Jump to content


Photo

Deseuri medicale radioactive


  • This topic is locked This topic is locked
1 reply to this topic

#1 OFFLINE   Maeve

Maeve

    The 4'th PowerPuff

  • LinkManiac
  • 418 posts
    • Online: 19h 13m 47s
  • 102 topics
19
likes on posts

Posted 28 May 2012 - 21:17

Scopul acestui thread este de a informa atat cititorii forumului, cat si persoanele ce activeaza in domeniul medical (in special medicina nucleara) cat si fostii sau viitori pacienti ai unui laborator.


Definitia deseurilor si consideratii generale
Ca toate celelalte activitati umane, activitatile nucleare produc, in mod inerent, deseuri. Prin definitie, deseuri radioactive inseamna acele materiale rezultate din activitatile nucleare, pentru care nu s-a prevazut nici o intrebuintare ulterioara si care contin sau sunt contaminate cu radionuclizi in concentratii superioare limitelor de exceptare reglementate de autoritatea nationala de reglementare, autorizare si control a activitatilor nucleare. Mentionam ca in Romania, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, combustibilul nuclear uzat este considerat deseu radioactiv.

Deseurile radioactive, cu timpul, pot deveni neradioactive. Unele deseuri devin neradioactive in cateva ore, cele mai multe in cateva luni si doar o parte mica in cateva sute sau mii de ani.Pentru aprecierea duratei de timp in care deseurile radioactive sunt periculoase, foarte importanta este perioada de injumatatire. Dupa scurgerea a catorva perioade de injumatatire, nivelul de risc reprezentat de radionuclid se reduce foarte mult.

Deseurile slab si mediu active se produc in spitale, in industrie si in centralele nucleare. Volume importante rezulta din dezafectarea centralelor nucleare. Ele contin, in general radionuclizi de viata scurta.
Deseurile inalt radioactive rezulta din utilizarea combustibilului de uraniu in reactorul nuclear.
Deseurile slab active reprezinta aproape 90% din volumul total de deseuri radioactive produse in lume, deseurile mediu active reprezinta 10% si cca.0,1% sunt deseuri inalt active, dar ele concentreaza 95% din radioactivitatea totala.
ImageShack - image002.jpg


Conform Agentiei Nationale pentru Deseuri Radioactive: Este necesar a se face distinctia intre contaminare radioactiva si expunere la radiatii, acest lucru fiind esential atat pentru pacient, cat si pentru medic si fizicianul medical.
Contaminarea radioactiva apare atunci cand materialul radioactiv se depune pe sau intr-un obiect sau persoana. Materialele radioactive eliberate in mediu pot produce contaminarea aerului, suprafetelor, solului, plantelor, oamenilor sau a animalelor. O persoana este contaminata daca are material radioactiv pe ea (contaminare externa) sau in interiorul corpului (contaminare interna).
Expunerea la radiatii: Materialele radioactive elibereaza o forma de energie care se deplaseaza sub forma de unde sau particule. Aceasta energie poarta numele de radiatie. Cand o persoana este expusa la radiatii, energia ii penetreaza corpul. De exemplu, cand o persoana dace o radiografie cu raze X, ea este expusa la radiatii (dar nu este contaminata).
Protectia impotriva radiatiilor
Principiile evitarii dozei de radiatie sunt: timpul, distanta si ecranarea. Prin urmare, contramasurile pe care fizicianul medical trebuie sa le ia trebuie proiectate in scopul de:
1.a minimiza timpul de expunere
2.a mari distanta fata de sursa radioactiva
3. a ecrana persoana fata de sursa radioactiva


Caracteristici si clasificari ale deseurilor
In afara de caracterul radioactiv, deseurile radioactive mai au o serie de caracteristici care le deosebesc de celelalte tipuri de deseuri, cum ar fi:
? Volum mic in raport cu celelalte tipuri de deseuri;
? Spre deosebire de substantele chimice toxice, materialele radioactive se dezintegreaza, pierzindu-si dupa un timp caracterul radioactiv;
? Imediat ce sunt generate, deseurile radioactive sunt colectate, caracterizate si inregistrate in baze de date, tot traseul lor ulterior fiind riguros monitorizat;
? Manipularea materialelor radioactive, proiectarea si administrarea depozitelor de deseuri radioactive se fac cu respectarea unor reglementari foarte stricte;
? Deoarece o mare parte a cercetarii si dezvoltarii a fost indreptata spre masuri de siguranta in tratamentul deseurilor, proiectarea containerelor, transport si depozitare definitiva, in acest moment exista solutii tehnice care asigura depozitarea lor in siguranta.

Clasificarea deseurilor radioactive se poate face in multe moduri:
• dupa starea de agregare: deseuri solide, lichide si gazoase
• dupa activitate: deseuri slab, mediu si inalt active
• dupa perioada de injumatatire (mai mica sau mai mare de 30 de ani): deseuri de viata scurta si de viata lunga.

ImageShack - tabel1.jpg


Ciclul deseurilor. Principii de siguranta

Ciclul deseurilor

? Pre-tratare. Oricare dintre sau toate operatiile anterioare tratarii, cum ar fi: colectarea, sortarea, neutralizarea, decontaminarea.

? Caracterizare. Determinarea proprietatilor fizice, chimice si radiologice ale deseurilor, in scopul stabilirii necesitatilor de tratare si conditionare sau a adecvarii lor pentru manipulare, procesare stocare sau depozitare finala.

? Tratare. Operatiile efectuate in scopul cresterii securitatii sau din motive economice prin schimbarea caracteristicilor deseurilor. Obiectivele tratarii sunt: reducerea volumului, indepartarea radionuclizilor din deseuri, schimbarea compozitiei.

? Conditionare. Operatia prin care se produce coletul cu deseuri, corespunzator pentru manipulare, transport, depozitare intermediara si/sau depozitare definitiva. Conditionarea poate include conversia deseului intr-o forma solida, includerea deseului intr-un container, si includerea acestuia într-un supraambalaj.

? Depozitare intermediara. Plasarea deseurilor radioactive intr-o instalatie nucleara in scopul izolarii, protectiei mediului si controlului de catre personal, cu intentia de a fi recuperate. Se utilizeaza, cu sens echivalent, termenul stocare intermediara.

? Depozitare definitiva. Amplasarea si pastrarea deseurilor radioactive intr-un depozit amenajat sau o anumita locatie fara intentia de a fi recuperate.


Dezafectarea reprezinta totalitatea activitatilor necesare a se desfa?ura la o instalatie nucleara sau radiologica oprita definitiv, alta decat depozitul definitiv, in vederea eliberarii nerestrictive sau utilizarii amplasamentului.
Activitatile desfasurate la dezafectare sunt administrative si tehnice si permit sa inceteze partial sau total controlul organului de reglementare (CNCAN) asupra instalatiei nucleare sau radiologice si includ intocmirea, avizarea si aprobarea de documente, obtinerea de permise si autorizatii, asigurarea resurselor financiare, decontaminarea, dezmembrarea, demolarea, indepartarea controlata a echipamentelor, componentelor, structurilor ca refolosibile sau, predominant, ca deseuri conventionale sau periculoase (radioactive, toxice), demonstrarea indeplinirii criteriilor de eliberare radiologica conditionata sau neconditionata a instalatiei si terenului incluse in proiectul de dezafectare.
Pentru dezafectarea instalatiilor nucleare/radiologice sunt necesare o etapa de planificare si una de implementare.
Conform documentelor elaborate de AIEA, in materie de dezafectare se considera trei abordari ca strategie de dezafectare:
1. Dezmembrare imediata (immediate dismantling) – este strategia prin care activitatile de dezafectare se realizeaza prin operatii continue ce incep relativ repede dupa incetarea definitiva a operarii instalatiilor nucleare si radiologice, in scopul eliberarii de sub cerintele de autorizare.
2. Dezmembrare intarziata (deffered dismantling) – este strategia prin care activitatile de dezafectare se realizeaza prin operatii initiale intrerupte de o perioada de conservare in siguranta pana la operatiile finale de eliberare de sub cerintele de autorizare.
3. Confinare (entombment) – este strategia de dezafectare prin care instalatiile cu materiale radioactive sunt acoperite cu structuri izolatoare pe termen lung pana cand radioactivitatea ajunge la un nivel care sa permita eliberarea de sub cerintele de autorizare.


Depozitarea deseurilor radioactive din laborator
Gestionarea deseurilor implica operatiunile de colectare, transport, valorificare si eliminare a deseurilor, inclusiv supravegherea acestor operatii si ingrijirea zonelor de depozitare dupa inchiderea acestora.
Obiectivele prioritare ale gestionarii deseurilor sunt: prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a gradului de periculozitate al acestora si reutilizarea si valorificarea deseurilor prin reciclare ori recuperare sau orice alt proces prin care se obtin materii prime secundare, ori utilizarea deseurilor ca sursa de energie.
Procesele si metodele folosite pentru valorificarea sau eliminarea deseurilor trebuie sa nu puna in pericol sanatatea populatiei si a mediului, respectand urmatoarelor principii:
• sa nu prezinte riscuri pentru apa, aer, sol, fauna sau vegetatie
• sa nu produca poluare fonica sau miros neplacut
• sa nu afecteze peisajele sau zonele protejate, fiind interzisa abandonarea, aruncarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor.

Deseurile periculoase rezulate din activitatile medicale se clasifica in patru mari categorii: deseuri anatomo-patologice si parti anatomice (care cuprind parti anatomice, material biopsic, fetusi, placente, cadavre de animale rezultate din activitatile de cercetare si experimentare); deseuri infectioase (care contin sau care au venit in contact cu sange sau cu alte fluide biologice, precum si cu virusuri, bacterii, paraziti); deseuri intepatoare-taietoare (reprezentate de ace, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu de unica folosinta, pipete, sticlarie de laborator care au venit in contact cu material infectios); deseuri chimice si farmaceutice (includ serurile, vaccinurile, medicamentele cu termen de valabilitate expirat, reziduurile de substante chimioterapice, reactivii si substantele folosite in laboratoare).

Pentru deseurile infectioase care nu sunt taietoare -intepatoare se folosesc cutii din carton prevazute in interior cu saci de polietilena sau saci din polietilena galbeni, marcati cu pictograma "Pericol biologic".
Deseurile intepatoare-taietoare se colecteaza in cutii galbene, marcate cu pictograma "Pericol biologic", dotate cu capac special care sa impidice scoaterea deseurilor dupa umplerea cutiei. Al doilea ambalaj in care se depun sacii si cutiile pentru deseuri periculoase este reprezentat de containere mobile, aflate in spatiul de depozitare temporara. Containerul trebuie sa fie etans si prevazut cu sistem de prindere adaptat sistemului automat de preluare din vehiculul de transport sau adaptat sistemului de golire in incinerator.
Deseurile nepericuloase se colecteaza in saci din polietilena de culoare neagra, inscriptionati "Deseuri nepericuloase". Durata depozitarii temporare a deseurilor va fi cat mai scurta posibil, iar conditiile de depozitare vor respecta normele de igiena in vigoare.
Pentru deseurile periculoase durata depozitarii temporare nu trebuie sa depaseasca 72 de ore, din care 48 de ore in incinta unitatii si 24 de ore pentru transport si eliminare finala.
Spatiul de depozitare temporara trebuie sa existe in fiecare unitate sanitara si sa aiba doua compartimente: un compartiment pentru deseurile periculoase, prevazut cu dispozitiv de inchidere care sa permita accesul numai persoanelor autorizate si un compartiment pentru deseurile nepericuloase, amenajat conform normelor de igiena in vigoare privind mediul de viata al populatiei.
In conformitate cu „Normele fundamentale pentru gospodarirea in siguranta a deseurilor radioactive (NDR-01)” emise de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN), fluxul deseurilor radioactive cuprinde o etapa de depozitare intermediara si o etapa de depozitare definitiva.
Depozitarea intermediar? a deseurilor radioactive implica mentinerea deseurilor radioactive astfel încât:
-s? fie asigurata izolarea, protectia populatiei si a mediului si monitorizarea;
-s? fie asigurate actiuni cum ar fi: tratarea, conditionarea si depozitarea definitiva.
In unele cazuri depozitarea intermediara poate fi practicata din considerente tehnice cum ar fi:
-stocarea deseurilor de viata scurta pentru asigurarea dezintegrarii si apoi eliberarea nerestrictiva;
-stocarea deseurilor inalt active din considerente termice inainte de depozitarea geologica.
In conformitate cu legislatia in vigoare, responsabilitatea pentru depozitarea intermediara a deseurilor radioactive revine producatorilor de deseuri.
Depozitarea definitiv? este ultima etapa din sistemul de gospodarire a de?eurilor radioactive. Aceasta consta in principal in plasarea deseurilor radioactive in instalatii de depozitare cu asigurarea unei securitati rezonabile, fara intentia de a fi mutate si fara a asigura supravegherea si intretinerea pe termen lung. Securitatea este in principal realizata prin concentrare si retinere care implica izolarea deseurilor radioactive condi?ionate in depozitul definitiv.



Regula “barierelor multiple”. Tipuri de ambalaj
Ambalajul în care se face colectarea ?i care vine în contact direct cu de?eurile periculoase rezultate din activitatea medical? este de unic? folosin?? ?i se elimin? o dat? cu con?inutul. Pentru ambalajele de?eurilor infec?ioase ?i t?ietoare-în?ep?toare se folose?te pictograma "Pericol biologic". Pentru ambalajele de?eurilor chimice ?i farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate pericolului: "Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc. Codurile de culori ale ambalajelor încare se colecteaz? de?eurile generate de activitatea medical? sunt:
a)galben
- pentru de?eurile periculoase (infec?ioase, t?ietoare-în?ep?toare, chimice?i farmaceutice);
b)negru
- pentru de?eurile nepericuloase (de?eurile asimilabile celor menajere).

Gradul de umplere al sacilor sau cutiilor nu trebuie sa depaseasca ¾ din volumul acestora.Cutiile trebuie sa fie din materiale rezistente la actiuni mecanice.
Pentru de?eurile infec?ioase de laborator se pot folosi în locul sacilor de polietilen? cutiile din carton rigid prev?zute în interior cu sac de polietilen?, marcate cu galben ?i cu pictograma "Pericol biologic".
ImageShack - recipient-pentru-deseuri-medicale-95567_large.jpg
ImageShack - cutii incinerare deseuri medicale.jpg
ImageShack - 4ea1434c196ed_362x225.jpg


Al doilea ambalaj în care se depun sacii ?i cutiile pentru de?eurile periculoase este reprezentat de containere mobile cu pere?i rigizi, utilizate pentru transportul de?eurilor ambalate, c?tre spa?iul de depozitare temporar?. Containerele pentru de?euri infec?ioase ?i în?ep?toare t?ietoare au culoare sau marcaj galben, sunt inscrip?ionate "De?euri medicale" ?i poart? pictograma "Pericol biologic". Se utilizeaz? numai containerele confec?ionate din materiale rezistente la ac?iunile mecanice, u?or lavabile ?i rezistente la ac?iunea solu?iilor dezinfectante. În aceste containere nu se depun de?euri medicale neambalate (vrac) ?i nici de?euri asimilabile celor menajere.
De?eurile chimice ?i farmaceutice se colecteaz? în recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului ("Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc.). Ele se îndep?rteaz? conform prevederilor legale privind de?eurile chimice periculoase(Compartiment pentru prevenirea infectiilor nosocomiale , Protocol medical – Colectarea si depozitarea deseurilor medicale, cod. PM-CPCIN-01, pag. 9-10.

#2 OFFLINE   Maeve

Maeve

    The 4'th PowerPuff

  • Topic Starter
  • LinkManiac
  • 418 posts
    • Online: 19h 13m 47s
  • 102 topics
19
likes on posts

Posted 28 May 2012 - 21:22

Transportul intern si extern al deseurilor radioactive
Transportul de?eurilor periculoase de la spa?iul de depozitare din incinta spitalului ?i înafara spitalului pân? la locul de eliminare va fi asigurat de c?tre prestator cu respectarea strict? anormelor de igiena ?i securitate în scopul protej?rii personalului ?i popula?iei generale, în conformitate cu reglement?rile în vigoare, cu vehicule amenajate special, avizate sanitar la fiecare 48 ore.Transportul extern ( în afara unit??ii sanitare ) al de?eurilor periculoase rezultate din activitatea medical? se face în conformitate cu reglement?rile în vigoare, elaborate de Ministerul Apelor ?i Protec?iei Mediului, Ministerul Lucr?rilor Publice, Transporturilor ?i Locuin?ei ?i Ministerul S?n?t??ii ?i Familiei. Transportul de?eurilor periculoase pe drumurile publice spre locul de eliminare final? se face pe rute avizate de Autoritatea de s?n?tate publica jude?eana precum ?i de Inspectoratul pentru Situa?ii de Urgen?? a jude?ului din care face parte spitalul cu laboratorul de Medicina nucleara.
Vehiculul care trasporta de?eurile periculoase trebuie conceput, amenajat special ?i avizat sanitar de Ministerul S?n?t??ii ?i Familiei. Vehiculul care transporta de?eurile medicale periculoase trebuie s? r?spund? urm?toarelor cerin?e minime:
a)compartimentul destinat containerelor s? fie separat de cabina ?oferului ?i realizat din materiale u?or lavabile ?i rezistente la agen?ii chimici folosi?i la dezinfec?ie;
b)s? aib? dispozitive de fixare a containerelor în timpul transportului;
c)s? fie utilat cu sisteme etan?e de închidere a u?ilor compartimentului destinat containerelor, pentru a se evita pierderile de orice fel din timpul transportului;
d)s? con?in? sisteme de asigurare împotriva r?spândirii de?eurilor periculoase în mediu în caz de accident.
Conduc?torul auto trebuie s? aib? cuno?tin?e referitoare la natura înc?rc?turii ?i la normele de igien? privind de?eurile periculoase rezultate din activitatea medical?.



Evidenta si inregistrarea cantitatilor de deseuri
Fiecare sec?ie/compartiment/laborator/farmacie are obliga?ia de a men?ine o eviden?? a cantit??ilor de de?euri generate de activitatea medical?. Evidenta se inregistraza pe formularul ”Evidenta gestiunii de?eurilor” cod 70.96. care se folose?te pentru înregistrarea cantit??ilor de de?euri predate la spa?iul de depozitare temporar a de?eurilor din cadrul spitalului. În evidente trebuie s? fie identificabile prin nume ?i semn?tura, persoana care a predat ?i cea care a primit de?eurile medicale. Responsabilul spa?iului de depozitare temporar? va men?ine înregistr?ri în conformitatecu prevederile legale, privind cantit??ile de de?euri primite , precum ?i pentru cantit??ile de de?euri predate firmei de transport ?i eliminare final? a de?eurilor medicale. Asisten?ii ?efi, infirmierii/îngrijitorii de cur??enie vor participa la solicitarea CPCIN la investiga?iile sondaj efectuate pentru raportarea modului de gestionare a de?eurilor medicale.
Educarea ?i formarea profesional? continu? pentru angaja?i, se desf??oar? în urm?toarele situa?ii:
a) la angajare
b) la preluarea unei noi sarcini de serviciu sau la trecerea pe un alt post;
c) la introducerea de echipamente noi sau la modificarea echipamentelor existente;
d) la introducerea de tehnici noi privind gestionarea de?eurilor;
e) la recomandarea coordonatorului CPCIN care a constatat neconformit??i în aplicarea procedurii, precum ?i la recomandarea organelor de inspec?ie ?i control;
f) la recomandarea coordonatorului activit??ii de protec?ie a mediului;
g) periodic, indiferent dac? au survenit sau nu schimb?ri în sistemul de gestionare ade?eurilor.

Personalul implicat în sistemul de gestionare a de?eurilor periculoase trebuie s? cunoasc?:
a) tipul de de?euri produse în spital în cadrul sec?iilor/ compartimentelor/laboratoarelor/ farmaciilor;
b) riscurile pentru mediu ?i s?n?tatea uman? în fiecare etap? a ciclului de eliminare ade?eurilor;
c) planul de gestionare a de?eurilor generate din activit??ile medicale, cu regulamenteleinterne ?i prezenta procedura privind colectarea ?i depozitarea de?eurilor medicale.
In concluzie, fizicianul medical, in ceea ce priveste deseurile dintr-un laborator de medicina nucleara, are urmatoarele sarcini:
a) particip? la buna func?ionare a sistemului de gestionare a de?eurilor generate de activit??ilemedicale;
b) supravegheaz? activitatea personalului implicat în gestionarea de?eurilor generate deactivit??ile medicale;
c) r?spunde de educarea ?i formarea continu? a personalului privind gestionarea de?eurilor generate de activit??ile medicale;
d) elaboreaz? ?i aplic? planul de educare ?i formare continu? privind gestionarea de?eurilor generate de activit??ile medicale;
e)stabile?te orarul ?i traseul de transportare a de?eurilor ?i-l supune aprob?rii Managerului spitalului.
f) verific? efectuarea investiga?iei-sondaj pentru determinarea cantit??ilor produse pe tipuri dede?euri, în vederea complet?rii bazei de date na?ionale ?i a eviden?ei gestiunii de?eurilor,conform Anexei 4 din ORDINUL nr.219 din 1 aprilie 2002 al ministrului s?n?t??ii ?i familiei pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea de?eurilor rezultate din activit??ilemedicale ?i a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza na?ional? de date privindde?eurile rezultate din activit??ile medicale.



Responsabilitatile Fizicianului Medical in serviciul de Medicina Nucleara
1. Achizitionare si amenajare spatiu/hala;
2. Disponibilitate utilitati: apa, gaz, canalizare;
3. Instalatie: zona depozitare temporara, carucioare sterilizator, sterilizator, centrala abur, tocator, compactor pentru depozitarea finala;
4. Autorizare: raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, autorizare echipamente ISCIR, autorizatie de constructie, obtinerea unui acord de protectia mediului pentru inceperea oricaror operatii, autorizatie de functionare, impozite si taxe locale etc.);
5. Functionarea instalatiei: consum apa, gaze, consumabile (piese de schimb, saci pentru sterilizare, echipamente de protectie etc.;
6. Transport: microbuz echipat cu instalatie de climatizare (in functie de necesarul de colectare de la unitatile medicale contractate);
7. Recipiente specifice autorizate pentru colectarea selectiva.
8. Administrarea: personalul implicat in ciclul de management integrat al DMI;
9. Contractare: contracte de colectare si neutralizare DM cu unitatile medicale/poluatori specifici, contract cu firmele de salubrizare pentru depozitarea finala.
• Asigura securitatea radiologica pentru desfasurarea practicii medicale in siguranta.
• Asigura standardele mentionate de organismul de standardizare si de alte institutii responsabile cu securitatea nucleara.
• Obtine autorizatii de securitate radiologica pentru echipamente si spatiul dat in functiune de la CNCAN. Executa teste de acceptanta pentru echipamentele din zona calda.
• Se ocupa de: achizitionarea, amplasarea, constructia, amenajarea, utilizarea si dezafectarea spatiului si a echipamentelor din laboratorul de medicina nucleara. Demonstreaza dezafectarea spatiului si transferul tuturor deseurilor in mod corespunzator.
• Se implica in proiectul de constructie, amplasare si amenajare al laboratorului, alaturi de inginerul constructor, personalul medical si administrativ.
• Are sarcina de a testa eficacitatea ecranelor de protectie, testare realizata prin masuratori in cele mai defavorabile conditii ( cea mai mare activitate a sursei; cea mai mare energie a fasciculului de radiatii; cea mai defavorabila directie de iradiere).
• Are obligatia de a marca zonele de risc nuclear prin semne corespunzatoare puse la vedere. Fizicianul trebuie sa dispuna de sisteme de avertizare si semnalare pentru dozimetrie centralizata si securitate radiologica.
• Instaleaza si instruieste personalul medical in sistemele de radioprotectie operationala.
• Mentine legatura cu agentiile, organele si institutiile din domeniul nuclear.
• Masoara periodic nivelul de radiatii ionizante si contaminarea in vederea respectarii nivelului de referinta pentru expunerea medicala.
• La achizitionarea produselor, trebuie sa aiba in vedere factorii economico-sociali.
• Are rol in pregatirea si informarea personalului medical si a pacientilor privind activitatea nucleara, echipamentele utizilate si metoda de lucru.
• Este necesar ca fizicianul medical sa fie la curent cu “Normele de securitate radiologica” si alte norme legislative ce privesc desfasurarea activitatii unui laborator de medicina nucleara.
• Trebuie sa aiba in vedere reducerea la minim a riscului de expunere la radiatii a tuturor persoanelor din unitate: medici, asistenti, ingrijitori. pacienti si insotitori.
• Se ocupa de documentatie: pastrare, arhivare, difuzare, retragere, evidente si sanctiuni.
• Cunoasterea procedurilor de control dozimetric, monitorizare, depozitare, colectare si eliminare a deseurilor intra in atributii.
• Aloca responsabilitati personalului medical si ingrijitor.
• Verifica dotarea ecluzelor ce separa zonele controlate si cu risc de contaminare. Acestea trebuie sa aiba: dispozitive pentru curatarea incaltamintei, loc pentru schimbat echipamentul, punct dozimetric de verificare a contaminarii, spatiu pentru decontaminarea instrumentelor, spatiu frigorific, loc rezervat testelor radioactive.
• Testeaza sistemele de ventilatie si aprovizionare cu apa in vederea verificarii contaminarii.
• Se ocupa de instalarea unui radiodebilmetru adecvat sau avertizor de radiatii cu prag de alarmare.
• Stabileste doza maxima admisa pentru persoanele cu acces la depozitul de deseuri la 7,5 microSV/h.
• Verifica consumabilele, containerele cu pereti dubli si geamurile plumbate sau din perspix contra radiatiilor alpha si gamma.



Surse:
1. Norme de securitate radiologica pentru prqactica de medicina nucleara
2. Curs de protectie nucleara, Facultatea de Energetica, Universitatea Politehnica, Bucuresti
3. Site-ul CNCAN
4. Agentia Nationala pentru activitati nucleare si deseuri


0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users