Jump to content

Chani

LinkManiac
  • Posts

    3,957
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    2

Posts posted by Chani

  1. 34. Daniel Ciugureanu a fost un politician moldovean/român din Basarabia, deputat în Sfatul Țării de la Chișinău, Prim-ministru al Republicii Democratice Moldovenești, ministru pentru Basarabia în patru guverne ale României, deputat și senator, Vicepreședintele Camerei Deputaților, Vicepreședintele și Președintele Senatului Regatului România Mare.

    Pe 24 Ianuarie / 6 Februarie 1918, Sfatul Țării a votat în unanimitate pentru proclamarea independenței Republicii Democratice Moldovenești. Consiliul Director și-a schimbat denumirea în Consiliul de Miniștri, iar Prim-ministru al noii republici a devenit Daniel Ciugureanu. De fapt a fost o reconfirmare a funcției prin prisma faptului că a fost ales Prim-director pe 16 Ianuarie / 29 Ianuarie 1918. După Unire a fost ministru pentru Basarabia în patru guverne românești în perioada 9 Aprilie / 22 Aprilie 1918 - 30 Noiembrie 1919.

    În 1919 - 1920 Daniel Ciugureanu împreună cu Ion Pelivan ministru de externe al Basarabiei participă la Conferința de Pace de la Paris din 1919 și Tratatul de la Paris (1920), ca reprezentanți ai Basarabiei, unde s-a pus punctul definitiv în chestiunea Unirii Basarabiei cu România. Tot în această perioadă Daniel Ciugureanu a participat la Londra și Paris la mai multe congrese, unde a explicat publicului european despre unitatea națională a românilor.

    • Upvote 1
  2. 28. Valeriu Braniște

    In 1892, Vakeruy Braniște a organizat prima întrunire a „solidarității românilor gimnaziali” la Blaj.

    În 1897 preia redacția ziarului „Gazeta Bucovinei”. Pleacă în Bucovina, unde realizează o activitate în interesul luptei românilor pentru drepturi naționale. Înființează la Cernăuți gazeta Patria (Gazeta Bucovinei fiind în declin). Duce o campanie intensă împotriva politicii guvernului de la Viena. Acest fapt are drept consecință închiderea gazetei Patria și expulzarea lui Braniște din Bucovina de autoritățile austro-ungare, începând cu data de 18/30 iulie 1899. Cu toate acestea, el refuză să plece și se ascunde la moșia lui Iancu Flondor, până când va fi rechemat în Banat. Părăsește, deghizat, Bucovina, „travestit în vizitiu și cu caii și căruța lui Iancu Flondor”.

    La 1900 i s-a încredințat conducerea ziarului bisăptămânal Drapelul, scos la Lugoj de niște intelectuali români din Banat, ziar pe care îl conduce 18 ani.

    A fost membru marcant al Partidului Național Radical Român (1897). În anul 1910 este ales membru al comitetului național al Partidului Național Român .

    A fost membru al Marelui Sfat Național Român, ales în Adunarea Națională de la Alba Iulia, care l-a desemnat în Consiliul Dirigent.

    În 1920 a plecat în misiune la Londra ca membru al delegației române la Conferința de Pace de la Paris.

     

    • Upvote 1
  3. 24. Gheorghe Pop de Băsești a prezidat Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.

    A fost și președinte al Partidului Național și unul dintre semnatarii Memorandumului din 1892, prin care se cerea autonomia Transilvaniei și creșterea drepturilor românilor.

    Pentru Memorandum a făcut închisoare, iar Unirea a plătit-o cu propria viață.

    Gheorghe Pop de Băsești a venit la Alba Iulia cu trenul, culcat pe podea din cauza pericolului de a fi împușcat de maghiari bolșevizați. Călătoria nu i-a prins bine seniorului de 84 de ani, care s-a stins la doar trei luni după Unire, în februarie 1919.

  4. 17. Ion Nistor

    Luptător pentru emanciparea naţională şi culturală a Bucovinei, devine, în 1897, membru al Societăţii academice studenţeşti ''Junimea'', pe care a condus-o în calitate de preşedinte, iar în anii studiilor la Viena a făcut parte din Societatea ''România Jună''. În vara anului 1913, organizează, împreună cu Sextil Puşcariu şi George Tofan, cursuri de istorie naţională la Dorna Cândreni, după modelul cursurilor de vară de la Vălenii de Munte, înfiinţate de Nicolae Iorga.
    După izbucnirea Primului Război Mondial, în 1914 Ion Nistor vine la Bucureşti, unde duce o susţinută acţiune pentru unirea Bucovinei cu România, devenind preşedinte al Comitetului refugiaţilor români din Bucovina şi sprijinind apariţia publicaţiei ''Revista Bucovinei''.

    La 2 ianuarie 1918 s-a constituit, în locuinţa lui Octavian Goga din Odessa, ''Comitetul naţional al românilor subjugaţi din monarhia austro-ungară''. La acest eveniment a fost prezent şi Ion Nistor (alături de Onisifor Ghibu, O. Goga, Alexandru Lapedatu, Octavian C. Tăslăuanu, Sever Bocu, M. Popovici ş.a.), Ion Nistor fiind ales între cei opt membri ai comitetului, se arată în lucrarea ''Luptători sub steagul Marii Uniri. Activitatea românilor aflaţi în străinătate 1916-1920'' (Constantin I. Stan, Ed. Paideia, Bucureşti, 2010).

    Totodată, Ion Nistor a pregătit, alături de Iancu Flondor şi Sextil Puşcariu, Congresul general al românilor bucovineni din 28 noiembrie 1918 şi Adunarea naţională cu caracter plebiscitar din Cernăuţi. A redactat şi a citit în faţa deputaţilor Actul Unirii.

    Participant activ la pregătirea şi realizarea Marii Uniri, Ion Nistor şi-a adus, deopotrivă, contribuţia la integrarea Bucovinei la statul român şi la consolidarea României întregite.

  5. 3. Prin ce tratat s-au stabilit granitele Ungariei si la ce data a fost semnat ?

    Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte.

    Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia. Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) și cu Turcia (la Sèvres, semnat la 4 iunie 1920 și repudiat apoi, fiind înlocuit cu tratatul de la Lausanne).

  • Recently Browsing   0 members

    • No registered users viewing this page.
×
×
  • Create New...