele europene.

* Muzeul Judeţean Argeş - situat în centrul oraşului, în clădirea fostei Prefecturi Argeş, construită între 1898 şi 1899. Dispune de numeroase colecţii: arheologie (tezaure din epoca romană de la Rociu şi Bălăneşti); istorie; numismatică; artă modernă şi contemporană (picturi din secolele XIX şi XX şi grafică locală); ştiinţele naturii, dar şi de o colecţie de cărţi formată din 18.000 de volume.

* Teatrul Alexandru Davila

* Fântâna Muzicală - este situată în Centrul Oraşului. A fost terminată în anul 2008 şi este cea mai importantă manifestare de la Piteşti dedicată Zilei Europei. Fântâna arteziană din Piteşti este unică în Europa de Est, are 1.000 de guri de apă, fixe şi mobile, orgă de lumini; presiunea apei se mişcă în funcţie de tonalităţile muzicii.

* Fosta Cameră de Comerţ şi Industrie Argeş clădire ce adăposteşte astăzi o parte a Liceului ?Dinu Lipatti”, este situată în spatele cinematografului ?Bucureşti”.

Personalităţi

Nicolae Dobrin, un simbol al fotbalului piteştean

Ion Antonescu (1882 - 1946), mareşal, om politic, Conducător al statului

Ilie Bărbulescu (n. 1957), fotbalist

Mauriciu Blank (1828 - 1929), bancher

Alexandru Bogdan-Piteşti (1870 - 1922), poet simbolist

Ion C. Brătianu (1821 - 1891), militar

Ion I.C. Brătianu (1864 - 1927)om politic democrat, făuritor al României interbelice

Armand Călinescu (1893 - 1939), economist, om politic

Nicolae Comănescu (n.1968), pictor

Nicolae Dică (n. 1980), fotbalist

Nicolae Dobrin (1948 - 2007), jucător şi antrenor de fotbal

sursa

[Random Hero]

Municipiul Ploieşti, unul din oraşele mari ale României, reşedinţă a judeţului Prahova, este situat la 60 km nord de Bucureşti, pe coordonatele de 25°2'48" longitudine estică şi 44°56'24" latitudine nordică. Suprafaţa actuală a Ploieştiului este de aproape 60 km?. Se învecinează la nord cu comuna Blejoi, la sud cu comunele Bărcăneşti şi Brazi, la vest cu comuna Târgşoru Vechi, la est cu comuna Bucov. Municipiul Ploieşti se găseşte în apropierea regiunii viticole Dealul Mare-Valea Călugărească şi are acces direct la Valea Prahovei, cea mai importantă zonă de turism alpin din România.

Ploieştiul este un important nod de transport, situându-se pe drumurile care leagă capitala Bucureşti de Transilvania şi Moldova.

Este supranumit "capitala aurului negru”, oraşul fiind vechi centru al industriei petroliere, având patru rafinării şi alte industrii legate de această ramură (construcţii de maşini, echipamente electrice, întreţinere).

Cu privire la data înfiinţării şi la primii locuitori ai unei localităţi cu numele Ploieşti există puţine mărturii scrise. După Nicolae Bălcescu, ar fi existat pe vremea lui Mircea cel Bătrân o "Căpitănie a Ploieştiului” (ca. 1413). Din punct de vedere documentar, toate lucrările de istorie se opresc la anul 1503, de când datează prima apariţie în actele Braşovului a unor nume de căruţaşi ploieşteni, Drăgoi, Tudor, Neagu şi alţii.

Istoric

Prezenţa unor ploieşteni pe pieţele unor oraşe din Ardeal denotă că localitatea avea un nume şi o bază economică ce-i permiteau să intre în relaţii comerciale cu centre de peste munţi. Numele mai apare într-un hrisov din 1567, semnat de domnul Ţării Româneşti, Petru cel Tânăr, prin care se întărea o vânzare a "cinci răzoare" de vie între un anume Avruţ din Ploieşti şi logofătul Coresi din Bărcăneşti. Un moment crucial a fost alegerea Ploieştiului în 1597 de către Mihai Viteazul ca bază pentru operaţiuni militare şi a ridicat satul de moşneni la rangul de târg domnesc. Sprijinit de domnie, Ploieştii se dezvoltă continuu pe parcursul sec. XVII (este sediu al căpitanului de Ploieşti), devenind un important centru urban al ţării. Ridicarea sa a provocat decăderea unui alt oraş aflat în apropiere, Târgşor, ce va deveni un simplu sat. În august 1870 aici a fost proclamată, pentru o zi, Republica de la Ploieşti.

Până la instaurarea regimului comunist în România a purtat numele de "Ploeşti” şi a fost reşedinţa judeţului Prahova (interbelic).

La 1 august 1943 şi în vara anului 1944, Ploieştiul a suferit efectele bombardamentelor aeriene ale forţelor anglo-americane, care au pricinuit distrugeri grave. După 1944, în cadrul transformărilor sociale şi economice sub regimul comunist, importanţa oraşului a scăzut. După 1990 cunoaşte din nou un avânt economic şi cultural.

Evolutia populatiei la recensaminte:

Obiective turistice:

Oraşul Ploieşti n-a intrat în epoca modernă cu un inventar arhitectonic bogat. Curţile lui Mihai Viteazul au existat numai în legende, iar palatele Muruzeştilor, destul de modeste, nu au durat decât două decenii şi ceva. În secolul trecut, ca să nu mai vorbim de cel al nostru, s-a construit mult. A început să se contureze, mai ales odată cu arhitecţii din familia Socolescu, un stil ploieştean sau cel puţin o variantă locală a stilului naţional.

O serie de calamităţi naturale şi sociale la care a fost supus oraşul au diminuat serios fondul de construcţii pe care ploieştenii se străduiau să-l îmbogăţească. La 12 iunie 1837 a avut loc cea mai puternică inundaţie din istoria Ploieştiului: Dâmbu şi celelalte pâraie s-au revărsat, acoperind tocmai cele mai vechi cartiere, vatra târgului. Au fost năruite sau şubrezite atunci şi au dispărut curând cele mai importante locuinţe care se mai menţinuseră din secolul al XVIII-lea. Incendiul din 1843, cel mai mare cunoscut pe aceste locuri, a bântuit într-o altă parte, distrugând centrul nou, adică zona unde se găseau construcţiile notabile ale deceniilor trei şi patru.

Dacă bombardarea Ploieştiului din zeppelin în 1916 a adus puţine pagube clădirilor, în schimb bombardamentele din 1944 au dus la distrugerea a mii de locuinţe şi edificii. Cutremurele din 1940 şi 1977 au afectat foarte serios oraşul. Atunci s-au prăbuşit câteva dintre cele mai vechi biserici ale oraşului, alături de locuinţe şi edificii remarcabile.

De aceea, nu trebuie să pară deloc ciudat faptul că uneori, decenii întregi nu sunt deloc reprezentate la zestrea de construcţii a oraşului.

Muzeul Naţional al Petrolului

Muzeul de Artă

Muzeul de Istorie

Muzeul Ceasului

Muzeul de Biologie

Casa memorială "Ion Luca Caragiale”

Muzeul Paul Constantinescu

Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul

Biserica ?Sfântul Ilie”

Biserica Domnească

Biserica Sfânta Vineri

Biserica Maica Precistă

Biserica Sfinţii Voievozi

Biserica Sfinţii Împăraţi

Biserica Sfântul Gheorghe - Vechi

Biserica Sfântul Ioan

Biserica Sfântul Nicolae - Vechi

Biserica Sfântul Gheorghe - Nou

Biserica Sfântul Pantelimon

Biserica Buna-Vestire

Biserica Sfântul Vasile

Parohia Sfinţii Trei Ierarhi

Parohia Strejnicu

Catedrala Eroilor Tineri Înălţarea Domnului

Personalităţi

Maria Dinulescu, actriţă

Leonard Doroftei, pugilist

Alina Alexandra Dumitru, judoka

Ioan Grigorescu, prozator şi publicist

Ana Ruxandra Ilfoveanu, pictor şi desenator

Ion N. Petrovici, medic, profesor universitar de Neurologie şi Psihiatrie

Toma T. Socolescu, arhitect, primar oraşului Ploieşti, deputat, profesor universitar

Nichita Stănescu, poet

Traian Trestioreanu, pictor, restaurator şi muralist român

Vladimir Zamfirescu, pictor şi desenator

Constantin Pârvulescu (astronom), astronom român, ales post-mortem membru al Academiei Române.

Emilia Comişel, etnomuzicolog, profesor universitar

Sursa

[Spartacus]

La 170 de kilometri de Bucuresti, capitala Romaniei, se gaseste Municipiul Brasov, resedinta administrativa a judetului cu acelasi nume. Drumul strabate Valea Prahovei, trecatoarea Predeal, astfel incat Brasovul este un oras situat la inaltime in Romania. Urme ale existentei umane in zona inapoi cu 60.000 de ani, locuitorii acestor parti au trecut fara indoiala prin toate stagiile specifice civilizatiei europene antice. Cel mai impresionant monument al anticitatii este Sanctuarul dacic de la Racos, greu accesibil turistilor curiosi. Alta marturie a trecutului glorios al istoriei este tabara romana de la Rasnov, care se gasea la nord-estul granitei Imperiului Roman, imperiu care se intindea in secolul al doilea d. Hr. pana la municipiul Brasov de astazi.

O inscriptie in piatra ne da numele dacic al localitatii, Cumidava. Brasovul si vecinatatile sale, Tara Barsei cum mai este cunoscut platoul, a jucat un rol important in Evul Mediu, detinand trei puncte strategice care i-au asigurat dezvoltarea economica, militara si politica. Primul este Cetatea Fagarasului de unde se spune ca Negru Voda a declarat intemeierea Tarii Romanesti la sud de Carpatiii Meridionali.

Conform recensământului din 1930 populaţia oraşului Braşov era de 59.232 de locuitori, dintre care:

23.269 maghiari (39,3%)

19.372 români (32,7%)

13.014 germani (22,0%)

2.267 evrei (3,8%)

267 cehi şi slovaci (0,5%) ş.a.

Ca limbă maternă în Braşov domina limba maghiară, declarată drept limbă maternă de 24.977 de persoane reprezentând 42,2% din locuitori, urmată de limba română, declarată limbă maternă de 19.378 de persoane reprezentând 32,7% din populaţia oraşului, respectiv germana, vorbită ca limbă maternă de 13.276 de persoane reprezentând 22,4% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai puţin de 1% din populaţia urbană. Se cuvine menţionată limba idiş, care a fost declarată drept limbă maternă de un număr de 537 de persoane, reprezentând 0,9% din populaţia Braşovului.

Republicii http://www.brasovforum.ro/poze/images/1/1_Town_Hall.jpg

Poiana Brasov http://www.sejururi.org/poze/poze-poiana-brasov-2.jpg

Brasov: http://marius.wirelessisfun.com/wp-content...2007/05/bv2.jpg

Brasov 2: http://www.funromtour.ro/galerie_foto/poza...oto___1_277.jpg

Obiective turistice la Brasov

» Biserica Neagra - (secolele 14 - 15), cea mai mare constructie in stil gotic din RomInia, avand cea mai mare orga din Europa. Aici puteti asculta concerte cu muzica clasica si preclasica (concertul cu ocazia Craciunului este celebru). In fata bisericii se afla statuia marelui umanist german Johannes Honterus »

» Casa Hirscher - Cunoscuta si ca Sala negustorilor, construita in stil renascentist ( 1539-1545)

» Dupa Ziduri - parte din centura fortificata medievala a Brasovului

» Vechea cetatuie a Brasovului - Este o constructie fortificata construita in lemn si piatra, in prezent transformata intr-un restaurant cu totul special»

» Turnul Alb si Turnul Negru - Turnul Alb, in forma circulara si Turnul Negru, in forma patrata, puncte-cheie in lantul apararii vechiului burg

» Bastionul Tesatorilor - considerat a fi o constructie unica in felul sau in RomInia, este cel mai bine pastrat intre cele 7 bastioane ale cetatii din secolul 16. In prezent, aici se afla Muzeul Cetatii Brasov

» Scheii Brasovului - Biserica Sf. Nicolae»

» Prima Scoala RomIneasca - Gazduieste o sectiune care include diverse expozitii din istoria tipariturii (manuscrise vechi, editii princeps, lucrarile tiparite de Coresi). In aceasta cladire exista, sala de clasa a Primei scoli romInesti din Transilvania»

» Muzeul de Arta - cu o colectie extraordinara, cu opere apartinInd unor artisti romIni si straini, gazduieste expozitii foarte interesante, printre cele mai recente fiind Dali, Miro.

» Poarta Schei - construita la inceputul secolului XIX, in stil clasic

» Poarta Ecaterinei - este o adevarata bijuterie arhitecturala si a fost construita in 1559 »

» Casa Sfatului - dateaza din secolul XV, domina orasul vechi. In prezent este Muzeul de istorie al judetului Brasov, impartit pe patru sectiuni : arheologie, istorie medievala moderna si contemporana

» Biserica Sf. Bartolomeu - este cel mai vechi monument arhitectural al orasului, construit la mijlocul secolului XIII intr-un stil combinat gotic si romanic. Pe fatada sudica se afla un ceas solar.

EVENIMENTE CULTURALE

» Festivalul international al muzicii pop - Cerbul de Aur - anual

» Festivalul de Jazz si Blues - anual

» Festivalul muzicii de camera - anual

» Festivalul teatrului contemporan - anual

» Concertele de orga la Biserica Neagra - saptamanal

» Concertele Filarmonicii Gheorghe Dima - saptamanal

» Celebrarea SfIntului Gheorghe

» Festivalul taranesc Nedeia Muntilor - anual

» Festivalul national al Berii - anual

» Sarbatoarea Junilor - anual

PS: sper ca am facut o descriere frumoasa a Brasov-ului, si destul de larga.

Sursa

[blk]

Sa precizati sursa va rog. Pentru cei care au postat deja, va rog sa imi trimiteti un PM cu sursa de unde ati luat articolele si voi edita eu posturile voastre.

Multumesc.

[Lemonade]

COPSA MICA

Cop?a Mic?, mai demult Cop?a, C?pu?ul Mic este un ora? în jude?ul Sibiu, Transilvania, România. Localitatea are o vechime de peste 600 de ani, aici convie?uind de-a lungul secolelor maghiari, sa?i ?i români. În perioada comunist? au fost construite ni?te fabrici care au adus în întreaga lume o faim? negativ? în întreaga lume, localitatea devenind cunoscut? mai ales pentru poluare. Are o popula?ie de 5.369 locuitori (recens. 2002). Cuprinde de asemenea ?i fosta localitate Pro?tea Mic?, înglobat? în ora?ul Cop?a Mic?. În anii 60 exista o colonie muncitoreasc? actualmente de asemenea înglobat? în ora?.

Monumentul Eroilor Români din Al Doilea R?zboi Mondial

Monumentul este un obelisc ridicat în anul 1952 ?i se afl? amplasat pe Aleea Castanilor, lâng? Prim?ria ora?ului. Monumentul este realizat din beton placat cu marmur?. Pe aceast? plac? sunt încrustate o casc?, o spad? ?i o frunz? de laur. Obeliscul, înalt de 1,8 m, este împrejmuit cu un zid semirotund, iar pe o plac? sunt înscri?i eroii ora?ului din timpul celui de-al doilea r?zboi mondial.

Istoria veche a orasului

Cel mai important punct arheologic se poate considera Dealul Cet??ii (Burc) unde s-au descoperit o serie de materiale de valoare istoric?: resturile unui schelet de rinocer (Rhinoc. Trichorn. Et. Cerv. Capriolius), obiecte din bronz apar?inând culturii Witenberg ?i o moned? de bronz de factur? tracic? din secolul I î.e.n.. Pe Dealul Cetate au fost localizate vestigii romane ?i resturile unui mormânt din secolul al IV-lea e.n., iar pe terasele sud-estice ale actualei a?ez?ri s-au descoperit fragmente ceramice din secolele al XI-lea - al XII-lea - semne evidente ale vetrei satului medieval. Toate aceste vestigii arheologice constituie dovezi ale continuit??ii popula?iei pe aceste meleaguri din timpuri str?vechi pân? în zilele noastre. Centrul a?ez?rii s-a mutat dintr-o parte în alta datorit? în parte interven?iei procesului de migra?ie a popoarelor, proces atestat în Cop?a prin descoperirea unor fragmente de ceramic? cenu?ie.

Dac? vechea a?ezare nu s-a men?inut tot timpul în acela?i loc se datoreaz? ?i istoriei fr?mântate a Transilvaniei în prima parte a evului mediu.

Date geografice

Ora?ul Cop?a Mic? este situat în partea de nord-vest a jude?ului Sibiu, la confluen?a râurilor Târnava Mare cu Vi?a. Traversat de DN 14, este situat la 43 km de re?edin?a de jude?, 12 km de municipiul Media? ?i la 33 km fa?? de municipiul Blaj pe DN 14B.

Ora?ul Cop?a Mic? are o suprafa?? de 2 590 hectare din care 278 hectare în intravilanul localit??ii.

Localitatea se învecineaz? la nord cu comuna ?i statiunea Bazna, la nord-est cu comuna Târnava ?i municipiul Media?, la est cu comuna Valea-Viilor, la sud cu comuna Axente Sever, iar la vest cu comuna Micasasa.

Ora?ul este amplasat în culoarul depresionar al râului Târnava Mare, înconjurat de dealuri.

Re?eaua hidrografic? este dominat? de râurile Târnava Mare ?i Vi?a ?i mai cuprinde o serie de pâraie care se vars? în cele doua râuri (f?r? poten?ial energetic).

Temperatura medie anual? este de 8,6oC. Clima este temperat continental?, cu ierni blânde ?i veri c?lduroase. Precipita?iile variaz? între 900 ?i 1 300 mm/m2.

Sursa

Copsa Mica - cel mai poluat oras din Europa

THE MIRROR (Marea Britanie): Copsa Mica este un oras otravit de secolul XX. Niciun alt loc de pe continent nu i se aseamana. Oamenii de aici mor tineri si isi ineaca amarul in bautura.

Fum negru-taciune se ridica la cer de la un foc aprins la marginea unui teren arid, innegrind fata omului care il ingrijeste. Ioan Lazer topeste cabluri pentru cuprul din interior, pentru care primeste aproximativ 8 euro pe saptamana. Cablurile provin de la fabrica din apropiere care sta sa se prabuseasca, iar intre acesta si fabrica exista o uzina metalurgica mare, care intuneca cerul cu nori de impuritati. Aceste doua fabrici au facut din micul oras din Transilvania cea mai poluata asezare locuita din Europa. Si au contribuit la schimbarea climei, probabil cea mai mare provocare a omenirii. Am scris despre cum incalzirea globala a transformat pamanturi fertile ale Africii intr-o intindere de nisip.

Sursa

[Lemonade]

Cluj - Napoca

Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oar? în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea ora?ului medieval din acest loc. Toponimul Clus are semnifica?ia de „închis” în latin? ?i se refer? la dealurile care înconjoar? ora?ul. O alt? ipotez? acceptat? este aceea a provenien?ei numelui topic din germanul Klaus sau din cuvântul Klause (însemnând «trec?toare între mun?i» sau din clusa «st?vilar, baraj»).

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona central? a Transilvaniei, având o suprafa?? de 179,5 km². Situat în zona de leg?tur? dintre Mun?ii Apuseni, Podi?ul Some?an ?i Câmpia Transilvaniei, ora?ul este plasat la intersec?ia paralelei 46° 46’ N cu meridianul 23° 36’ E. Se întinde pe v?ile râurilor Some?ul Mic ?i Nad?? ?i, prin anumite prelungiri, pe v?ile secundare ale Pope?tiului, Chint?ului, Borhanciului ?i Popii.

Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Some?ul Mic ?i Nad??, precum ?i câteva pâraie: Pârâul ?iganilor, Canalul Morilor, Pârâul Pope?ti, Pârâul N?d??el, Pârâul Chintenilor, Pârâul Beca?, Pârâul Mur?torii.

Structura pe etnii

În Cluj-Napoca, majoritatea popula?iei este de etnie român? (79,46%), existând totodat? o important? minoritate maghiar? (18,86%). Pe lâng? români ?i maghiari, în ora? locuiesc ?i comunit??i ?ig?ne?ti (0,96%), germane (0,22%) ?i ebraice (0,07%).

Cultur?

Centru marcant de cultur?, Cluj-Napoca g?zduie?te o serie de institu?ii ?i centre culturale ?i educa?ionale.

* Teatrul Na?ional „Lucian Blaga”, inaugurat la 1 decembrie 1919, în Pia?a Avram Iancu, reprezint? cea mai important? institu?ie teatral? din Transilvania. Cl?direa, construit? în 1907 dup? proiectul arhitec?ilor austrieci Helmer ?i Fellner, g?zduie?te totodat? ?i Opera Na?ional? Român?, cea mai veche institu?ie lirico-dramatic? din România, Prima Oper? Na?ional? a ??rii. În ora? func?ioneaz?, de asemenea, Opera Maghiar? de Stat ?i Teatrul Maghiar de Stat. Tot aici se afl? ?i Filarmonica de Stat Transilvania, o institu?ie muzical? de concerte, înfiin?at? în 1955.

* Palatul Bánffy, sediul Muzeului Na?ional de Art?, g?zduie?te multe colec?ii de art? importante: opere ale arti?tilor români Theodor Aman, Ion Andreescu, Dumitru Ghia??, Nicolae Grigorescu, ?tefan Luchian, Dimitrie Paciurea, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, dar ?i ale unor arti?ti str?ini precum Constantin David Rosenthal sau Karl Storck. Re?eaua de muzee cuprinde, pe lâng? Muzeul de Art?, Muzeul Na?ional de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Farmaciei, Muzeul Satului, Muzeul Mineralogiei ?i Muzeul Zoologic (ultimele dou? sub egida Universit??ii). Casa memorial? Emil Isac este, la rândul ei, un alt important edificiu cultural.

Câteva case de editur? î?i au sediul la Cluj-Napoca, printre care Dacia, Casa C?r?ii de ?tiin??, Limes, Biblioteca Apostrof, Eikon, Idea, Grinta, Presa Universitar? Clujean?, Echinox, Paralela 45 (filiala), Studia, Clusium, Napoca Star, Rena?terea, Sapientia, Kriterion, Argonaut etc.

Via?? de noapte

* Bamboo

* Diesel Club - cel mai luxos club din Cluj, g?zduie?te cele mai extravagante petreceri ?i cele mai dorite concerte.

* Obsession Club - clubul cu suprafa?a cea mai mare din Transilvania, cu o capacitate de 1 000 de persoane, sistem audio performant cu peste 30 de mii de wa?i ?i lumini de ultim? genera?ie

* Pizza More - Cea mai mare pizzerie din Cluj, cu o teras? de var? de peste 400 locuri, situat? în apropierea campusului universitar Babe?.

Personalitati:

* Lucian Blaga - filozof, poet, dramaturg, traduc?tor, jurnalist, profesor universitar ?i diplomat român

* Matei Corvin - unul dintre cei mai mari regi ai Ungariei

* Iuliu Maniu - politician român, deputat în Parlamentul de la Budapesta, de mai multe ori prim-ministru al României, pre?edinte al Partidului Na?ional-??r?nesc

* Gheorge Muresan - fost juc?tor NBA

* Emil Racovita - savant, explorator, speolog ?i biolog român, considerat fondatorul biospeologiei (studiul faunei din subteran - pe?teri ?i pânze freatice de ap?). A fost ales academician ?i pre?edinte al Academiei Române.

Sursa

[Lemonade]

Tulcea

Tulcea este resedinta si cel mai mare oras al judetului Tulcea, Dobrogea, România.

Clima

Clima municipiului Tulcea este temperat-continentala cu influente sub-mediteraneene. Iarna se face simtit aerul arctic, din nord, care provoaca scaderea temperaturii. Temperatura maxima înregistrata a fost de 38,7 grade, iar minima a fost de -26,8 grade în anul 1942.

C?i de acces în Tulcea

*Cu masina

Bucuresti (DN2) – Hârsova (DN22A) – Tulcea

Galati (DN2B) – Braila (DN22) – Tulcea

Constanaa (DN22) – Tulcea

*Cu trenul

În Tulcea exista doua gari: Tulcea Marfuri si Tulcea Oras.

*Cu autocarul

Bucuresti – Tulcea (microbuze)

Constanta – Tulcea

Iasi – Tulcea-Alba Iulia

*Cu avionul

Aeroportul Mihail Kogalniceanu (~15 km de Tulcea) — la ~105 km de orasul Constanta

*Cu vaporul

Tulcea–Periprava

Tulcea-Sf. Gheorghe

Cladiri si locuri

Delta Dunarii

Piata Civica

Winmarkt (aflat în centrul orasului)

Monumentul Independentei

Coral Plaza Mall

Complexul Delta Dunarii (acvariu)

Parcuri

Parcul Personalitatilor

Parcul Albatros

Oraselul Copiilor

Personalitati nascute la Tulcea

Panait Cerna - scriitor

Alexandru Ciucurencu - pictor

Radu Gheorghe - actor

Tora Vasilescu - actrita

Sursa

[Lemonade]

Deva

Deva este un municipiu, resedinta a judetului Hunedoara, Romania. Are o populatie de 68.830 de locuitori.

Geografie

Deva se situeaza in partea centrala a judetului Hundedoara, pe malul stang al cursului mijlociu al Muresului.

Orasul se invecineaza cu muntii Poiana Ruscai si muntii Zarandului in vest, cu muntii Apuseni in nord, cu Magura Uroiului in est. Dealurile din apropierea orasului sunt ultimele ramificatii nordice ale muntilor Poiana Ruscai.

Istorie

Pana in 1920 a fost resedinta comitatului Hunedoara, apoi a judetului Hunedoara (interbelic). Tribunalul din Deva s-a aflat sub jurisdictia Curtii de Apel Cluj, pana la desfiintarea curtilor de apel in anul 1952. Din 1992 se afla sub jurisdictia Curtii de Apel Alba Iulia.

Intre 1952-1968 a fost resedinta Regiunii Hunedoara, una din cele 18, apoi (din 1960) una din cele 16 regiuni ale Romaniei comuniste.

Obiective turistice

Ruinele Cetatii Deva, de pe Dealul Cetatii, au fost si raman un obiectiv turistic important. In ultimii ani a fost conceput un program de amenajare a Cetatii, proiect foarte controversat, pentru a o pune in valoare si a o face accesibila tuturor varstelor: instalarea unui telescaun si amenajarea unei terase in incinta fortificatiei (idee abandonata ulterior la insistentele reprezentantilor Muzeului Deva). Odata ajuns sus langa ruinele cetatii, ni se dezvaluie panorama orasului si a imprejurimilor. Se vorbeste despre existenta unui tunel subteran care unea Cetatea Devei de Castelul de la Hunedoara.

Castelul Magna Curia

In nord-vestul parcului, la marginea dinspre dealul cetatii, se afla castelul Magna Curia, construit in secolul XVI. Initial castelul a fost conceput in stilul Renasterii, dar restaurarile ulterioare (din timpul lui Gabriel Bethlen, in anul 1621, precum si cele din prima jumatate a secolului XVIII) i-au adaugat si elemente de arta baroca. In prezent complexul arhitectonic Magna Curia adaposteste Muzeul Judetean Deva (sectiile de istorie si stiinte naturale).

Personalitati

Francisc David (1510—1579), fondatorul si primul episcop al Bisericii Unitariene

Francisc Nopcea de la Silvasu-de-Sus (1877–1933), naturalist, geolog si unul din fondatorii paleontologiei

Petru Groza (1884–1958), om politic roman

Stefan Peterfi (1906–1978), botanist roman, membru titular al Academiei Romane

Sursa

[Bodo89]

Bacau

Bac?u este re?edin?a ?i cel mai mare ora? din jude?ul Bac?u, România. Este traversat de râul Bistri?a, care asigur?, prin centrala hidroelectric? local?, o parte însemnat? a consumului de energie electric? local?. Suprafa?a municipiului este de 60km², iar popula?ia este de aproximativ 175.500 de locuitori.

Geografie

Municipiul Bac?u, re?edin?a jude?ului cu acela?i nume, se afl? în Nord-Estul ??rii, în partea central-vestic? a Moldovei, la doar 9,6 Km în amonte de confluen?a Siret-Bistri?a.Din punct de vedere administrativ se învecineaz? cu comunele Hemeiu?i ?i S?uce?ti, în Nord, cu comuna Letea Veche, în est, la sud cu comunele Luizi-C?lug?ra, M?gura ?i M?rgineni. Între aceste limite ora?ul ocup? o suprafa?? de 4186, 23 ha, fiind situat la altitudini de 151-181m.

Demografie

Pe parcursul celor 6 secole de existen??, Bac?ul a cunoscut atât perioade de cre?tere demografic? dar ?i de regres, consecin?? a condi?iilor economice, socio-culturale ?i istorice care au caracterizat fiecare etap? a evolu?iei sale. O importan?? deosebit? o are sfâr?itul secolului XX-lea, care a adus noi orient?ri ?i tendin?e demografice. În mai pu?in de 10 ani num?rul locuitorilor ora?ului a crescut cu aproximativ 26,000 loc. (de la 138,201 loc., în 1988, la 209,051 loc., în 1997) atât datorit? unui bilan? natural pozitiv, dar mai ales fluxurilor migratorii, prin aceasta demostrându-se puterea de atrac?ie a ora?ului. Climatul economic, viabilitatea industriei, trecerea rapid? la proprietate privat?, programele sociale întreprinse dar ?i ini?iativele legislative locale au transformat Bac?ul într-un ora? atractiv.

Economia

Jude?ul Bac?u este unul dintre centrele cele mai industrializate din Moldova, având dou? mari rafinarii de petrol situate lâng? ora?ele One?ti ?i D?rm?ne?ti. Dup? c?derea comunismului, activit??ile industriale principale cuprind: Industria Petrochimic?; Industria Nutri?ional?; Industria de Lemn ?i de Hârtie; Industria Textil?; Indstria Chimica; Industria Mecanic?; Industria Aeronautic?.

Obiective turistice

Muzee

* Complexul Muzeal de ?tiin?ele Naturii "Ion Borcea"

* Complexul Muzeal "Iulian Antonescu"

Catedrale ?i biserici

* Catedrala catolic?

* De asemenea, în Bac?u exist? Biserica ?i ruinele Cur?ii Domne?ti unde a locuit Alexandru-Vod?, fiul ?i co-regentul lui ?tefan cel Mare. Biserica „Precista", a fost sfin?it? la 1 ianuarie 1491, fiind tipic? pentru seria ctitoriilor domne?ti din acel veac. Biserica a fost renovat? de c?tre Vasile Lupu în 1641, fiind apoi închinat? ctitoriei sale, Sfin?ii Trei Ierarhi, de la Ia?i.

* Biserica Sfântul Ilie (ortodox? de stil vechi)

* Biserica Sfântul Ioan

Teatre

* Teatrul Bacovia

* Teatrul de var?

Alte cl?diri, monumente ?i locuri

* Casa de Cultur? Vasile Alecsandri ?i pia?eta sa

* Ateneul Mihail Jora

* Casa memorial? Nicu Enea

* Casa memorial? George Bacovia

* Statuia lui ?tefan cel Mare

* Statuia lui George Bacovia, opera sculptorului Constantin Popovici (1938-1995), e amplasat? în centrul ora?ului, lâng? Biblioteca Jude?ean? "Costache Sturdza". Statui ale unor personalit??i celebre ale României se afl? în Parcul Cancicov.

* Festivalul Obiceiurilor de Iarn? adun? arti?ti populari din regiune în preajma Cr?ciunului

* Observatorul astronomic "Victor Anestin"

Sursa

[Lemonade]

Iasi

Municipiul Iasi este resedinta judetului Iasi si principalul centru urban din nord-estul Romsniei. Iasi a fost capitala Moldovei in perioada 1564 - 1859, una dintre cele doua capitale ale Principatelor Unite intre 1859 si 1862 si capitala Romaniei intre 1916-1918.

Geografie

Municipiul Iasi se afla in partea de Est a Moldovei, in Campia Moldovei. Orasul se afla pe raul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsa in raul Prut.

Cladiri si monumente istorice

* Obeliscul cu lei

* Bojdeuca lui Ion Creanga

* Palatul Roznovanu

* Casa Pogor

* Crucea lui Ferentz

* Palatul Calimachi - azi sediul UTMF

* Institutul de Anatomie

* Grand Hotel Traian

* Biserici din Iasi

* Baia Turceasca

Parcuri, gradini

* Parcul Copou

* Gradina Botanica din Iasi

* Parcul Expozitiei

Muzee, institutii culturale

* Piata Unirii - Hotel Traian

* Biblioteca Centrala Universitara "Mihai Eminescu"

* Palatul Culturii

* Teatrul Na?ional

* Casa Dosoftei

* Biblioteca Centrala Universitara

* Universitatea "Al.I. Cuza"

Personalitati marcante

* Mihai Eminescu (1850-1889) - poet, socotit de cititorii romani si de critica literara drept cel mai important scriitor romantic din literatura romana, supranumit si „luceafarul poeziei romanesti"

* Ion Creanga (1837 - 1889), povestitor roman, considerat drept unul dintre clasicii literaturii romane. Recunoscut datorita basmelor, povestilor si povestirilor sale, Ion Creanga a intrat in istoria literaturii romane, in principal, datorita operei autobiografice "Amintiri din copilarie". A locuit in cartierul ?icau, în asa-numita Bojdeuca.

* George Emil Palade (1912), biolog american de origine romana, nascut la Iasi , laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie si Medicina (1974) pentru descoperirile sale in biologie, in special pentru functionarea si structura celulelor (ribozom).

Sursa