Atenție: toate conturile de pe forum care nu au adresă de e-mail validă (corectă, actualizată) vor fi șterse !

Sign in to follow this  
Followers 0
Electra

Ce stiti despre faraoni?

36 posts in this topic

Amenhotep I (Amenhotep, uneori citit ca Amenophis I cu sensul de „Amun este mulțumit”) a fost al doilea faraon din a XVIII-a Dinastie Egipteană. De obicei se consideră că a domnit între anii 1526 - 1506 î.Hr.. A fost fiul primului faraon al dinastiei, Ahmose I, cu Ahmose-Nefertari, dar a avut cel puțin doi frați mai în vârstă, Ahmose-ankh și Ahmose Sapair și nu avea nicio speranță să ajungă pe tron. Totuși, undeva în ultimii opt ani de domnie ai lui Ahmose I, frații lui au murit, iar Amenhotep a fost desemnat prinț moștenitor. El a ajuns pe tron și a condus Egiptul cca. 21 de ani.

Domnia sa, ca și cea a tatălui său, Amenhotep I, a constat în restaurarea autorității unice asupra celor două părți ale Egiptului ca și în reluarea politicii ofensive în Nubia și, în mai mică măsură, în Siria-Palestina.

 

175px-AmenhotepI-StatueHead_MuseumOfFineArtsBoston.png

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

Khafra sau Khafre (greacă Chephren) a fost un faraon egiptean al celei de a IV-a dinastii Egiptene, având capitala în Memphis. Conform unora din egiptologi el a fost fratele și succesorul lui Khufu, dar ipoteza acceptată de majoritatea este că Djedefra a fost succesorului lui Khufu, iar Khafra al lui Djedefra.

Nu există consens cu privire la data domniei lui, după unele păreri fiind intre 2558 și 2532 î.Hr. În timp ce din lista regilor din Turin domnia sa lipsește, iar Manetho se pare că a exagerat perioada la 66 ani, majoritatea istoricilor considera ca perioada reala a fost de 24–26 de ani bazându-se pe Testamentul Prințului Nekure, înscris pe pereții mormântului acestuia din urmă. Testamentul datează din perioada celei de-a douăsprezecea numărători și se presupune a aparține lui Khafra din moment ce Necture era fiul lui. Khafra a construit cea de a II piramidă ca mărime, Sfinxul și un templu care este singurul templu ce a supraviețuit din această dinastie

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

Tutmes I (alte variante Thutmose, Totmes, Tutmosis, cu sensul de Nașterea-lui-Thot) este al treilea faraon din a XVIII-a Dinastie Egipteană. El s-a urcat pe tron după moartea lui Amenhotep I.

În timpul domniei sale, el a înaintat adânc în Levant și Nubia, împingând granițele Egiptului mai departe decât oricând înaintea lui. El a construit multe temple în Egipt și a ridicat un mormânt pentru el însuși, în Valea Regilor, fiind cel dintâi faraon confirmat care a făcut acest lucru (deși este posibil ca și Amenhotep I să fi făcut același lucru). El a fost succedat de fiul său, Tutmes al II-lea, care la rândul său a fost urmat de sora lui Thutmose al II-lea, Hatșepsut. Domnia sa este, în general, datată în perioada 1506 - 1493 î.Hr..

 

185px-ColossalSandstoneHeadOfThutmoseI-BritishMuseum-August19-08.jpg

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

Kamose( variante Kamosis sau Kamesu) a fost ultimul faraon al dinastiei a XVII-a tebane din Egiptul antic ( cca. 1554 - 1549 î.Hr. ). Este fiul faraonului Taa al II-lea Sekenenra și este frate bun cu Ahmose I, primul faraon al Dinastiei a XVIII-a.

Faraon al Egiptului de Sus, a încercat în timpul scurtei sale domnii să izgonească hiksoșii din Egiptul de Jos (invadatori de origine probabil asiatică, aceștia reușiseră să controleze Delta Nilului și să aibă propria linie regală), pentru a reunifica statul egiptean. Datele despre domnia sa sunt fragmentare și incerte. Anecdotic, se pare că nu a ținut cont de sfatul consilierilor săi mai în vârstă de a păstra pacea (de aproape o sută de ani) cu invadatorii din Egiptul de Jos, afirmând că nu suportă să stea între un asiatic și un negru (nubienii erau închiși la piele).

A reușit se pare să dea o luptă decisivă cu hiksoșii, ajungând să asedieze capitala acestora din Deltă, orașul Avaris. Meritele au revenit, însă, fratelui său mai mic, Ahmose I, deoarece Kamose dispare brusc , posibil ucis în timpul luptelor. Mumia acestui faraon s-a dezintegrat în momentul examinării sale științifice ( Auguste Mariette, 1857), datorită deteriorărilor suferite în timp (profanări urmate de restaurări improprii).

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

Amosis I sau Ahmose I(Iahmes - „născut din Iah”, adică „născut din zeul Lunei”) a fost un faraon din Egiptul Antic, întemeietorul și primul rege al Dinastiei a XVIII-a. A fost membru al casei regale din Teba, fiul faraonului Taa al II-lea Seqenenre și fratele ultimului faraon al dinastiei a XVII-a, faraonul Kamose.

În timpul domniei tatălui său sau, poate, al bunicului său, Teba s-a răsculat împotriva hicsoșilor care stăpâneau Egiptul de Jos. Cand Amosis a avut 7 ani, tatăl său a fost omorât, iar când a avut vârsta de 10 ani, și fratele său Kamose a murit din motive necunoscute, după o domnie de numai trei ani. Amosis I i-a succedat pe tron fiind incoronat sub numele de Neb-Pehti-Re (Domnul puterii este Ra). Numele Ahmose sau Iahmes este o combinație a numelui divin Ah sau Yah, al zeului Lunei, și a formei „-mose”.

În timpul domniei sale, Amosis I a desavarsit cucerirea Deltei Nilului din mâinile hicsoșilor și izgonirea acestora, a restaurat dominația Tebei asupra intreg teritoriului Egiptului, și a restabilit cu succes autoritatea Egiptului în Canaan și Nubia. Apoi el a reorganizat administrația țării, redeschizând cariere de piatră și mine, precum și drumuri comerciale, de asemenea, s-a lansat în proiecte masive de construcții, cum nu mai fusesera din vremea Regatului Mijlociu. Acest program de construcții a culminat cu zidirea ultimei dintre piramidele ridicate de regii băștinași ai Egiptului. Domnia lui Amosis I a marcat întemeierea Noului Regat, sub care puterea Egiptului a ajuns la apogeu. Anii domniei sale sunt în general datați la mijlocul secolului al XVI-lea î.Hr.

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

Nectanebo al II-lea (anii de domnie: 360 î.Hr.—343 î.Hr.), numit și Nakhtoreb, a fost ultimul faraon indigen al Egiptului Antic. Este totodată al treilea și ultimul membru al celei de-a XXX-a Dinastii.

A ocupat tronul datorită armatei de mercenari aflate sub comanda regelui Agesilaus al II-lea al Spartei, care l-a ajutat să-l detroneze pe predecesorul său Teos și să înlăture un alt pretendent la domnie. După o domnie de 17 ani, a fost învins de regele persan Artaxerses al III-lea în decursul celei de-a doua campanii egiptene a acestuia și a fost nevoit să fugă inițial în Memphis, ulterior în Egiptul de Sus, pentru ca în final să se exileze în Nubia, loc de unde dispare din istorie. Odată cu înfrângerea și exilarea sa, Egiptul redevine o satrapie persană.

Sarcofagul său — actualmente aflat la Muzeul Britanic, Londra — a fost descoperit într-o moschee din Alexandria, unde se pare că servea drept bazin de abluțiune rituală, așa cum au rămas mărturie cele 12 orificii de drenaj săpate la baza sa.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Nectanebo_al_II-lea

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

Tutmes I (alte variante Thutmose, Totmes, Tutmosis, cu sensul de Nașterea-lui-Thot) este al treilea faraon din a XVIII-a Dinastie Egipteană. El s-a urcat pe tron după moartea lui Amenhotep I.

În timpul domniei sale, el a înaintat adânc în Levant și Nubia, împingând granițele Egiptului mai departe decât oricând înaintea lui. El a construit multe temple în Egipt și a ridicat un mormânt pentru el însuși, în Valea Regilor, fiind cel dintâi faraon confirmat care a făcut acest lucru (deși este posibil ca și Amenhotep I să fi făcut același lucru). El a fost succedat de fiul său, Tutmes al II-lea, care la rândul său a fost urmat de sora lui Thutmose al II-lea, Hatșepsut. Domnia sa este, în general, datată în perioada 1506 - 1493 î.Hr..

https://ro.wikipedia.org/wiki/Tutmes_I

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

Maat ka ra Hatșepsut (sfârșitul secolului XVI î.Hr. - cca. 1482 î.Hr.) a fost al cincilea faraon din a 18-a dinastie, soție și regentă a faraonului Tutmes al III-lea. Ea îl ține în umbră până în anul 1482 î.Hr., când decedează. După moartea ei, numele îi este șters din istorie din ordinul faraonului Tutmes al III-lea (fiul său vitreg).

Regina Hatshepsut a avut parte de o domnie pacifică și prosperă. Este socotită drept "unul dintre cei mai faimoși faraoni" ai dinastiei a 18-a. A construit temple somptuoase și a protejat granițele Egiptului.

Templul lui Hatşepsut.

În timpul domniei sale, Hatshepsut a inițiat mari lucrări, în legătură cu care numele său va fi pomenit peste milenii: ridică două obeliscuri înalte de 30 de metri la Karnak, ansamblul arhitectonic de la Deir la Bahari, în care munții din jur au fost înglobați în arhitectura templului, formând o originală piramidă, care cuprinde și mormântul femeii faraon.

Imediat după moartea ei, monumentele construite de singurul faraon femeie al Egiptului au fost distruse, statuile care o reprezentau au fost desfigurate, iar numele ei a fost șters din toate scrierile vremii. Hatshepsut a fost considerată disparută din istorie timp de aproape 3000 de ani, dar grație egiptologilor moderni ea și-a reluat locul care i se cuvenea pe scara ierarhică.

Hatshepsut a fost o prințesă regală. Ea a fost fiica cea mai mare a faraonului Tutmes I și a consoartei sale. Ahmose nu a putut să-i ofere regelui un fiu, dar acest lucru nu a contat prea mult, deoarece haremul era la dispoziție, iar regele putea oricând să aibă un copil de speță bărbătească.

Prințul Tutmose, fiul celei de-a doua regine, s-a căsătorit cu Hatshepsut, sora lui vitregă (aveau același tată). Hatshepsut, acum regină a Egiptului, i-a dăruit soțului/fratelui ei o fiică, pe nume Neferure. După moartea lui Tutmes al II-lea, Egiptul era amenințat de o criză dinastică. În haremul princiar exista un urmaș, de speță bărbătească, dar el era mult prea mic pentru a deveni rege. În astfel de situații era normal ca mama urmașului să devină regentul acestuia, dar în acea situație era ceva inadmisibil, pentru că mama naturală a copilului era de o speță mult prea joasă pentru a se urca pe tronul Egiptului. Într-un final s-a ajuns la un compromis, prin care tânărul rege se urca pe tron, dar sub regența reginei Hatshepsut care a fost obligată de răscoala preoților să accepte să devină regenta tânărului rege.

Timp de mai mulți ani, regina se comportă ca atare, dar după un timp, ea s-a încoronat ca rege, aruncându-l astfel pe tânărul Tutmes al III-lea în negura timpului. Mulți egiptologi sunt de părere că puterea în stat era împărțită. Hatshepsut se ocupa de problemele economice și administrative, iar Tutmes se ocupa de problemele militare. Regina a construit două obeliscuri înalte de 108 m, pe care le-a acoperit mai apoi cu aur. Se spune că atunci când răsărea soarele, obeliscurile erau scăldate de lumina acestuia iar mai apoi acestea reflectau lumina solară în tot regatul.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Hatșepsut

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

Tutmes al III-lea (1482 - 1450 î.e.n.), a fost un faraon din dinastia a 18-a a Egiptului antic. Este considerat un Napoleon al antichității.

Tutmes al III-lea, ținut în umbră până în anul 1482 de către mama sa vitregă, regina Hatshepsut, cucerește teritorii din Asia și Africa, transformând regatul egiptean într-un imperiu. Într-o serie de campanii militare care au durat mai mult de 20 de ani, Tutmes al III-lea a condus armata Egiptului prin canioane montane periculoase și peste deșerturi vaste.

Cea mai faimoasă victorie a sa s-a soldat cu ocuparea orașului Megiddo, la nord de Palestina, și a fost prima bătălie din istorie pentru care există o descriere completă. Trupele sale au capturat mai mult de 2000 de cai de la dușmani.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Tutmes_al_III-lea

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

Amenhotep al III-lea (sau Amenofis al III-lea) este al 9-lea faraon al Dinastiei a XVIII-a (a fost suveranul Egiptului între 1391-1353 î. Hr./sau 1388- 1350 î.Hr.). Numele său în limba egipteană antică este echivalentul lui "Amon este mulțumit".

Urmaș al lui Tuthmes al IV-lea, provine din legătura acestuia cu o soție de rang inferior , numită Mutemwia. Soția - consoartă a lui Amenhotep al III-lea ( Tiye ) i-a dăruit acestuia cel puțin 2 fii:

Tuthmes ("Fiul lui Thot"), prinț moștenitor care a avut funcția de preot al lui Ptah în orașul Memphis. A murit înaintea tatălui său. După unele interpretări este asociat cu Moise a cărui descriere în Faptele Apostolilor indică educația sa exhaustivă în științele egiptenilor, așa cum ar fi primit-o un preot al lui Ptah.

Akhenaton sau Amenhotep al IV-lea, al doilea fiu și succesorul tatălui său. Acest faraon celebru pentru cultul monoteist introdus în timpul domniei sale a mutat capitala într-un oraș (Amarna sau Akhetaton) dedicat zeului suprem Aton. A avut-o drept regină - consoartă pe nu mai puțin faimoasa Nefertiti.

Smenkhkare, personaj misterios al Egiptologiei, a urmat la domnie lui Akhenaton, dar doar pentru o perioadă scurtă, de până la un an. Posibil să fie un Faraon-femeie.

În afara acestora, cuplul regal a mai avut și 4 fiice, două dintre ele fiind ridicate la rangul de regină-consoartă în ultimii ani de domnie (noțiunea de incest nu se aplica faraonului, a cărui datorie era de a păstra pur sângele regal).

Domnia acestui faraon este îndelungată, de cca 38 de ani și a fost într-o epocă liniștită și prosperă, Imperiul Egiptean întinzându-se din Nubia până în Siria de astăzi. S-a urcat pe tron la o vârstă fragedă și a fost probabil sub regență o perioadă de timp. Era căsătorit cu regina-consoartă Tiye la 2 ani de la urcarea pe tron. Tiye i-a supraviețuit încă 12 ani, păstrându-și influența și asupra urmașului său Akhenaton.

Nu se cunoaște decât o singură expediție militară din timpul său, de pacificare a Nubiei (în nordul Sudanului actual), conform cu cele 3 stele săpate în piatră descoperite lângă Insula Sai și lângă Assuan. Numeroșii scarabei-comemorativi (statui inscripționate cu texte de proslăvire a suveranului) excavați de-a lungul fostului său imperiu atestă statutul de zeu al faraonului prin numărul imens de lei vânați de acesta sau prin faptul că una dintre viitoarele membre ale haremului său sosește însoțită de alte 317 femei etc.

Prestigiul Egiptului a atins cote înalte sub domnia sa, așa cum o dovedește corespondența diplomatică cu puternicii vecini ai regatului : Asiria, Babilon, regatul Hatti, regatul Mittani etc. În acest context Amnhotep al III-lea refuză categoric să permită căsătoria vreunei prințese de sânge regal cu un rege străin (după cum era doleanța unui rege al Babilonului).

Amenhotep al III-lea a fost un mare constructor având la dispoziție atât resurse numeroase, cât și un climat de stabilitate.

Coloşii lui Memnon de la Luxor

Complexul său mortuar a fost cel mai mare ansamblu religios din Theba. Situat pe malul vestic al Nilului, din nefericire într-o locație improprie, în lunca inundabilă a fluviului, a ajuns în stadiul de ruină după numai 200 de ani. Materialele de construcție au fost folosite extensiv de faraonii succesivi ( printre care și Merneptah ) în proiectele lor arhitectonice, astfel că pâna la noi au ajuns numai Coloșii lui Memnon, două statui- gemene masive ale faraonului așezat, fiecare de cca 18 m înălțime. Statuia nordică are o istorie mai aparte, fiind victima unui cutremur care a dus la prăbușirea ei până la brâu, concomitent cu apariția unor "gemete" matinale; aceste sunete i-au dat faima de Oracol în antichitate până când reparațiile comandate de Septimius Severus au condus la dispariția lor.

Karnak are mai multe construcții realizate de Amenhotep al III-lea : Complexul religios din Luxor cu 2 Temple dedicate zeiței Ma’at , primii 3 piloni și Curtea obeliscului.

La sud de Karnak, templul zeiței Mut ( probabil că această construcție a fost finalizată de Hatshepsut, Amenhotep al III-lea martelând cartușul regal al înaintașei sale și substituindu-l cu al său; rămân totuși cele peste 600 de statui ale zeiței Sekhmet ridicate de el ).

Elefantina - un templu mai mic dedicat lui Tuthmes al III-lea

Nubia a beneficiat din plin de edificii religioase, cum ar fi templul din Soleb.

Numeroase statui regale din cuarțit roz , granit negru etc., de mare calitate artistică au fost descoperite în diverse locații. Cu peste 250 de statui descoperite și identificate este faraonul cu cele mai multe reprezentări conservate peste timp.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Amenhotep_al_III-lea

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

Akhenaton (alternativ Akhenaten, inițial Amenhotep IV) a fost un faraon din Dinastia a XVIII-a (1379-1362 î.Hr.). El a înlocuit religia politeistă a Egiptului cu un sistem monoteist, ridicându-l pe zeul discului solar Aton la rangul de zeu unic al Egiptului. În cadrul reformei sale, a construit un oraș nou unde a mutat capitala regatului. După moartea sa, succesorul său Tutankhamon a restaurat vechiul cult politeist, memoria faraonului rebel fiind eliminată sistematic.

Epoca sa a fost una dintre cele mai controversate. Se știe relativ puțin despre copilăria sa. Se presupune că ar fi crescut în Teba (azi Luxor). A urcat pe tron între 16 și 24 de ani. Este posibil să fi fost atunci deja căsătorit cu Nefertiti, femeia care a avut o mare influență în epoca sa. La încoronare, a adoptat titlurile egiptene tradiționale. În primii ani s-a ocupat în mod special de Heliopolis și de clerul său, în scopul de a înfrâna ambiția tebanilor. A dat ordin să se construiască temple în Karnak (Luxor) pentru a se închina zeului solar, autoproclamându-se „Mare preot”. În al șaselea an de domnie, își schimbă numele în „Akhenaton” ("Servitor al lui Aton") și proclamă adeziunea monoteistă a țării la cultul zeului Aton, cel care i-ar fi protejat domnia. Construiește orașul Akhetaton (azi Tell-al-Amarna), care devine capitala regatului Egipt și încearcă eradicarea cultelor celorlați zei. Aceste reforme confesionale au dus la pierderea forței sale pe plan național și internațional. Moare după 18 ani de domnie, fiind îngropat în mormântul pe care și l-a construit în Tell-al-Amarna, însă corpul său nu a mai fost niciodată descoperit.

Akhenaton a murit în anul al 17-lea al domniei sale, urmat de Smenkhkare care a devenit co-regent. Odată cu moartea sa, cultul lui Aton a fost abandonat.

Numele lui Akhenaton nu a mai apărut niciodată pe vreun izvor arheologic, fiind necunoscut până în secolul al XIX-lea, când identitatea sa a fost redescoperită de către arheologi. Numele său a fost șters de pe toate inscripțiile vremii la porunca faraonului-general, Horemheb care dorea ștergerea oricărei urme istorice ale atonismului.

Chiar după moartea faraonului,orașul Akhetaton a fost abandonat.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Akhenaton

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!


Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.


Sign In Now
Sign in to follow this  
Followers 0

  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.