IceMan Posted December 16, 2006 Posted December 16, 2006 La 17 ani de la Revolutie, intram in Uniunea Europeana. Suntem mai pregatiti pentru Europa decat eram in 1989 pentru democratie?Decembrie 1989. Obisnuit cu teama, conditionat de restrictii materiale si spirituale, romanul isi construise un sistem de supravietuire personal. Deasupra lui se afla o putere neinduratoare pana la crima daca o contestai, dar protectoare in privinta nevoilor minimale: o casa, invatamant gratuit, o paine si, din cand in cand, portocale. Vestul era reprezentat exclusiv prin produsele care treceau ilegal de Cortina de Fier. Acestea sau ambalajele lor erau pretioase suveniruri, garniseau vitrinele din sufragerie. Revolutia a descoperit individul neacceptat pana atunci nici macar ca existenta biologica. Topit in masa, izolat de suspiciune si de saracie, asteptand ca necesitatile zilnice sa-i fie satisfacute de stat, romanul mediu isi incepea drumul spre normalitate fara niciun ajutor. Prima intreprindere capitalista a fost buticul, creat de economia secundara pe care romanul o cunostea foarte bine si aprovizionat din micul comert cu Turcia si cu Iugoslavia. Piata Universitatii (1990) Cetateanul renascut Prima miscare de contestare si prima ruptura in societate. O parte isi exercita libertatea protestand, cealalta, mai numeroasa, o respingea ca aducatoare de neliniste si instabilitate. Strada e descoperita ca spatiu al cetatenilor, de manifestare a ideilor si a culturii alternative. Dupa ce Piata se goleste prin interventia minerilor, numai fotbalul sau grevele aveau sa-i mai adune pe romani. Esecul Pietei Universitatii a impins cultura participarii in declin, a subminat-o prin intrebarea: "La ce bun?". Romanul asteapta ca lucrurile sa i se intample, eventual prin interventia celorlalti. "Lumea a fost foarte polarizata. Iar dupa acel moment a intervenit o amutire, i-a pierit graiul. A avut efecte negative asupra subconstientului, oamenii nu se simt in siguranta. Revolutia a devenit problematica, solidaritatea s-a prabusit, iar romanii nu au mai reusit sa construiasca un discurs pozitiv", spune analistul Stelian Tanase. Dezamagirea si dezgustul aveau sa impinga in exil un prim val postrevolutionar de intelectuali. Duminica orbului (1990) Frica de libertate Primele alegeri libere, desfasurate in "Duminica orbului", beneficiaza de o participare-record: peste 86a. Oamenii merg la vot pentru a confirma puterea recent instalata la Bucuresti si a legitima astfel o miscare revolutionara transformata in cateva luni in partid politic cu scoruri anormale intr-o democratie: 85a pentru Ion Iliescu si 66a pentru FSN. "Campania fusese una presarata cu violente si manipulata de guvernul provizoriu", explica analistul politic Cristian Parvulescu. Un prim exercitiu democratic ratat, dupa cum recunosc acum tot mai multe voci, avea sa lase urme serioase. Marea majoritate a romanilor invata sa se teama de modernizare, se refugiaza pentru ani buni in "confortul" discursului neocomunist. Totodata, se invata cu scandalul politic si cu discutiile derizorii, de bucatarie, pe marginea acestuia. Concertul lui Michael Jackson (1992) Cult pentru vedete Generatia care construise comunismul romanesc intra in conflict cu cea care inlocuieste poza lui Nicolae Ceausescu cu un poster Michael Jackson. Pentru cei dintai, megastarul american este o sinteza a tot ce-i mai rau in amestecata cultura de peste Ocean. Jackson este total diferit de casetele oferite lor de Occident pe sub mana: "noul rege" reuseste sa isterizeze, creeaza un nou cult. "A trebuit sa se intample. Michael era singurul muzician vandabil. E un reper de civilizatie pentru Romania", constata publicistul Miron Ghiu. Adolescentul anilor a€˜90 vede la Jackson succesul intr-o lume libera. Conteaza si muzica, dar el vrea cu sfiala sa afle mai mult: ce mananca si ce respira idolul. Devine parte a masinariei "showbizului" si-i place. Primul fan-club serios a fost pentru Michael Jackson. Cultul pentru vedete - mai intai occidentale, apoi autohtone, avea sa cunoasca o neasteptata ascensiune. Fenomenul "Caritas" (1992-1994) Castigatori peste noapte Decat sa-i invete regulile, romanul prefera sa caute fata socialista a capitalismului. Dormind prin gari si prin parcuri, milioane de romani asteapta la familiare cozi sa-si puna agoniselile "la clocit" in conturile unui obscur afacerist clujean, Ioan Stoica. Multi au credinta nu numai ca e posibil sa obtina peste noapte o suma "ingrasata" de opt ori, ci ca li se cuvine. Este si o forma de revolta impotriva imbogatitilor tranzitiei. "Caritasul" va lasa palizi urmasi, dar si urme. Sociologul Mircea Kivu crede ca o mare parte a fostilor "investitori" au ramas convinsi ca n-au jucat la timp. La cativa ani distanta, banii romanilor sunt decimati de FNI si de mania tichetelor Teleurobingo: cu risc asumat, dar nascuta tot din fascinatia pentru castig facil. Ramane durerosul ecou al acelui "m-ati scos din foame", rostit de un jucator. Problema nu este naivitatea, considera Kivu, ci faptul ca "romanul crede in continuare ca in economia de piata se castiga daca ai noroc". Lansarea Pro TV (1995) Consumatorul media Televiziunea din Pache Protopopescu creeaza standarde, vedete si un spirit "Pro", muta audiovizualul anilor a€˜90 in sufrageriile romanilor; sunt lucruri deja stiute. Transforma "stimatul telespectator" in consumator media, si din consumator media in consumator pur, impune practic un nou stil de viata. Creeaza vedete, importa divertisment, se implica in campanii umanitare, pune telespectatorul intr-o relatie aproape personala cu Esca sau Florin Calinescu. Laolalta cu acestea, ambaleaza in oferta sa un mesaj politic nou, al schimbarii. Analistul media Radu Paraschivescu explica faptul ca Pro TV poate fi un model atat pentru cum se face, cat si pentru cum nu se face televiziune: "A inteles importanta logisticii, a oamenilor cu carlig la public si a promovarii". La celalalt pol ar fi "tentatia senzationalismului", in special in continutul celebrelor "Stiri de la ora 5", precum si "susanelizarea unei parti consistente a grilei". Astfel se formeaza si gustul pentru prost-gust. Vizita lui Bill Clinton la Bucuresti (1997) Pro-occidental neconditionat Este premiul de consolare al Romaniei, dupa o incercare nereusita de a forta usile "lumii bune", la summitul NATO de la Madrid. Asteptati de 52 de ani, americanii vin in sfarsit la Bucuresti. Filosoful Sorin Cucerai subliniaza importanta simbolica a locului ales de Clinton pentru manifestatie, Piata Universitatii: "A incercat sa demonstreze ca se afla intr-o alta tara, de partea celor care vor sa schimbe". "Ramaneti pe acest drum. Viitorul este al vostru", este mesajul tipic american care prinde. "Ne-o probeaza imensa multime care a iesit in strada atunci. In pregatirea acestui miting, aproape cotidian, ambasadorul Moses ma intreba, alarmat, daca nu cumva presedintele lui va fi huiduit", isi aminteste fostul consilier al lui Emil Constantinescu, Zoe Petre. Tentatia de a lasa drumul pentru carari avea sa fie foarte slaba. Discursul antiamerican prilejuit de criza din Kosovo sau de Irak a fost incalcit si timid. Romanul este definitiv si neconditionat pro-occidental. Lansarea culturii "de strada" (1998) Beneficiul sinceritatii: BUG Mafia si manele Muzica hip-hop si maneaua aduc in spatiul public marginalitatea, structureaza stilurile de viata, exprima sentimente si rationamente. "Beneficiul sinceritatii e foarte important: parintii nostri invatasera sa se ascunda de ei insisi. Este o privire onesta, din fata, a haului in care existam", explica publicistul Dragos Bucurenci. Spatiul sugerat e atat de comun, incat ascultatorii se identifica brusc cu povestile "date la microfon". Si cu protestul impotriva inegalitatilor sociale si a abuzurilor autoritatii. Pe de alta parte, morala manelei este simpla: "Omule, nu face rau, ca te vede Dumnezeu!", spune Bucurenci. Poetul Bogdan Perdivara crede ca imaginarul manelist implica, la fel ca si hip-hopul, "triumf sexual si financiar, dar are in plus si viziunea patriarhala asupra familiei "perfecte"". Maneaua propune, spune Perdivara, "un model comod, oportunist, care necesita doar un anumit fel de viclenie primara ("smecherie") si "scoala vietii". La care se adauga rezistenta implicita la proiecte sociale progresiste, care implica toleranta si renuntarea la conservatorism". Primul Mall din Romania (1999) Stil de viata "Civilizatia" mallului creeaza noi mutatii ale spatiului urban si ale cetateanului de tranzitie: inainte, mancarea se gasea la restaurant, iar hainele in magazinul de pe colt. Noua "specie" de roman descopera "eleganta" plimbarilor printre rafturi, dezvolta teorii despre marci. Dragos Bucurenci spune ca "aparitia mallurilor a raspuns nevoii de spatiu public, de piata publica. Inainte, aceasta piata era in general folosita pentru manifestari oficiale, era contaminata, iar toata viata familiala era dusa intr-un apartament, cu spatele spre fereastra". In mall se aduna oameni preocupati de consumul necontrolat. Prin urmare, nu reprezinta o "pierdere" pentru institutiile culturale, este de parere Bucurenci. Redactorul-sef al revistei "Maxim", Dragos Vasile, considera ca mallurile au devenit "institutii de etalare a fitelor, care preiau rolul avut in trecut de hora": loc de agatat, de baut, de etalat imbracamintea. Raman spatii usor de recunoscut, care ofera relaxare si vizibilitate. "Capsuniada" (2001>) Asumarea riscului Occidentul ne primeste pe ogoare si pe santiere, iar romanii din diferite categorii sociale dau navala. Atat piata muncii, cat mai ales stilul de viata al romanilor se schimba: in comunele parasite periodic de cei degraba porecliti "capsunari" apar case cu etaj si masini straine. Politologul Catalin Avramescu observa insa faptul ca emigratiei romanesti ii lipseste "un proiect sau macar o motivatie culturala ori politica. Asa cum au avut, spre exemplu, polonezii sau ungurii". Pentru cei perceputi ca eroi ai tranzitiei, hartile se suprapun cu lejeritate, Europa nu mai este idealul de neatins: Venetia, Madrid sau Roma devin puncte de reper aproape la fel de comune precum Vaslui, Slatina sau Galati. Acestia au mutat acasa o parte din prosperitatea, modul de viata si mentalitatile din locurile prin care au muncit. Si au participat la aparitia unui nou roman, cu asteptari mari fata de sine si fata de societate. Integrarea in Nato (2003) Intram in lumea buna a lumii, fara teama de reveniri Pragmatic vorbind, nenorocirea de la 11 septembrie 2001 devine pentru romani noroc istoric. Dupa ani in care subiectul integrarii fusese abandonat, gestul este justificat in parte de nevoia Statelor Unite de a suplini sprijinul redus al occidentalilor. Analistul politic Cristian Parvulescu explica faptul ca, cel putin inaintea integrarii, romanii nu percepeau avantajele ca fiind de natura strategica, ci economica si percepeau negativ un eventual sprijin pentru o actiune militara in Irak. La randul sau, comentatorul politic Armand Gosu considera ca integrarea in NATO este importanta "doar din perspectiva unei analize coerente asupra a ceea ce inseamna securitatea". Facut sau nu in mod constient, este primul pas spre "lumea buna". Din acest punct, nu ne mai temem de reveniri, influente si comploturi. Discursul public, altadata obsedat de obiectivul strategic al integrarii, se curata de frustrari. Romanul a depasit statutul de ruda "saracita", desi crede in continuare ca norocul guverneaza capitalismul Decembrie 2006. Acquis, fond structural romanul descopera cuvinte grele, anevoie traduse din vocabularul birocratilor europeni, o noua etapa, o noua tranzitie. Este mai pregatit pentru Europa decat era in 1989 pentru democratie? Studiile arata ca da. Chiar daca romanul mediu are inca la fel de putina deschidere spre participare sociala si politica, spre risc, fiind convins ca norocul guverneaza capitalismul, chiar daca se lasa inca oprimat de birocratie si mai asteapta tatucul salvator care sa-i rezolve nevoile minime (vezi cazurile "Ferentari" si "Rast"), a depasit in buna masura complexul de ruda saracita. Este consumerist, are proiecte personale socioprofesionale, incepe sa vada oportunitati si sa-si asume responsabilitati, a invatat sa-si ceara drepturile si si-a format noi gusturi si obiceiuri culturale. Ultimele includ si apetitul pentru scandal si subcultura. Sorin cucerai 1. Manifestatia din Piata Universitatii - probabil cea mai lunga manifestatie anticomunista din lume. 2. Mineriada din 13-15 iunie 1990. 3. Vizita de Paste din 1992 a Regelui Mihai. 4. Moartea lui Corneliu Coposu, in noiembrie 1995. 5. Castigarea alegerilor de catre CDR, in noiembrie 1996. 6. Esecul mineriadei din ianuarie 1999. 7. Deschiderea granitelor UE pentru lucratorii romani incepand cu 2000. 8. Admiterea in NATO, in 2004. 9. Condamnarea oficiala a regimului comunist din Romania. 10. Admiterea in Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007. Radu paraschivescu 1. Infiintarea Grupului de Dialog Social. 2. Lansarea Proclamatiei de la Timisoara, pe 11 martie 1990. 3. Mineriada din 13-15 iunie. 4. Aparitia fenomenului "Caritas" si a roiului de jocuri piramidale care l-au insotit (Gerald, etc.). 5. Organizarea celui dintai targ international de carte la Bucuresti, in 1992. 6. Deschiderea primului fast-food. 7. Moartea lui Corneliu Coposu. 8. Intrarea Romaniei in NATO. 9. Nasterea mediatica a lui George Becali. 10. Operatiunea de desecretizare a dosarelor Securitatii. Cristian Parvulescu 1. 16-25 decembrie 1989 - caderea violenta a comunismului ceausist si executarea cuplului Ceausescu; 2. 10 ianuarie 1990 - preluarea FSN de catre reprezentantii nomenclaturii; 3. 28-29 ianuarie 1990 - inregistrarea FSN ca partid si primele confruntari violente cu opozitia (partidele istorice); 4. 22-24 aprilie 1990 - inceputul manifestatiei din Piata Universitatii; 5. 20 mai 1990 - alegerile parlamentare si prezidentiale; 6. 13-15 iunie 1990 - mineriada indreptata impotriva opozitiei civice din Piata Universitatii; 7. 24-28 septembrie 1991 - faza acuta a conflictului interfrontist dintre "reformatorii pro-occidentali" si "conservatorii autohtonisti"; 8. februarie 1992 - alegerile locale: disparitia electorala a FSN ca urmare a victoriei CDR in zona urbana; 9. 3 si 17 noiembrie 1996 - prima alternanta absoluta (si prezidentiala, si parlamentara); 10. 28 noiembrie - 12 decembrie 2004 - a doua alternanta absoluta. Dragos Bucurenci 1. Mineriadele - romanii au invatat sa plece din tara. 2. Sclava Isaura - romanii au aflat cum a fost cu sclavia negrilor si cum sta treaba cu sclavajul audiovizual. 3. Dallas integral - romanii au aflat gustul libertatii: s-a stiut cine era mortul din piscina. 4. Tele 7abc - romanii au vazut ca exista viata in afara TVR-ului. "Echipa de soc" l-a anihilat pe Paul Everac. 5. Parazitii - dupa 50 de ani de limba de lemn, romanii au reinvatat sa injure. 6. Primul mall - romanii au reinvatat ce e aia piata publica. De reduceri aflasera de la McDonalda€™s. 7. Vizita lui Bill Clinton - romanii au invatat ca asteptarea de lunga durata e nascatoare de integrare intrerupta. 8. Legea Ticu - l-a turnat pe roman romanilor asa cum a fost el in comunism: bun, rau, mai rau si "lasa, draga, ca toti au facut rau". 9. Paradele gay - romanul verde a aflat ca, pentru unii, viata poate fi si roz (de suparare, romanul verde s-a imbatat si a iesit la bataie). 10. Inundatiile - romanii au aflat ca, in capitalism, statul nu mai are grija de ei (de suparare, multi s-au imbatat si nu si-au revenit nici astazi). Sursa
Raul Posted December 16, 2006 Posted December 16, 2006 1. Nasterea mediatica a lui George Becali.2. Parazitii - dupa 50 de ani de limba de lemn, romanii au reinvatat sa injure.3. Dallas integral - romanii au aflat gustul libertatii: s-a stiut cine era mortul din piscina.4. Tele 7abc - romanii au vazut ca exista viata in afara TVR-ului. "Echipa de soc" l-a anihilat pe Paul Everac.5. Sclava Isaura - romanii au aflat cum a fost cu sclavia negrilor si cum sta treaba cu sclavajul audiovizual.6. Admiterea in NATO, in 2004.7.Lansarea Pro TV (1995).8. Vizita lui Bill Clinton - romanii au invatat ca asteptarea de lunga durata e nascatoare de integrare intrerupta.9. Inundatiile - romanii au aflat ca, in capitalism, statul nu mai are grija de ei (de suparare, multi s-au imbatat si nu si-au revenit nici astazi).10. Mineriada din 13-15 iunie 1990.Cam astea ar fi pentru mine
