Inflatia nu arata scumpirile reale

[IceMan]

Preturile influentate de Banca Nationala s-au majorat mai rapid decat rata raportata de Institutul National de Statistica Aderarea tarii la Uniunea Europeana a adus o premiera din punctul de vedere al procesului dezinflationist: ianuarie este prima luna in care cresterea anuala a preturilor libere a depasit rata inflatiei.

Iar diferenta dintre cei doi indici s-a pastrat si in luna februarie, chiar daca inflatia a coborat la un minim istoric.

Daca excludem din calculul inflatiei preturile administrate de stat a€“ utilitati, medicamente, bilete CFR, posta, abonament radio-TV a€“ si cele volatile a€“ legume, fructe, oua si combustibili a€“ rezulta un indicator ce urmareste evolutia preturilor libere a€“ cum ar fi unele produse alimentare (paine, carne, peste, lapte), imbracaminte si incaltaminte sau unele servicii. Adica acele preturi care sunt influentate de politica monetara a Bancii Nationale. Iar daca pana la finele anului trecut, rata anuala a inflatiei a fost peste indicele de crestere al preturilor libere (CORE2), noul an a adus o inversare a celor doua rate. Astfel, in timp ce Institutul National de Statistica anunta o rata anuala a inflatiei de 4,01% la nivelul lunii ianuarie, indicele anual al preturilor libere raportat de Banca Nationala era de 4,79%. Iar pentru februarie, luna in care rata anuala a inflatiei a coborat la 3,81%, indicele CORE2 este in jurul a 4,6%. Iar aceste evolutii se suprapun peste scaderea dobanzii de politica monetara a BNR, miscare ce a surprins o parte din mediul financiar. Matei Paun, analist economic, a declarat pentru Adevarul ca, in contextul in care dobanzile sunt in scadere, deficitul comercial si, implicit, cel de cont curent se adanceste, iar economia inregistreaza un ritm de crestere de aproape 8%, mult peste nivelul potential, este imposibil sa nu existe presiuni inflationiste. "Iar daca acestea nu apar in cifre, nu inseamna ca nu exista, ci numai ca nu avem capaciatea de a le surprinde", adauga Matei Paun.

Cele mai pesimiste asteptari par sa se apropie

Recent, analistii de la Danske Bank sustineau ca, prin decizia de a reduce dobanda de politica monetara de la 8,00% la 7,50%, oficialii Bancii Nationale "se joaca cu focul". Asta pentru ca dezechilibrele economiei romanesti ar putea genera o depreciere puternica a monedei nationale. "O criza este inevitabila. Singura intrebare este cand se va petrece si cu ce amplitudine", subliniaza Matei Paun. Totusi, de la momentul deciziei BNR si pana ieri, leul s-a apreciat cu circa 0,3% in fata euro si a coborat, din nou, sub pragul de 3,35 lei/euro. Evolutie a fost inregistrata in contextul aprecierii valutelor din regiune. Astfel, forintul maghiar si zlotul polonez s-au apreciat, ieri, comparativ cu euro chiar mai puternic decat leul romanesc. Mai mult, cele mai multe estimari indica o tendinta de intarire a politicii monetare in unele state din Europa Centrala si Est. Spre exemplu, ultimele estimari publicate de grupul UniCredit indica majorarea dobanzii de politica monetara in tari precum Polonia, Slovenia sau Letonia. Iar daca tinem cont ca marii investitori straini iau deciziile pentru viitoarele plasamente la nivel regional, este posibil ca, pe termen scurt, moneda nationala sa continue sa se aprecieze. Ceea ce nu face decat sa majoreze riscul unei scaderi bruste a cursului de schimb.

Mai mult, criza economica din tara noastra ar putea veni nu numai din partea evolutiilor interne, ci si din partea celor din mediul international. "Iar ceea ce va face sau nu va face Banca Nationala sau guvernul ar putea sa accentueze efectele crizei", conchide analistul economic.

sursa